Decizia nr. 618 din 4.11.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 - măsurile pt. finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a...
| Comentarii |
|
emitent,tipdocument,nr_mo,titlu,full ,,,,"
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
DECIZIA
Nr. 618
din 4 noiembrie 2014
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și ale art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Tudor Tănase, Adina Tănase, Ionuț Florin Adrian Tănase și Ionela Corina Tănase în Dosarul nr. 6.137/2/2011* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 389D/2014 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal răspund autorii excepției, prin avocat Bogdan Giugiucă, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent învederează asupra faptului că părțile Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor au trimis la dosarul Curții câte un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 21 din Legea nr. 165/2013. În acest sens arată că, în cauza în care a fost ridicată excepția, instanța judecătorească nu a respins cererea de chemare în judecată ca prematur introdusă, ci, având de verificat legalitatea unei sentințe judecătorești pronunțate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin care autoritățile pârâte au fost obligate să transmită dosarul de despăgubire către un evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare și emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire, instanța de recurs a admis recursul introdus de aceleași autorități, constatând că prevederile noii legi stabilesc o nouă procedură în materia acordării de despăgubiri. Astfel, dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 contravin principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. De asemenea, se susține că art. 21 alin. (6) aduce atingere dreptului de proprietate, protejat de art. 44 din Legea fundamentală, deoarece dreptul de a obține despăgubiri, anterior câștigat, poate fi asimilat dreptului de proprietate. Or, sub imperiul legislației anterioare în materie, valoarea despăgubirilor era calculată prin raportare la valoarea de piață a imobilului, în timp ce noua lege reduce mult acest cuantum prin aplicarea grilei notariale la calcularea despăgubirilor cuvenite.
5. Având cuvântul pentru a pune concluzii asupra excepției de neconstituționalitate, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, arătând, în esență, că nu poate fi vorba de încălcarea principiului neretroactivității, de vreme ce legea nouă se aplică pentru viitor, asupra unei situații juridice în curs de constituire. În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, apreciază că aceasta este inadmisibilă, deoarece nu este motivată, autorul acesteia limitându-se numai la a indica norma constituțională de referință, respectiv art. 44, fără a explica pretinsul raport de contrarietate dintre aceasta și textul de lege atacat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6. Prin Decizia civilă nr. 281 din 16 ianuarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 6.137/2/2011*, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și ale art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Tudor Tănase, Adina Tănase, Ionuț Florin Adrian Tănase și Ionela Corina Tănase într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs promovat de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinței judecătorești prin care aceasta a fost obligată să transmită dosarul de despăgubire, aferent dispoziției emise în anul 2010 de primarul municipiului București, către un evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare și să emită, într-un termen ulterior de 30 de zile, decizia reprezentând titlul de despăgubire.
7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 4 și ale art. 21 din Legea nr. 165/2013 contravin normelor art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 53 din Constituție.
8. În esență, se arată că aplicarea art. 4 din Legea nr. 165/2013, inclusiv cauzelor în materia restituirii proprietăților începute cu mult timp înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, dar încă nesoluționate definitiv până la această dată, face ca respectivele cauze să se supună noilor termene (mult mai mari) și condiții, diferite față de cele corespunzătoare legislației anterioare în aceeași materie. Prin urmare, este flagrant încălcat principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. Indicând Decizia Curții Constituționale nr. 830 din 8 iulie 2008, autorii excepției consideră că dispozițiile Legii nr. 165/2013 ar trebui aplicate doar etapei de finalizare a procesului de restituire, fără a putea modifica termenele și condițiile legale care au guvernat până atunci această materie și care trebuie să rămână câștigate cauzelor, inclusiv celor nesoluționate definitiv. În plus, se arată că noile termene permit amânarea excesivă a executării, de către autoritățile statului, a obligațiilor ce erau scadente anterior intrării în vigoare a legii criticate, dar care, după acest moment, nu mai sunt scadente.
9. În privința dispozițiilor art. 21 alin. (6) din legea examinată, se susține că acestea îngrădesc exercitarea dreptului de proprietate privată, garantat de art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute limitativ de art. 53 din Legea fundamentală.
10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin normelor fundamentale invocate.
11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12. Avocatul Poporului consideră că susținerile de neconstituționalitate pot fi reținute, în parte. Astfel, apreciază că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 sunt retroactive, întrucât, în temeiul acestora, coroborate cu altele din același act normativ, cele mai multe acțiuni de chemare în judecată formulate au fost respinse ca prematur introduse. Prin reglementarea criticată, legiuitorul a intervenit asupra fazei inițiale de constituire a situației juridice, modificând în mod esențial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată în termenul legal. Prin urmare, Avocatul Poporului consideră că art. 4 din Legea nr. 165/2013 este contrar jmperativelor cuprinse la art. 15 alin. (2) din Constituție.
13. În privința dispozițiilor art. 21 din lege, se arată că acestea nu sunt de natură să aducă atingere dreptului de proprietate privată, deoarece ele nu neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, prin suprimarea dreptului de proprietate, ci instituie aplicarea unui nou sistem de calcul. Este adevărat că astfel se poate ajunge la un cuantum diferit al despăgubirilor față de cel stabilit în temeiul legilor anterioare, însă această măsură este justificată și de contextul economico-financiar cu care se confruntă statul. În acest sens, trebuie avut în vedere că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, stabilirea conținutului și limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care este competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție.
14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
16. Obiectul excepției de neconstituționalitate astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 4 și ale art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare. Analizând motivarea autorilor excepției, Curtea constată că obiectul acesteia îl reprezintă, în realitate, prevederile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care au următorul conținut:
- Art. 4 teza a doua: "Dispozițiile prezentei legi se aplică (..) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi. ";
- Art. 21 alin. (6): "(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. "
17. În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, ale art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la protecția dreptului de proprietate privată și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au mai fost examinate pe calea excepției de neconstituționalitate, Curtea pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014.
19. Cu acel prilej, Curtea Constituțională, observând expunerea de motive a Legii nr. 165/2013, a arătat că acordarea de măsuri compensatorii pentru un imobil imposibil de restituit în natură, prin aplicarea, la evaluarea acestuia, a grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, așa cum dispune art. 21 alin. (6) din aceasta, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele și recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în materia restituirii proprietăților. Astfel, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către instanța europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care a fost reținută în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeași hotărâre, în cadrul măsurilor cu caracter general sugerate cu titlu orientativ, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat act cu interes de propunerea avansată de Guvernul român în planul său de acțiune ce vizează stabilirea unor termene constrângătoare pentru toate etapele administrative, arătând că o astfel de măsură, cu condiția să fie realistă și dublată de un control jurisdicțional efectiv, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficienței mecanismului de despăgubire. Curtea Constituțională a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere.
20. Totodată, Curtea Constituțională a remarcat jurisprudența Curții de la Strasbourg prin care aceasta a reamintit că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele].
21. Curtea Constituțională a mai constatat, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, aplicabilitatea, în acest domeniu, a principiului tempus regit actum, fiind firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorității abilitate. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituțională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. În legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, tot în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a observat că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).
22. Având în vedere considerentele mai sus arătate, Curtea constată că acestea își mențin valabilitatea, mutatis mutandis, și în cauza de față, astfel că nu poate reține criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii și a dreptului de proprietate.
23. Mai mult, Curtea observă că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit ca, prin noul act normativ, să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, cât și imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin
raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi.
24. Curtea admite că, prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând, însă, doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. În orice caz, Curtea subliniază că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție.
25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitatea ridicată de Tudor Tănase, Adina Tănase, Ionuț Florin Adrian Tănase și Ionela Corina Tănase în Dosarul nr. 6.137/2/2011* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2014.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRENr. 42/2015
privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri
Monitorul Oficial nr. 75 din 28.01.2015
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative și al art. 5 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale, principalele obiective, funcții și atribuții
Art. 1.
(1) Ministerul Energiei, întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniile energetic și resurselor energetice, întreprinderilor mici și mijlocii, cooperației și mediului de afaceri, în concordanță cu cerințele economiei de piață și pentru stimularea inițiativei operatorilor economici.
(2) Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri este minister cu rol de sinteză, instituție publică cu personalitate juridică.
(3) Ministerul Energiei, întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, denumit în continuare ministerul, are sediul principal în municipiul București, Splaiul Independenței nr. 202E, sectorul 6, și își desfășoară activitatea și în sediile prevăzute în anexa nr. 5, deținute în condițiile legii.
Art. 2.
(1) Ministerul îndeplinește următoarele funcții:
a) de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniile energetic și resurselor energetice, întreprinderilor mici și mijlocii, cooperației și mediului de afaceri, precum și a strategiilor și a programelor privind creșterea economică în aceste domenii;
b) de reglementare și sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniile sale de responsabilitate, precum și în ceea ce privește restructurarea și, după caz, privatizarea operatorilor economici care funcționează sub autoritatea sa;
c) de reprezentare, prin care se asigură, în condițiile legii, în numele statului român și al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern și extern în domeniile sale de activitate;
d) de aplicare a prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană pentru domeniile energetic și resurselor energetice, întreprinderilor mici și mijlocii, cooperației și mediului de afaceri;
e) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniile sale de activitate, precum și controlul funcționării entităților care își desfășoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa;
f) de autoritate de stat în domeniile energetic și resurselor energetice, întreprinderilor mici și mijlocii, cooperației și mediului de afaceri, prin care se asigură urmărirea și controlul respectării reglementărilor legale în vigoare;
g) de autoritate de stat, prin care exercită funcțiile de coordonare a politicilor și a măsurilor de încurajare și de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii, de monitorizare și evaluare a acestora, prin oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație - instituții publice cu personalitate juridică, ai căror conducători au calitatea de ordonatori terțiari de credite;
h) de autoritate competentă pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului;
i) de autoritate competentă pentru coordonarea, constituirea, menținerea, controlul și supravegherea stocurilor minime de țiței și produse petroliere, potrivit Legii nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere;
j) de administrare a proprietății publice din domeniul energetic, cu excepția activelor rețelei electrice de transport și a terenurilor pe care aceasta este amplasată, precum și din domeniile întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri;
k) de coordonare, la nivel național, în colaborare cu celelalte autorități competente, a activităților privind relațiile economice internaționale, fluxurile comerciale și cooperarea economică, în domeniile aflate în responsabilitate;
l) de asigurare a participării în cadrul comisiilor interguvernamentale de colaborare economică cu alte state și elaborarea componentei economice a întâlnirilor la nivelul conducerilor statului și Guvernului pe domeniile aflate în responsabilitate;
m) de absorbție a fondurilor acordate de Uniunea Europeană, în domeniile aflate în responsabilitatea sa;
n) de autoritate națională competentă responsabilă cu facilitarea și coordonarea procedurii de autorizare a proiectelor de interes comun, pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1.364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009.
(2) Principiile care stau la baza activității ministerului sunt următoarele:
a) coerența, stabilitatea și predictibilitatea în domeniile aflate în responsabilitatea sa;
b) armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene;
c) întărirea autorității instituției;
d) perfecționarea managementului fondurilor publice;
e) transparența activității în toate domeniile sale de activitate;
f) colaborarea cu partenerii sociali;
g) asigurarea unui climat concurențial pe piața energiei și resurselor energetice, precum și în domeniile întreprinderilor mici și mijlocii, cooperației și mediului de afaceri.
Art. 3.
(1) În realizarea funcțiilor sale, ministerul exercită, în principal, următoarele atribuții, în conformitate cu reglementările în vigoare:
A. În domeniile energetic și resurselor energetice:
1. elaborează strategia energetică națională și soluții de reformă energetică referitoare la evoluția sectorului energetic;
2. asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 994/2010;
3. elaborează, conform legii, acte normative și documentații în domeniul ajutorului de stat, cu avizul Consiliului Concurenței;
4. elaborează studii și sinteze referitoare la evoluția și la ajustarea structurală a industriilor energetică și extractivă, precum și la orientarea forței de muncă și urmărește implementarea lor;
5. asigură administrarea proprietății publice din domeniul energetic, cu excepția activelor rețelei electrice de transport și a terenurilor pe care aceasta este amplasată;
6. îndeplinește atribuțiile privind exercitarea calității de acționar al statului privind administrarea, restructurarea, privatizarea, reorganizarea și, după caz, lichidarea societăților naționale, companiilor naționale și a altor societăți din domeniul producției, distribuției și furnizării energiei electrice și termice, precum și din domeniul exploatării, prelucrării și valorificării resurselor minerale energetice: cărbune, uraniu, petrol, țiței și gaze naturale, precum și a filialelor acestora și, în această calitate:
a) administrează participațiile statului la societățile naționale, companiile naționale și societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, împuternicindu-i pe reprezentanții săi în adunările generale ale acționarilor să acționeze pentru creșterea competitivității și eficienței economice a acestor societăți și companii, pentru restructurarea și pregătirea lor pentru privatizare;
b) desfășoară activități de privatizare, potrivit legii, precum și activități de monitorizare a modului de îndeplinire a obligațiilor asumate prin contractele de privatizare în cadrul activității de postprivatizare;
7. fundamentează, elaborează și propune proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare, conform legii;
8. gestionează bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare;
9. gestionează contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate tranzitoriu cu titlu gratuit, precum și implementarea Planului național de investiții;
10. asigură informarea, consultarea și instruirea entităților aflate sub autoritatea ministerului cu privire la dezvoltarea durabilă, producția și consumul durabil, precum și strategiile tematice ale Uniunii Europene;
11. urmărește realizarea sarcinilor ce îi revin din Planul național de gestionare a deșeurilor, referitoare la gestionarea deșeurilor generate de industria extractivă;
12. monitorizează prețul cărbunelui importat de România din state membre ale Uniunii Europene și din afara Uniunii Europene;
13. participă în comisiile de control al exporturilor și importurilor de cărbune;
14. stabilește și asigură aplicarea măsurilor de management al situațiilor de urgență și de protecție civilă în domeniile energetic și resurselor energetice, precum și de identificare, desemnare și protecție a obiectivelor de infrastructuri critice naționale și europene din domeniile energetic și resurselor energetice, în condițiile legii;
15. participă în comisiile și grupurile de lucru interministeriale și interguvernamentale privind apărarea și securitatea națională, managementul situațiilor de urgență, de protecție civilă și de protecție a infrastructurilor critice naționale și europene;
16. întocmește și prezintă informări, rapoarte și propuneri de activități Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
17. aprobă, potrivit legii, investițiile finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, ale societăților naționale, companiilor naționale și societăților aflate sub autoritatea ministerului;
18. elaborează reglementări, implementează și controlează politica de eficiență energetică, de securitate a instalațiilor din industria extractivă de cărbune și uraniu;
19. coordonează activitatea de producere a energiei electrice și de dezvoltare de proiecte pentru operatorii economici aflați sub autoritatea ministerului;
20. elaborează Programul de iarnă în domeniul energetic și urmărește asigurarea necesarului de combustibil;
21. urmărește situația stocurilor de siguranță ale Sistemului electroenergetic național privind resursele primare de energie și, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, situația volumului de apă din lacurile de acumulare;
22. urmărește aplicarea de către operatorii economici din sectorul energetic a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale;
23. participă la sesiunile comisiilor mixte de cooperare economică internațională, care se desfășoară în țară sau în străinătate, conform programului aprobat de Guvern;
24. urmărește mediatizarea și aplicarea în practică a acordurilor guvernamentale în care sunt prevăzute acțiuni de cooperare economică internațională, la care ministerul este parte;
25. inițiază acțiuni de cooperare internațională și de colaborare economică externă, în plan bilateral sau pe terțe piețe;
26. îndeplinește atribuțiile privind atragerea de investiții, a unor investitori străini și români, pentru realizarea unor proiecte și programe naționale, regionale sau internaționale de interes pentru România;
27. asigură aplicarea programelor rezultate din acordurile și convențiile internaționale bilaterale și multilaterale la care România este parte;
28. îndeplinește atribuțiile de organism intermediar pentru energie, conform acordului de delegare încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene în calitate de Autoritate de management pentru Programul operațional sectorial "Creșterea competitivității economice", respectiv pentru Programul operațional "Infrastructură Mare";
29. inițiază măsuri pentru stimularea cooperării economice internaționale în domeniile energetic și resurselor energetice;
30. asigură îndeplinirea obligațiilor care îi revin din aplicarea reglementărilor europene, precum și desfășurarea activităților de către partea română în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, în domeniile energetic și resurselor energetice;
31. asigură implementarea măsurilor din domeniul de intervenție "energie" din cadrul Programului operațional sectorial "Creșterea competitivității economice" 2007-2013, precum si din cadrul Programului operațional "Infrastructură Mare" 2014-2020;
32. asigură întâlniri periodice cu reprezentanți ai autorităților administrației publice locale și cu operatori economici din domeniile energetic și resurselor energetice, cu privire la aplicarea prevederilor legale;
33. exercită atribuțiile de instituție publică implicată în domeniul privatizării pentru societățile naționale, companiile naționale și celelalte societăți din domeniul producției, distribuției și furnizării energiei electrice și termice, precum și din domeniul exploatării, prelucrării și valorificării resurselor minerale energetice: cărbune, uraniu, petrol, țiței și gaze naturale, precum și pentru filialele acestora;
34. eliberează certificatele de atestare a drepturilor de proprietate asupra terenurilor pentru operatorii economici pentru care ministerul este minister de resort;
35. exercită calitatea de autoritate concedentă privind concesionarea în sectorul energiei electrice, cu excepția activelor rețelei electrice de transport și a terenurilor pe care aceasta este amplasată;
36. exercită calitatea de autoritate concedentă pentru serviciul public de distribuție a gazelor naturale;
37. avizează documentația pentru obținerea licențelor din domeniul resurselor energetice, conform art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, și art. 47 lit. j) teza finală din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare;
38. desemnează reprezentanți în comisiile de recepție a lucrărilor de investiții finanțate integral sau parțial din bugetul de stat pentru entitățile aflate sub autoritatea ministerului;
39. asigură relația cu investitorii, inclusiv cu investitorii pieței de capital din România și de pe alte piețe internaționale care dețin acțiuni la operatorii economici din domeniile energetic și al resurselor energetice din România; organizează evenimente de promovare a societăților și companiilor din domeniile energetic și al resurselor energetice în relația cu investitorii, putând angaja cheltuieli în acest sens;
40. îndeplinește atribuțiile de autoritate publică tutelară pentru operatorii economici din domeniul producției, distribuției și furnizării energiei electrice și termice, precum și din domeniul exploatării, prelucrării și valorificării resurselor minerale energetice: cărbune, uraniu, petrol, țiței și gaze naturale, precum și pentru filialele acestora;
41. asigură punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013;
42. asigură punerea în aplicare a Directivei 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului, respectiv derularea contractelor de prestare de servicii pentru eșantionarea benzinei și motorinei, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei și de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare;
43. asigură punerea în aplicare a Directivei 2003/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport și a Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, prin centralizarea raportărilor anuale privind cantitățile și calitățile de bicombustibili introduse pe piață, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanților și a biolichidelor, cu modificările și completările ulterioare;
44. centralizează, prelucrează și transmite către Comisia Europeană informațiile și datele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.084/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 2.964/95/CE de introducere a înregistrării importurilor și livrărilor de țiței în cadrul Comunității, a Deciziei Consiliului Uniunii Europene 1999/280/CE privind o procedură comunitară de informare și de consultare asupra costurilor de aprovizionare cu țiței și asupra prețurilor de consum ale produselor petroliere și a Deciziei Comisiei Europene 1999/566/CE de aplicare a Deciziei 1999/280/CE a Consiliului privind o procedură comunitară de informare și de consultare asupra costurilor de aprovizionare cu țiței și a prețurilor de consum ale produselor petroliere;
45. gestionează resursele financiare alocate de la bugetul de stat și monitorizează și controlează modul de utilizare a acestora de către entitățile aflate sub autoritatea ministerului.
B. În domeniile întreprinderilor mici și mijlocii, cooperației și mediului de afaceri:
1. asigură elaborarea, gestionarea și monitorizează implementarea proiectelor și programelor pentru stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și a societăților cooperative, precum și pentru creșterea competitivității și eficienței acestora în condițiile mediului concurențial și ale fenomenelor specifice economiei de piață;
2. asigură corelarea și monitorizarea îndeplinirii planurilor de măsuri elaborate de autoritățile publice interesate, pentru aplicarea în România a inițiativei "Small Business Act";
3. asigură monitorizarea îndeplinirii prevederilor din domeniile dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri și cooperației, cuprinse în acordurile guvernamentale încheiate de România cu alte state;
4. asigură stimularea și corelarea acțiunilor destinate promovării principiilor cooperatiste;
5. reprezintă și participă, în numele statului român, la activitatea organizațiilor internaționale din domeniile întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri și cooperației;
6. exercită funcțiile de coordonare și control privind Fundația de postprivatizare și asigură reprezentarea intereselor acesteia în cadrul unor organe, organizații, instituții și autorități;
7. asigură corelarea și monitorizarea îndeplinirii activităților și acțiunilor cuprinse în Programul național de reformă pentru domeniile întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri și cooperației;
8. solicită și primește de la celelalte autorități ale administrației publice, în condițiile legii, informări, analize, rapoarte, sinteze pe probleme ce țin de dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri și cooperației;
9. coordonează și participă împreună cu alte organe ale administrației publice la elaborarea strategiilor în domeniile mediului de afaceri și cooperației;
10. elaborează criteriile, prioritățile și procedurile necesare în vederea desfășurării programelor și proiectelor activităților specifice, după caz;
11. derulează, gestionează și coordonează programe și proiecte cu finanțare externă, prin înființarea de unități de management de proiect, în condițiile legii;
12. participă, în condițiile legii, împreună cu alte organe ale administrației publice de specialitate, la elaborarea și implementarea politicilor, proiectelor și programelor de
cercetare, inovare și transfer de tehnologie în domeniile întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri și cooperației;
13. coordonează cooperarea în cadrul programelor și studiilor Uniunii Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a proiectelor și programelor din domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, precum și în cadrul acordurilor bilaterale interguvernamentale încheiate de România în acest domeniu;
14. elaborează, actualizează, implementează și monitorizează Planul de acțiuni pentru mediul de afaceri;
15. propune, derulează, asigură și monitorizează acțiuni pentru elaborarea, adaptarea și implementarea instrumentelor de identificare și măsurare a costurilor administrative, impuse de reglementările mediului de afaceri, în concordanță cu metodologiile și practicile internaționale de identificare, măsurare și reducere a barierelor administrative;
16. organizează, participă și coordonează derularea sondajelor periodice în vederea evaluării impactului reglementărilor administrative și procedurale asupra climatului afacerilor, utilizând expertiza, metodologia și instrumentele preluate de la organizații și organisme internaționale în domeniul cercetărilor de piață;
17. colaborează direct pe proiecte specifice și în regim permanent cu organizații și organisme internaționale - Banca Mondială, Comisia Europeană, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, asigurând coordonarea programelor și activităților desfășurate împreună cu acestea în legătură cu mediul de afaceri;
18. identifică și testează metode de îmbunătățire a mediului de afaceri, pentru asigurarea transparenței administrative, elaborării și implementării unor coduri de bune practici, încurajarea și sprijinirea inițiativei antreprenoriale;
19. implementează și coordonează politicile în domeniul mediului de afaceri în scopul respectării recomandărilor și angajamentelor cu privire la "reforma reglementărilor" formulate de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - O.E.C.D. - Investment Compact;
20. asigură, coordonează și răspunde în domeniile de competență de îndeplinirea obiectivelor stabilite de Comisia Europeană prin Programul de acțiune, în vederea reducerii constrângerilor și a barierelor administrative în Uniunea Europeană;
21. urmărește promovarea unui mediu de afaceri stimulativ, concurențial, prin coordonarea aplicării următoarelor măsuri:
a) organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și cei ai mediului de afaceri cu privire la implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, în domeniul de activitate, precum și al celorlalte politici publice cu impact asupra mediului de afaceri;
b) implementarea standardelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Uniunii Europene și Organizației Națiunilor Unite în materia comportamentului etic în afaceri;
c) cunoașterea și aplicarea de bune practici internaționale în implementarea programelor de conformitate între sectorul public și mediul privat;
22. colaborează cu celelalte autorități și instituții publice care au competențe în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri și cooperației, inclusiv pentru îmbunătățirea cadrului legislativ;
23. reprezintă permanent, pe proiectele specifice mediului de afaceri, interesele statului român în cadrul organizațiilor internaționale - Banca Mondială, Comisia Europeană, Rețeaua Internațională pentru IMM (INSME), Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică - asigurând coordonarea programelor și activităților desfășurate împreună cu acestea în legătură cu mediul de afaceri;
24. elaborează cadrul normativ și instituțional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice și pentru implementarea politicilor din domeniul mediului de afaceri;
25. asigură reprezentarea statului român și a Guvernului României pe plan intern și extern în domeniile întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri și cooperației;
26. asigură coordonarea la nivel național, în colaborare cu celelalte autorități interesate, a activităților referitoare la cooperarea internațională în domeniul mediului de afaceri;
27. reprezintă autoritatea competentă care asigură respectarea prevederilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată;
28. acordă avizul pentru conformitatea statutului asociației/uniunii cooperatiste cu prevederile Legii nr. 1/2005, republicată, în vederea înscrierii în Registrul asociațiilor și fundațiilor;
29. participă la lucrările Consiliului consultativ al cooperației, constituit conform Legii nr. 1/2005, republicată;
30. participă la lucrările Consiliului consultativ pentru întreprinderi mici și mijlocii;
31. sprijină și consiliază inițiatorii de acte normative cu implicații în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii și le trimite rezultatele Testului IMM;
32. atrage investiții pentru sprijinirea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în vederea internaționalizării activităților economice ale acestora;
33. coordonează acțiunile desfășurate în cadrul Programului național "România HUB", asigurând administrarea programului;
34. organizează cursuri în domeniul întreprinderi mici și mijlocii;
35. elaborează studii, analize, statistici privitoare la impactul măsurilor de sprijin ale ministerului în activitatea întreprinderilor mici și mijlocii;
36. asigură dialogul cu entitățile publice și private implicate în sprijinirea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii;
37. acordă un aviz tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini, în vederea obținerii vizei de lungă ședere în România pentru desfășurarea de activități comerciale;
38. gestionează resursele financiare alocate din bugetul de stat și controlează modul de utilizare a acestora de către instituțiile publice din subordinea ministerului.
(2) În exercitarea funcțiilor, ministerul exercită, în domeniile sale de competență, următoarele atribuții cu caracter general:
1. elaborează politici publice;
2. elaborează, inițiază și promovează proiecte de acte normative, coordonează și controlează aplicarea acestora și avizează proiectele de acte normative ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu impact în domeniile din responsabilitate;
3. participă la fundamentarea și la elaborarea strategiei și a programului de reforme economico-sociale ale Guvernului, fundamentează, promovează și asigură aplicarea politicii stabilite în conformitate cu Programul de guvernare;
4. inițiază, negociază sau participă la negocierea tratatelor internaționale sau propune întocmirea formelor de aderare la cele existente și ia măsuri de aplicare a acestora, în condițiile legii;
5. asigură armonizarea reglementărilor legislative naționale cu cele ale Uniunii Europene;
6. reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu acordurile și convențiile la care România este parte și cu alte înțelegeri stabilite în acest scop și dezvoltă relații de colaborare cu organe și organizații similare din alte state și cu organizații regionale și internaționale;
7. monitorizează implementarea directivelor europene transpuse în legislația națională;
8. asigură dialogul permanent cu patronatele și asociațiile sindicale, cu mass-media și cu celelalte componente ale societății civile, în scopul informării reciproce și al perfecționării cadrului legislativ aferent;
9. asigură relația cu Parlamentul României, cu Consiliul Economic și Social și cu exponenți ai societății civile, în problemele specifice;
10. fundamentează, elaborează și propune proiectul de buget pentru alocarea resurselor financiare necesare funcționării ministerului și urmărește execuția bugetului;
11. gestionează resursele financiare alocate prin bugetul de stat, din credite interne, din credite externe, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, pentru domeniile sale de activitate;
12. colaborează cu instituțiile de specialitate pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului;
13. elaborează răspunsuri la petiții și acordă informații de interes public, care se înscriu în sfera sa de competență, în conformitate cu prevederile legale;
14. realizează și editează materiale promoționale, materiale informative, buletine și jurnale de informare comercială și de afaceri.
(3) Ministerul îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de alte acte normative în vigoare, de acordurile internaționale sau de acte încheiate potrivit dispozițiilor legale, aplicabile și corespunzătoare domeniilor coordonate.
Art. 4.
În exercitarea atribuțiilor sale, ministerul colaborează, în condițiile legii, cu celelalte ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte organisme și instituții publice.
Art. 5.
În îndeplinirea atribuțiilor sale, ministerul este autorizat:
a) să dea unităților aflate în subordine sau sub autoritate, ca urmare a controlului, dispoziții obligatorii pentru luarea măsurilor de respectare a legii;
b) să ia măsuri pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege în competența sa;
c) să inițieze și să supună aprobării Guvernului bugetele de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici din domeniul producției, distribuției și furnizării energiei electrice și termice, precum și din domeniul exploatării, prelucrării și valorificării resurselor minerale energetice: cărbune, uraniu, petrol, țiței și gaze naturale, precum și pentru filialele acestora, în condițiile legii;
d) să inițieze și să supună aprobării Guvernului, în condițiile legii, strategiile de privatizare, restructurare și/sau lichidare ale operatorilor economici din domeniul producției, distribuției și furnizării energiei electrice și termice, precum și din domeniul exploatării, prelucrării și valorificării resurselor minerale energetice: cărbune, uraniu, petrol, țiței și gaze naturale, precum și pentru filialele acestora;
e) să încheie protocoale de schimburi de informații și documente, precum și de colaborare cu alte autorități ale administrației publice, instituții publice, operatori economici, instituții de credit și alte persoane, în condițiile legii, în vederea realizării atribuțiilor, cu păstrarea confidențialității acestora;
f) să solicite furnizarea informațiilor relevante referitoare la activitatea de echilibrare a Sistemului național de transport al gazelor naturale, respectiv a Sistemului electroenergetic național, în vederea desfășurării activității autorității competente conform Regulamentul (UE) nr. 994/2010;
g) să stabilească orice alte măsuri, în condițiile prevăzute de lege.
SECȚIUNEA a 2-а
Organizarea ministerului
Art. 6.
(1) Structura organizatorică a ministerului este prevăzută în anexa nr. 1.
(2) În condițiile legii, în cadrul ministerului își desfășoară activitatea unități de implementare a proiectelor, denumite în continuare UIP, și unități de management a proiectelor, denumite în continuare UMP, în vederea asigurării unui cadru unitar pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri.
(3) Structura organizatorică, numărul de posturi și regulamentele de organizare și funcționare ale UIP și UMP se stabilesc prin ordin al ministrului, fără a se modifica anexa nr. 1.
(4) Personalul ministerului este compus din demnitari publici și asimilați ai acestora, funcționari publici, cu funcții publice generale sau specifice, precum și din personal contractual.
(5) Numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al ministerului este de 319 posturi, inclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.
Art. 7.
(1) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile structurilor din cadrul aparatului propriu al ministerului se stabilesc în conformitate cu structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1, prin Regulamentul de organizare și funcționare al Ministerului Energiei, întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, aprobat prin ordin al ministrului energiei, întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri.
(2) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile individuale ale personalului din cadrul ministerului se stabilesc prin fișa postului, întocmită în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Statul de funcții, statul de personal și structura posturilor pe direcții generale, direcții, servicii, birouri și compartimente pentru aparatul propriu al ministerului, precum și încadrarea personalului se aprobă prin ordin al ministrului energiei, întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri, cu păstrarea statutului profesional și a drepturilor salariale.
(4) Încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat, pentru instituțiile publice aflate în subordinea ministerului, se face în termenele și cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(5) Structura organizatorică detaliată și regulamentul de organizare și funcționare ale instituțiilor publice aflate în subordinea ministerului se aprobă prin ordin al ministrului energiei, întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri, în condițiile legii.
(6) Conducătorii instituțiilor publice aflate în subordinea ministerului sunt numiți și eliberați din funcție prin ordin al ministrului energiei, întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
SECȚIUNEA a 3-a
Conducerea ministerului
Art. 8.
(1) Conducerea ministerului se asigură de către ministrul energiei, întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri, denumit în continuare ministrul.
(2) Ministrul reprezintă și angajează ministerul în raporturile cu celelalte autorități publice, precum și cu alte persoane fizice și juridice din țară sau din străinătate, precum și în justiție și în raporturile cu celelalte organe jurisdicționale. În acest scop, ministrul poate da mandat de reprezentare persoanelor din subordine.
(3) În fața autorităților jurisdicționale, ministerul este reprezentat prin personalul de specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauză în parte, conform competenței stabilite prin ordin al ministrului.
(4) Ministrul este ordonator principal de credite pentru domeniile pentru care a fost învestit.
(5) Ministrul îndeplinește atribuțiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare.
(6) În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul emite ordine și instrucțiuni, care pot avea caracter normativ sau individual.
(7) Prin ordin al ministrului pot fi delegate atribuții.
(8) În cazul în care ministrul nu își poate exercita atribuțiile, prin ordin al acestuia va fi nominalizat un înlocuitor, în condițiile legii, dintre secretarii de stat.
(9) Pe lângă ministru funcționează Colegiul ministerului. Componența și regulamentul de organizare și funcționare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului.
Art. 9.
(1) Ministrul este ajutat în activitatea sa de 4 secretari de stat și de un subsecretar de stat, numiți prin decizie a prim-ministrului, precum și de un secretar general și de 2 secretari generali adjuncți, numiți în condițiile legii.
(2) Secretarii de stat și subsecretarul de stat exercită atribuțiile delegate prin ordin al ministrului.
(3) Secretarul general al ministerului exercită atribuțiile și responsabilitățile prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările și completările ulterioare. În realizarea atribuțiilor ce îi revin, secretarul general este ajutat de cei doi secretari generali adjuncți. Aceștia pot îndeplini și alte atribuții prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare al Ministerului Energiei, întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri ori încredințate de ministru, potrivit legii.
(4) Secretarul general asigură stabilitatea funcționării ministerului, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale dintre structurile acestuia.
Art. 10.
(1) Instituțiile publice cu personalitate juridică, finanțate de la bugetul de stat, aflate în subordinea ministerului, precum și numărul de posturi aferente sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Companiile naționale, societățile naționale și societățile pentru care ministerul îndeplinește atribuțiile de instituție publică implicată în domeniul privatizării, precum și regiile autonome aflate sub autoritatea acestuia sunt prevăzute în anexa nr. 3.
CAPITOLUL II
Dispoziții finale
Art. 11.
Încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat și în structura organizatorică se face în termenele și cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 12.
Ministerul are în dotare un parc auto, iar, pentru activități specifice, numărul de mijloace de transport și consumul de carburanți sunt prevăzute în anexa nr. 4, conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 13.
Ministerul și instituțiile publice aflate în subordinea acestuia pot închiria spații pentru necesități proprii, în condițiile legii.
Art. 14.
Patrimoniul ministerului se constituie prin preluarea patrimoniului Departamentului pentru Energie și a Departamentului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism, conform art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pe baza protocolului de predare-preluare ce urmează a se încheia în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 15.
Bunurile imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea ministerului sunt redate în anexa nr. 6.
Art. 16.
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 17.
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 429/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 10 iulie 2013, cu modificările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 430/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 10 iulie 2013, cu modificările și completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul energiei, întreprinderilor mici și mijlocii
și mediului de afaceri,
Andrei Dominic Gerea
Ministrul economiei, comerțului și turismului,
Mihai Tudose
Ministrul finanțelor publice,
Darius-Bogdan Vâlcov
Ministrul muncii, familiei, protecției sociale
și persoanelor vârstnice,
Rovana Plumb
Ministrul fondurilor europene,
Eugen Orlando Teodorovici
