Legea nr. 253/2022 pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Legea locuinței nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:
„f) Locuință de necesitate
Locuință destinată cazării temporare:
(i) a persoanelor și familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente sau ale căror locuințe sunt supuse demolării în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum și lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari;
(ii) a victimelor violenței domestice, ca măsură complementară celor prevăzute de lege în domeniul asistenței sociale și protecției victimelor violenței domestice.”
2. După articolul 15 se introduce un nou articol, art. 151, cu următorul cuprins:
„Art. 151. — Numărul locuințelor definite conform prevederilor art. 2 lit. c)—f1) și gradul de ocupare al acestora se afișează de către autoritățile administrației publice centrale și locale care le dețin în administrare pe pagina de internet proprie și se actualizează ori de câte ori intervin modificări.”
3. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 43. — Locuințele sociale se repartizează de către autoritățile administrației publice locale care le au în administrare pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condițiile prevederilor prezentului capitol, și de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită de autoritățile administrației publice locale, potrivit legii, oricare dintre următoarele categorii de persoane: persoanele și familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuințele retrocedate foștilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniți din instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradele I și II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii și văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului — Lupeni — august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ai prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, victimele violenței domestice sau alte persoane sau familii îndreptățite.”
4. Articolul 48 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 48. — (1) Nu pot beneficia de locuințe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:
a) dețin în proprietate o locuință;
b) au înstrăinat o locuință după data de 1 ianuarie 1990;
c) au beneficiat de sprijinul statului în credite și execuție pentru realizarea unei locuințe;
d) dețin, în calitate de chiriaș, o altă locuință din fondul locativ de stat.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a) pot beneficia de locuințe sociale victimele violenței domestice numai până la data finalizării partajului prin una dintre modalitățile prevăzute de lege.”
5. Articolul 55 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 55. — (1) Locuința de necesitate se finanțează și se realizează în condițiile stabilite pentru locuința socială.
(2) Locuința de necesitate se acordă temporar, în regim de urgență:
a) persoanelor și familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f) pct. (i);
b) victimelor violenței domestice prevăzute la art. 2 lit. f) pct. (ii).
(3) Contractul de închiriere se încheie de către primarul localității sau de către o persoană împuternicită de acesta, pe baza hotărârii consiliului local:
a) până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuințele potrivit prevederilor art. 2 lit. f) pct. (i);
b) pe perioada de valabilitate a ordinului de protecție provizoriu emis de polițist și/sau a ordinului de protecție emis de instanța judecătorească în condițiile legii, în cazul victimelor violenței domestice prevăzute la art. 2 lit. f) pct. (ii).
(4) Până la momentul încheierii contractului de închiriere, persoanele prevăzute la alin. (3) lit. b) pot fi cazate în mod gratuit în locuințele de necesitate disponibile, numai în măsura în care autoritățile administrației publice locale nu dețin locuri de cazare disponibile, destinate victimelor violenței domestice, în locuințe protejate sau altele asemenea.”
Art. II. — În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, va modifica Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 22 decembrie 2000, cu modificările și completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VASILE-DANIEL SUCIU
PREȘEDINTELE SENATULUI
FLORIN-VASILE CÎȚU
București, 20 iulie 2022.
Nr. 253.
| ← DECRET pentru promulgarea Legii privind stabilirea unor măsuri... | DECRET privind promulgarea Legii pentru modificarea și... → |
|---|
Motivul emiterii actului normativ
Locuința de necesitate este definită în Legea nr.114/1996 ca fiind locuința destinată cazării temporare a persoanelor și familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale căror locuințe sunt supuse demolării în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum și lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari.
Două aspecte considerăm că trebuie avute în vedere:
- necesitatea alocării temporare a unor astfel de locuințe și victimelor violenței
Citește mai mult
domestice;- faptul că procedura de acordare a locuinței de necesitate este relativ de durată (adoptarea unei hotărâri de către consiliul local și încheierea contractului de închiriere de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta), și nu are un caracter de urgență așa cum situația o impune.
Din perspectiva progreselor înregistrate în ceea ce privește armonizarea legislativă în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, prin Legea nr.174/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, a fost realizată reglementarea unor noi tipuri de măsuri de protecție și de servicii sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice (centre de primire în regim de urgență, centre de recuperare, locuințe protejate), acest fapt constituind premisa creării unei infrastructuri adecvate cerințelor beneficiarilor sub forma unei rețele naționale inovative integrate de servicii destinate victimelor violenței domestice.
în scopul realizării acestor măsuri, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), în parteneriat cu 42 de instituții specializate de la nivelul administrației publice locale, implementează Proiectul POCU/465/4/4/128038 - “Venus - împreună pentru o viața în siguranță!” prin care vor fi create servicii integrate modeme în sprijinul victimelor violenței domestice, care să le ofere acestora atât posibilitatea ieșirii din situația de risc și vulnerabilitate, cât și facilitarea transferului către o viață independentă prin integrare/remtegrare socio-profesională. Bugetul proiectului este de 11 milioane euro, iar durata de implementare a proiectului este de 48 de luni (până la data de 04.03.2023).
în același timp, creșterea numărului de situații de violența domestică de la începutul anului 2020 și în special în pandemia Covid-19 reprezintă un semnal de alarmă asupra recrudescenței fenomenului violenței intra-familiale și asupra modului în care aceste fapte afectează în mod direct siguranța și de multe ori chiar viața femeilor și a celorlalți membri ai familiei.
Poziția Comisiei Europene, conform informațiilor colectate de Direcția Generală Justiție și Consumatori, este reflectată în documentul de poziție: Protecția și sprijinirea victimelor criminalității în timpul pandemiei de COVID-19 - schimbul de bune practici cu privire la modul în care pot fi ajutate victimele violenței domestice, ale criminalității informatice și ale infracțiunilor motivate de ură.
în mod concret, Comisia Europeană identifică drept esențial includerea serviciilor menite să soluționeze problema violenței domestice în planurile de pregătire și intervenție vizând combaterea pandemiei de COVID-19 și încurajează statele membre să pună la dispoziție, pentru toate femeile și toți copiii care sunt nevoiți să își părăsească domiciliul pentru a fi în siguranță, adăposturi și locuințe de urgentă, precum și să faciliteze accesul la aceste servicii.
Printre alte măsuri de bune practici identificate la nivelul unor state membre, se numără și: “Oferirea de soluții alternative pentru adăposturi”. în mai multe state membre, guvernele subvenționează camerele de hotel în care victimele pot rămâne în carantină în condiții de siguranță. în Spania, au fost puse la dispoziție, de asemenea, noi spații alternative pentru adăposturile de urgență ca răspuns la criză. în Germania, autoritățile sunt încurajate să găsească soluții pragmatice pentru lipsa de locuri în adăposturi ca urmare a pandemiei de COVID-19, cum ar fi închirierea pe termen scurt a apartamentelor de vacanță.
în România din datele centralizate la nivelul ANES rezultă că în anul 2019 au fost înregistrate 14.074 de persoane aflate în situații de violență domestică, care au beneficiat, la cerere, de servicii sociale, iar în semestrul I al anului 2020 au fost raportate 2269 de cazuri.
Din analiza evoluției fenomenului violenței domestice în ultimii ani, se constată că față de anul 2018 (13.226 beneficiari), în anul 2019 s-a înregistrat o creștere semnificativă a situațiilor de violență domestică cu 848 de beneficiari.
în perioada instituirii stării de urgență, respectiv 16 martie 2020 - 14 mai 2020, au fost primite un număr de 603 apeluri, incluzând atât apelurile scurte, fără dialog, cât și reveniri ale unor persoane care au apelat inițial linia telefonică - 0800 500 333 (înființată în conformitate cu prevederile art. 24 din Convenția de la Istanbul, care funcționează cu program continuu, 24 h/24h, 7 zile/7 zile).
Se remarcă astfel o creștere a numărului apelurilor cu aproximativ 422, față de aceeași perioadă a anului 2019 în care au fost înregistrate 181 apeluri.
De asemenea, pe perioada 18 mai - 30 iunie 2020, aferentă stării de alertă, au fost înregistrate 491 apeluri. în ceea ce privește numărul total al apelurilor efectuate la linia telefonică cu nr. unic 0800 500 333 de la începutul pandemiei COVID - 19, prin însumarea apelurilor efectuate atât pe durata stării de urgență, cât și pe durata stării de alertă, rezultă faptul că au fost primite 1094 apeluri.
Pentru aceeași perioadă, datele statistice centralizate de către Inspectoratul General al Poliției Române cu privire la domeniul violenței domestice relevă următoarele informații:
• număr de infracțiuni sesizate în anul 2018 - 38.445
• număr de infracțiuni sesizate în anul 2019 - 44.094
• ordine de protecție (OP cu valabilitate de până la 6 luni) emise: în anul 2018 - 3.775; în anul
2019 - 4.166 (în 7 luni).
• ordine de protecție provizorii (OPP cu valabilitate de 5 zile) emise: în anul 2019 - 7986, din care un număr de 2958 fiind transformate în ordine de protecție.
De asemenea, în primele 5 luni ale anului 2020, au fost înregistrate următoarele date:
• Total fapte penale - 16161
• Omor (art.188 - 189 CP) - 36
• Tentativă de omor (art.188 - 189 CP) - 27
• Lovire sau alte violențe (art. 193 CP) - 9977
• Vătămarea corporală (art. 194 CP) - 6
• Ordine de protecție provizorii - 3245
• Ordine de protecție — 3047
Ordinul de protecție provizoriu (OPP), ca măsură de protecție reglementată la sfârșitul anului 2018, s-a dovedit un bun exemplu de aplicare a legii și un instrument eficient, pe care polițiștii au reușit cu succes să îl aplice, iar numărul mare de asemenea ordine emise în anii 2019 și
2020 relevă o creștere a nivelului de încredere a victimelor violenței domestice și, totodată, o schimbarea pozitivă de atitudine cu privire la exercitarea drepturilor lor.
Totodată, incidentele tragice cu privire la fapte de violență domestică soldate cu decesul victimelor, înregistrate în ultimii ani și adeseori larg mediatizate (cazurile Perla, Mogoșoaia, Calea Victoriei etc), au devenit repere negative pentru acest domeniu în care, deși s-au realizat schimbări reale și majore în plan legislativ, trebuie asigurate spații de cazare pentru victimele violenței domestice, precum și sprijinul necesar pentru preluarea controlului asupra vieții personale.
în același timp, Legea nr. 114/1996 prevede posibilitatea repartizării de către autoritățile administrației publice locale a locuințelor sociale pe care le au în administrare către beneficiarii menționați la art.43 într-o anumită ordine de prioritate precum și pe baza unor criterii stabilite anual de consiliul local.
Unele consilii locale au în vedere repartizarea locuințelor sociale și către victimele ale violenței domestice (ex.: Hotărârea Consiliului local al municipiului Sibiu nr.57/20211), altele nu, întrucât această categorie nu este menționată explicit în cadrul art.43.
în sensul celor menționate anterior, considerăm că o măsură care să vină în sprijinul victimelor violenței domestice o reprezintă posibilitatea includerii acestora printre potențialii beneficiari ai locuințelor de necesitate și ai locuințelor sociale, fiind necesară completarea cadrului legislativ în acest domeniu.
2. Schimbări preconizate
Inițiativa legislativă presupune o serie de modificări și completări asupra Legii locuinței nr.114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de natură să răspundă nevoilor identificate.
Pentru a veni în sprijinul victimelor violenței domestice și luând în considerare că numărul acestora este mult mai mare (peste 40.000 cazuri în fiecare an) chiar și dacă ar exista deja centrele de primire în regim de urgență sau locuințele protejate amintite anterior (care urmează să fie construite de ANES prin Proiectul POCU/465/4/4/128038 - “Venus - împreună pentru o viața în siguranță!”), acestea nu acoperă solicitările victimelor violenței domestice. în acest sens, considerăm că o soluție complementară constă în alocarea de locuințe din fondul locativ existent către victimele violenței domestice, fiind necesară introducerea în legislație și a acestei categorii de potențiali beneficiari.
Astfel, prin modificarea art.7 și a art.55 se are în vedere ca locuința de necesitate să poată fi acordată temporar și victimelor violenței domestice pe perioada de valabilitate a ordinului de protecție provizoriu emis de polițist și/sau a ordinului de protecție emis de instanța judecătorească în condițiile legii. Totodată, se prevede ca acordarea locuinței de necesitate să poată fi realizată în regim de urgență (date fiind nevoile reale și imediate ale persoanelor respective), până la momentul încheierii contractului de închiriere urmând să fie sunt cazate în mod gratuit în aceste locuințe de necesitate.
De asemenea, în cadrul art.43 se introduce în categoria potențialilor beneficiari ai locuințelor sociale și victimele violenței domestice.
Legea este completată cu art.151 ce introduce obligativitatea publicării pe site-ul unității administrativ-teritoriale a numărului de locuințe care se încadrează în definițiile prevăzute la art.2 lit.c)-f1) și a gradului de ocupare a acestora. Se asigură astfel transparența unor informații la care altfel beneficiarii ar ajunge cu greutate, mai ales că lipsa de transparență conduce la o descurajare a unor potențiali beneficiari de a solicita locuințe, aceștia neavând informații cu privire la numărul de locuințe disponibile și gradul de ocupare a acestora. Principiul transparenței în administrația publică este prevăzut în art.8, Titlul III “Principiile generale aplicabile administrației publice” din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
1 Hotărârea Consiliului local al municipiului Sibiu nr.57/2021 privind actualizarea criteriilor de repartizare a locuințelor sociale din Municipiul Sibiu și actelor justificative care însoțesc cererea pentru atribuirea unei locuințe sociale
hcl.usr.ro/sibiu/2021/h57
(...)
Față de cele prezentate, a fost elaborată propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996, pe care o supunem Parlamentului spre adoptare.
Inițiatori:
Deputați USR
Oana-Silvia Țoiu
Oana-Alexandra Cambera