ORDIN pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire...

AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor

Văzând Referatul de aprobare nr. 1.908/2023, elaborat de Direcția generală sănătatea și bunăstarea animalelor din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,

ținând cont de prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,

În baza art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare,

În temeiul art. 3 alin. (1) și (3), precum și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. — La capitolul I secțiunea 1 din anexa nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 și 303 bis din 20 aprilie 2016, cu modificările și completările ulterioare, punctul 2, punctul 7 și subpunctul 10.2 al punctului 10 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„2. PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE A INFLUENȚEI AVIARE LA PĂSĂRILE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE ÎN ROMÂNIA

Supraveghere și control — exploatații nonprofesionale

Supraveghere și control — exploatații comerciale

1. Supraveghere generală

Detectarea precoce a influenței aviare înalt patogene ține cont de cerințele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorității veterinare în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații.

Păsări domestice — galinacee și palmipede din exploatațiile nonprofesionale

2. Supraveghere complementară bazată pe riscuri

Criteriile și factorii de risc pentru zonele cu risc crescut — «localități-țintă» sunt:

a) prezența mai multor specii de păsări de curte în aceeași exploatație, în special prezența rațelor și gâștelor domestice;

b) situarea gospodăriilor populației deținătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploatații avicole comerciale;

c) prezența categoriilor de păsări de curte cu durată de viață mai îndelungată și a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploatație;

d) situarea gospodăriilor populației în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă;

1. Supraveghere generală

Detectarea precoce a influenței aviare înalt patogene trebuie să țină cont de cerințele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorității veterinare în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații.

Grupa de animale-țintă: păsări domestice din exploatațiile comerciale

2. Supraveghere complementară bazată pe riscuri

Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul influenței aviare se realizează prin teste serologice RIHA. Grupa de păsări-țintă: rațe, gâște și prepelițe din exploatațiile comerciale

Supravegherea serologică prin RIHA pentru influența aviară se realizează numai la rațe, gâște și prepelițe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce

Supraveghere și control — exploatații nonprofesionale

Supraveghere și control — exploatații comerciale

e) situarea gospodăriilor populației în apropierea locurilor de odihnă și reproducție a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă — de exemplu: Delta Dunării;

f) antecedente epidemiologice relevante;

g) rutele de migrație a păsărilor sălbatice.

Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA. Supravegherea serologică prin RIHA pentru gripă aviară se face numai la rațe, gâște și prepelițe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Numărul de probe care se prelevează pentru teste RIHA este de 25 de probe/localitate-țintă/an.

În caz excepțional, în localitățile-țintă unde se constată că nu mai sunt efective de palmipede în gospodăriile populației, se vor preleva probe de completare de la galinacee adulte.

Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice și testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvențiere.

În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează și pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menționate în secțiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative de influență aviară înalt patogenă.

Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

Manualul de diagnostic pentru influența aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic și după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor «Legea privind sănătatea animală», conform precizărilor EURL pentru influența aviară și boala de Newcastle — IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/ reference-laboratories/avian-influenza-newcastle-disease, secțiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare.

Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a influenței aviare se realizează în toate județele, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga țară. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile nonprofesionale, a ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial.

Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic

privește normele privind supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente:

a) în toate exploatațiile de creștere pentru reproducție și selecție, abatorizare, precum și în cele de ouă de consum se testează în mod obligatoriu un număr de 25 de probe/exploatație/an.

Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice și testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvențiere.

În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează și pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menționate în secțiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative de influență aviară înalt patogenă.

Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile comerciale aparține medicului veterinar oficial; b) în exploatațiile cu profil de creștere tineret, pentru păsări de curte care aparțin speciei Anseriformes (palmipede), înaintea vânzării loturilor de boboci cu vârsta de aproximativ 21 de zile, operatorul economic are obligația de a recolta 5 probe/lot pentru efectuarea testelor RIHA în direcția influenței aviare.

Costul prelevării de probe și efectuării testelor se suportă de către deținătorul de animale.

Manualul de diagnostic pentru influența aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic și după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429, conform precizărilor EURL pentru influența aviară și boala de Newcastle — IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/reference-laboratories/ avian-influenza-newcastle-disease, secțiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare.

Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic

Detectarea precoce a influenței aviare înalt patogene la păsări sălbatice

Grupa de animale-țintă: speciile de păsări sălbatice vizate, în special păsările de apă migratoare, conform anexei II partea I secțiunea 8 din Regulamentul delegat 2020/689.

Lista «speciilor de păsări sălbatice vizate», întocmită și actualizată pe baza celor mai recente cunoștințe, este disponibilă pe site-ul web al laboratorului de referință al Uniunii Europene pentru influența aviară.

În interesul coerenței legislației Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, se iau în considerare cerințele legislației naționale care transpune Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce privește concepția supravegherii și procedurile de prelevare de probe.

Supravegherea păsărilor sălbatice constă în:

1. inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice;

2. prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave, moarte, vânate și care prezintă semne clinice — speciile de păsări sălbatice vizate prevăzute în anexa II la Regulamentul delegat 2020/689 și testarea virusologică a acestora.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice aparține medicului veterinar oficial și medicului veterinar de liberă practică împuternicit.

Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigațiilor virusologice: izolare de virus, tipizare, secvențiere.

Supravegherea păsărilor sălbatice din speciile de păsări sălbatice vizate cu risc mare de contaminare cu virusul influenței aviare înalt patogene din zonele apropiate de mare, lacuri și alte cursuri de apă unde au fost descoperite păsări bolnave, moarte, vânate și care prezintă semne clinice, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689

Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic și vânătoare, asociațiile vânătorilor și pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României și la starea de sănătate a acestora

Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi și autoritățile veterinare competente teritorial

Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic

7. INFECȚIA CU COMPLEXUL MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS

Programul de eradicare a infecției cu complexul Mycobacterium tuberculosis, aprobat prin Regulamentul delegat (UE) 2022/214, se implementează conform prevederilor de mai jos, cu scopul obținerii de către România a statusului liber de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis.

Scop: menținerea statusului de exploatație indemnă de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A

A. În exploatațiile calificate indemne de infecția cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație indemnă de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC)

Testarea se face în conformitate cu precizările din partea II cap. 1 secțiunea 2 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, prin metode de diagnostic stabilite în secțiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

Supraveghere activă

1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni

2. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs, efectuându-se în echipă de minimum 2 medici veterinari, din care obligatoriu 1 medic veterinar oficial.

3. Pentru a obține un rezultat cât mai fidel la testul alergic cutanat se vor respecta cu strictețe precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*)

5. Animalele cu rezultate pozitive la tuberculinare se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de indemnă de infecția cu MTBC.

6. Animalele neconcludente la TCS se retestează în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de indemnă la infecția cu MTBC până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.

7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive conform procedurii de testare intradermică.

8. Bovinele care au reacționat pozitiv la tuberculina aviară vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină.**)

9. Se efectuează tuberculinare și la caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările și completările ulterioare.

A. În exploatațiile calificate indemne de infecția cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație indemnă de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC)

Testarea se face în conformitate cu precizările din partea II cap. 1 secțiunea 2 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, prin metode de diagnostic stabilite în secțiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

Supraveghere activă

1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni

2. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs, efectuându-se în echipă de minimum 2 medici veterinari, din care obligatoriu 1 medic veterinar oficial.

3. Pentru a obține un rezultat cât mai fidel la testul alergic cutanat se vor respecta cu strictețe precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*)

5. Animalele cu rezultate pozitive la tuberculinare se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de indemnă de infecția cu MTBC.

6. Animalele neconcludente la TCS se retestează în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de indemnă la infecția cu MTBC până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.

7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive conform procedurii de testare intradermică.

8. Bovinele care au reacționat pozitiv la tuberculina aviară vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină.**)

9. Se efectuează tuberculinare și la caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările și completările ulterioare.

*) Protocolul de testare intradermică poate fi accesat de pe site-ul ANSVSA, secțiunea Legislație, Ghiduri și proceduri specifice.

**) Costurile investigațiilor pentru paratuberculoza bovină vor fi suportate din bugetul ANSVSA.

10. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.

11. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi;

b) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență.

12. Animalele peste 6 săptămâni care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 11, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.

10. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.

11. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi;

b) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență.

12. Animalele peste 6 săptămâni care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 11, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.

B. În exploatațiile de bovine cu status suspendat

Statusul indemn al unei exploatații se suspendă în situațiile menționate în partea II cap. 1 secțiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

1. Restabilirea statusului de indemn la infecția cu MTBC se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secțiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.

3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.

4. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator, se suspendă statusul de exploatație indemnă de infecția cu MTBC și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.

B. În exploatațiile de bovine cu status suspendat

Statusul indemn al unei exploatații se suspendă în situațiile menționate în partea II cap. 1 secțiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

1. Restabilirea statusului de indemn la infecția cu MTBC se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secțiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.

3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.

4. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator, se suspendă statusul de exploatație indemnă de infecția cu MTBC și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.

C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, în care infecția cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator 1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecția cu MTBC a exploatațiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerințele prevederilor pct. 2—4 din partea II cap. 1 secțiunea 4 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

2. În situații concrete, de exemplu în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia, ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, cum ar fi testul ELISA-IFN; pentru stingerea focarului de infecția cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară. Testul se aplică la bovinele cu vârsta mai mare de 6 luni, la 60 de zile de la orice test alergic de tuberculinare aplicat anterior.

3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate sunt conform prevederilor menționate la art. 21—31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

4. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de măsuri.

5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și ELISA-IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator.

6. Bovinele reagente se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului, conform art. 30 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, în care infecția cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator 1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecția cu MTBC a exploatațiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerințele prevederilor pct. 2—4 din partea II cap. 1 secțiunea 4 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

2. În situații concrete, de exemplu în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia, ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, cum ar fi testul ELISA-IFN; pentru stingerea focarului de infecția cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară. Testul se aplică la bovinele cu vârsta mai mare de 6 luni, la 60 de zile de la orice test alergic de tuberculinare aplicat anterior.

3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate sunt conform prevederilor menționate la art. 21—31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

4. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de măsuri.

5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și ELISA-IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator.

6. Bovinele reagente se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului, conform art. 30 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-IFN

1. De la toate animalele reagente tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului — retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;

d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de infecție cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară.

2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat, pe fiecare grup în parte.

3. Confirmarea diagnosticului de infecție cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 și 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689;

4. Proprietarii animalelor cu reacții pozitive la TCS și imunologice ELISA-IFN I, tăiate pentru stabilirea diagnosticului, se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecția cu MTBC și paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice.

6. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză.

În cazul suspiciunii de infecție cu MTBC în abator, la inspecția post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare. În cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduli cu leziuni.***)

D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-IFN

1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC, se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului — retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;

d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de infecție cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară.

2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.

3. Confirmarea diagnosticului de infecție cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 și 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

4. Proprietarii animalelor cu reacții pozitive la TCS și imunologice ELISA-IFN I, tăiate pentru stabilirea diagnosticului, se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecția cu MTBC și paratuberculoză, în vederea tipizării fenotipice și genetice.

6. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză.

In cazul suspiciunii de infecție cu MTBC în abator, la inspecția post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare. În cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.***)

III. Supravegherea în exploatațiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenței de testare

Supraveghere activă

1. În exploatațiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca indemne, se suspendă statusul de exploatație indemnă, exploatațiile redobândindu-și statutul de indemnă de infecția cu MTBC numai după testarea printr-un singur TCS cu rezultat negativ a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploatațiile nou-înființate, atunci când efectivul a fost alcătuit exclusiv din animale originare din exploatații calificate indemne de infecția cu MTBC, efectuează primul test nu mai târziu de 30 de zile de la constituire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.

IV. Testarea bovinelor pentru export sau circulația animalelor în interiorul UE, în vederea asigurării cerințelor de certificare

Supraveghere pasivă

1. În centrele de colectare vor fi acceptate numai bovine care provin din exploatații indemne de infecția cu MTBC. Bovinele destinate circulației animalelor în interiorul UE sau în țări terțe sunt testate pentru infecția cu MTBC anterior mișcării, printr-un test de premișcare, în centrele de colectare sau în exploatația de origine autorizată pentru circulația animalelor în interiorul UE sau export în țări terțe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a încheiat contract de prestări servicii cu exploatația respectivă, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din exploatația de origine sau în perioada șederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta. Animalele reagente la tuberculinare vor fi retestate în echipă cu medicul veterinar oficial.

Statusul oficial de efectiv indemn de tuberculoză poate fi suspendat, iar animalelor din unitate nu li se va permite să fie introduse în comerțul intracomunitar până când nu se soluționează situația incertă a următoarelor animale:

a) animale care au fost considerate a fi neconcludente la testul unic de tuberculinare intradermică;

b) animale care au fost considerate pozitive la testul unic de tuberculinare intradermică, dar care așteaptă retestarea cu un test comparativ intradermic;

c) animale care au fost considerate a fi neconcludente la testul comparativ intradermic.

Astfel de animale trebuie izolate de celelalte animale ale unității până când statusul lor este soluționat, fie printr-un test suplimentar după 42 de zile, fie prin examinare post-mortem și de laborator.

2. În vederea asigurării cerințelor de certificare, testul de premișcare se realizează prin TU.

***) Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali.

V. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice

Supraveghere pasivă

1. Testarea prin gamma interferon — ELISA-IFN sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii

2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se retestează prin gamma interferon — ELISA-IFN.

3. Animalele cu rezultat pozitiv și la testul prin gamma interferon — ELISA-IFN se izolează și se scot din circuitul vizitatorilor.

VI. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic

Supraveghere pasivă

Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecție și alte acțiuni care sunt prevăzute în Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic, examen microscopic și examen cultural. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecția cu MTBC și paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Proprietarii animalelor care au fost tăiate în scopul diagnosticului infecției cu complexul Mycobacterium tuberculosis se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

(...)

10.2. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA RABIEI LA VULPI ÎN ROMÂNIA

Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție aeriană va fi realizată de un furnizor de servicii. Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție manuală la vizuină se realizează prin medicii veterinari oficiali ai DSVSA împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice. Trebuie avute în dotare recipiente frigorifice și aparate GPS pentru înregistrarea coordonatelor geografice ale locurilor de distribuție manuală.

Supraveghere activă

1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA și medicul veterinar de liberă practică, după caz

2. Examenele virusologice de supraveghere se efectuează doar la LSVSA, cu metode acreditate, și/sau LNR din cadrul IDSA.

Evaluarea eficienței vaccinării antirabice la vulpi

Testele ELISA pentru determinarea titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină și identificarea și caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA și la LSVSA care au metode acreditate.

Vaccinarea animalelor domestice aflate la risc de contaminare cu virusul rabic, din focarele de rabie și/sau din alte zone stabilite de DSVSA cu aprobarea ANSVSA, se poate realiza de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sub coordonarea medicului veterinar oficial, după evaluarea riscului, în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Controlul oficial al realizării activității de distribuție a vaccinului antirabic sub formă de momeli vaccinale este realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE,

91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale), cu modificările și completările ulterioare, conform procedurilor ANSVSA.

Se execută de către medicul veterinar oficial.

Sancțiuni: în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare.

Se aplică de către medicii veterinari oficiali.”

Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,

Csutak Nagy Laszlo

București, 12 iulie 2023.

Nr. 91.

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre ORDIN pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire...