Ordinul MEN nr. 5113/2015 - aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă — limba modernă 2, clasele a V-a — a VIII-a
| Comentarii |
|
MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
ORDIN
privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă — limba modernă 2, clasele a V-a — a VIII-a
În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, ministrul educaţiei si cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă programa şcolară pentru disciplina Limba turcă — limba modernă 2, clasele a V-a — a VIII-a, cuprinsă în anexă.
Art. 2. — Programa şcolară prevăzută la art. 1 se aplică în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2015—2016.
Art. 3. — Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală management şi reţea şcolară, Direcţia pentru
învăţământ în limbile minorităţilor, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu
Bucureşti, 1 septembrie 2015. Nr. 5.113.
ANEXĂ
PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru disciplina Limba turcă — limba modernă 2, clasele a V-a — a VIII-a
Nota de prezentare
Programa şcolară este, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, una dintre componentele Curriculumului naţional, alături de planurile-cadru propuse pentru învăţământul preuniversitar.
Programa şcolară pentru disciplina Limba turcă — limba modernă 2 reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a V-a — a VIII-a. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învăţământ în aria curriculară Limbă şi comunicare, având un buget de timp de 2 ore/săptămână, pe durata unui an şcolar.
Demersul de proiectare în cadrul disciplinei Limba turcă — limba modernă 2 este în concordanţă cu recomandările Parlamentului European şi ale Consiliului privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi şi se realizează potrivit standardelor specificate în Cadrul european comun de referinţă pentru limbi: predare, învăţare, evaluare.
Curriculumul şcolar de limba turcă pentru clasele a V-a — a VIII-a porneşte de la următoarele premise:
— aplicarea consecventă a modelului comunicativ-funcţional, specific ariei curriculare Limbă şi comunicare;
— dezvoltarea unei strategii de proiectare curriculară pornind de la competenţe;
— necesitatea proiectării unui set unitar de competenţe specifice pentru toate limbile moderne studiate în şcoala românească, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare/învăţare a acestora;
— necesitatea proiectării conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă;
— asigurarea continuităţii şi a progresiei de la un an de studiu la altul, ţinând cont de exigenţele curriculare actuale.
În acest context, structura programei şcolare include:
— notă de prezentare;
— competenţe generale ale disciplinei pentru învăţământul gimnazial;
— valori şi atitudini vizate prin studiul disciplinei, pe parcursul învăţământului gimnazial;
— competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor;
— conţinuturi;
— sugestii metodologice care ghidează demersul de proiectare didactică şi recomandă tipuri de activităţi şi exerciţii, în funcţie de competenţele, valorile şi atitudinile vizate şi de clasa/nivelul de studiu.
Competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului obligatoriu (corelate cu nivelurile comune de referinţă specificate în Cadrul european comun’ de referinţă pentru limbi: predare, învăţare, evaluare). Sugestiile metodologice vizează exemple de activităţi de învăţare cu caracter preponderent comunicativ-funcţional, formulate clar, din perspectiva activităţii’ elevului.
În structura programei sunt integrate de asemenea conţinuturi (împărţite pe teme, acte de vorbire şi elemente de construcţie a comunicării) care reflectă situaţiile tipice de comunicare întâlnite în realitatea cotidiană. Conţinuturile sunt proiectate pentru fiecare an de studiu şi ţin seama de standardele curriculare acceptate de comunitatea didactică pentru predarea/învăţarea limbii’ moderne 2.
Competenţe generale
1. Receptarea mesajelor orale
2. Producerea mesajelor orale
3. Receptarea mesajelor scrise
4. Producerea mesajelor scrise
5. Operarea cu reprezentări culturale în studiul limbii şi civilizaţiei turce
Valori si atitudini
— Disponibilitatea faţă de comunicare şi încrederea în propriile abilităţi de interacţiune comunicativă
— Interesul faţă de studiul limbii străine şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
— Interesul pentru lectură şi plăcerea de a citi
— Gândirea reflexivă şi critică în raport cu diversitatea mesajelor receptate
— Interes pentru cunoaşterea unor aspecte semnificative ale spaţiului cultural turcic
— Toleranţă în dialogul social şi disponibilitate pentru comunicarea interculturală
— Atitudine constructivă şi responsabilitate civică în rezolvarea conflictelor dintre persoane în mediul cultural
Competenţe specifice si forme de prezentare a conţinuturilor
Clasa a V-a
1. Receptarea mesajelor orale | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
1.1. Recunoaşterea şi distingerea sunetelor şi cuvintelor specifice limbii turce 1.2. Desprinderea sensului global al unui mesaj scurt, rostit clar şi rar | — grupuri de sunete/cuvinte/secvenţe sonore pentru discriminarea sunetelor şi grafemelor — enunţuri scurte pentru identificarea sensului unui cuvânt/grup de cuvinte — dialoguri scurte în situaţii uzuale de comunicare — înregistrări pe diverse suporturi destinate audiţiilor — relaţionarea mesajelor orale cu suporturi vizuale |
2. Producerea mesajelor orale | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
2.1. Articularea cuvintelor cu respectarea tonalităţii specifice a accentului şi a intonaţiei 2.2. Folosirea formulelor de deschidere, menţinere şi încheiere a unui dialog | — grupuri de cuvinte/secvenţe sonore pentru exerciţii de pronunţie şi intonaţie — poezii scurte — înregistrări destinate activităţilor în perechi — jocuri didactice — scurte dialoguri situaţionale |
3. Receptarea mesajelor scrise | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
3.1. Citirea unui text de dimensiuni mici folosind tonalitatea, accentul şi intonaţia specifică 3.2. Desprinderea sensului global al unui text scurt | — scurte texte scrise pentru exerciţii de citire individuală/în grup, după model — secvenţe de propoziţii simple pentru discriminarea elementelor semantice, de tip „adevărat”/„fals” — scurte texte scrise pentru exerciţii de citire cu voce tare şi de lectură în gând |
4. Producerea mesajelor scrise | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
4.1. Utilizarea corectă şi adecvată a situaţiilor de comunicare, a formelor lexicale fundamentale 4.2. Utilizarea corectă a formatului, paginării în cadrul redactării unor texte funcţionale simple 4.3. Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie, a ortografiei şi a cuvintelor în contexte familiare | — texte scurte cu vocabular uzual pentru activităţi de autocorectare cu model scris — texte scurte cu vocabular uzual pentru activităţi de copiere şi comparare — scriere după dictare — texte lacunare în vederea completării |
5. Operarea cu reprezentări culturale în studiul Competenţe specifice | imbii şi civilizaţiei turce Forme de prezentare a conţinuturilor |
5.1. Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii locale şi obiceiuri 5.2. Manifestarea interesului pentru normele culturale din spaţiul turcofon | — înregistrări video şi audiţii de cântece selectate din suporturi multimedia: Agilim Turkge Seslendirme CD şi 1, Agilirn Turkge Etkileşimli CD şi 1 ’ ’ — vizionări de diapozitive, colaje (vederi, imagini etc.), documente video |
Conţinuturi Organizare tematică
— Copilul despre sine: nume, gen, însuşiri fizice, îngrijirea sănătăţii, jocuri
— Familia: membrii familiei, sărbători în familie
— Casa: încăperi, mobilier, împrejurimile casei
— Mediul înconjurător: plante, animale, anotimpuri, denumiri generice ale formelor de relief
— Şcoala: obiecte şcolare, activităţi
— Activităţi cotidiene: zilele săptămânii, lunile anului, planul zilei
— Cultură şi civilizaţie: cântece şi poezii specifice copilăriei Acte de vorbire
1. a numi fiinţe, lucruri, locuri din mediul familiar
2. a localiza persoane şi acţiuni
3. a iniţia, a menţine şi a încheia o interacţiune verbală
4. a se prezenta şi a prezenta pe cineva
5. a saluta şi a răspunde la salut
6. a exprima nevoi şi a solicita informaţii uzuale legate de acestea
7. a mulţumi şi a răspunde la mulţumiri
8. a se scuza
Elemente de construcţie a comunicării1
I. Fonetică şi ortografie
Sunetele limbii turce şi corespondenţa lor grafică Alfabetul
Accentul şi intonaţia
Semnele de punctuaţie, despărţirea în silabe
II. Lexic
Minimum 200 de cuvinte, relaţionate cu actele de vorbire şi ariile tematice propuse
III. Morfologie
• Substantivul
Categoria numărului, substantive comune şi proprii Sufixe de apartenenţă (singular şi plural)
• Adjectivul
Adjectivul calificativ, locul adjectivului
• Numeralul
Cardinal (1—20), ordinal (1—20)
• Pronumele
Personal (subiect, obiect direct)
• Verbul
Verbe simple (cele mai uzuale, în construcţii active)
Modul indicativ — timpul prezent (formă afirmativă şi negativă)
— timpul trecut determinat (formă afirmativă şi negativă)
Modul imperativ (formă afirmativă şi negativă)
Diateza reflexivă (verbe uzuale)
• Adverbul
De loc, timp, mod (frecvente în comunicare)
• Postpoziţia
Postpoziţii (kadar, igin, gibi)
• Conjuncţiile de coordonare Copulativă (ve)
IV. Sintaxa propoziţiei Subiectul şi predicatul
Competenţe specifice si forme de prezentare a conţinuturilor | |
Clasa a Vl-a | |
1. Receptarea mesajelor orale | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
1.1. Selectarea informaţiilor dintr-un mesaj scurt, articulat clar şi rar 1.2. Desprinderea trăsăturilor caracteristice unui obiect/personaj/unor acţiuni din mesaje orale 1.3. Îndeplinirea unor cerinţe simple | — secvenţe sonore din audiţii — înregistrări de schimburi de mesaje în situaţii uzuale de comunicare — secvenţe sonore de mică întindere şi cu grad scăzut de complexitate pentru confirmarea înţelegerii unor mesaje orale (de tipul „bifează”, „încercuieşte”, „subliniază”, „desenează” etc.) — scurte povestiri audiate — dialoguri scurte cu instrucţiuni de realizare/orientare — secvenţe sonore tipice pentru utilizarea colocvială a limbii în cadrul unor jocuri didactice |
2. Producerea mesajelor orale | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
2.1. Formularea unor răspunsuri simple pe teme familiare respectând tonalitatea, accentul şi intonaţia | — fragmente de conversaţii de mică întindere şi cu grad scăzut de complexitate pentru identificarea răspunsului corect |
2.2. Producerea unor enunţuri simple, cu sprijin, despre sine/persoane/activităţi din universul familiar 2.3. Utilizarea formulelor de deschidere, menţinere şi încheiere a unui dialog | — relatări pe bază de imagini sau cu cuvinte/întrebări de sprijin — minidialoguri pentru interacţiunea orală în perechi |
3. Receptarea mesajelor scrise | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
3.1. Selectarea informaţiilor-cheie dintr-un text scurt 3.2. Desprinderea sensului cuvintelor necunoscute din context | — scurte texte scrise pentru exerciţii de citire individuală/în grup după model — secvenţe de propoziţii simple pentru discriminarea elementelor semantice, prin activităţi de tip alegere multiplă — tabele cu elemente simple destinate completării individuale sau în grup |
4. Producerea mesajelor scrise | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
4.1. Completarea unui text scurt care respectă un plan dat 4.2. Scrierea mesajelor simple pe baza unor cuvinte de sprijin şi a unor imagini utilizând corect semnele de punctuaţie şi normele ortografice | — texte lacunare în vederea completării — scurte descrieri de obiecte, persoane şi acţiuni — texte scurte cu cuvinte-cheie pentru activităţi de scriere după dictare — poezii scurte şi proverbe pentru activităţi de autodictare şi corectare dirijată |
5. Operarea cu reprezentări culturale în studiul limbii si civilizaţiei turce | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
5.1. Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii locale şi obiceiuri 5.2. Manifestarea interesului pentru normele culturale din spaţiul turcofon | — înregistrări video şi audiţii de creaţii folclorice din suporturi multimedia: Agilim Turkge Seslendirme CD şi 2, Agilirn Turkge Etkileşimli CD şi 2, Agilim Turkge Poster CD şi 2 — vizionări de diapozitive — colaje (vederi, afişe etc.), documente video |
Conţinuturi
Organizare tematică
— Copilul despre sine: vârstă, gen, starea sănătăţii, naţionalitate, îmbrăcăminte
— Familia: membrii familiei, mesele zilei, pregătirea hranei, sărbători în familie
— Casa: încăperi, obiecte şi ustensile casnice, dependinţe, grădină, tipuri de construcţii, forme de habitat
— Mediul înconjurător: plante, animale, forme de relief, starea vremii
— Şcoala: relaţii cu colegii, organizarea timpului şcolar, activităţi specifice
— Copilul şi lumea înconjurătoare: oraşul (clădiri, mijloace de transport), satul
— Activităţi cotidiene: momentele zilei, activităţi curente, activităţi pentru timpul liber
— Cultură şi civilizaţie: cântece, proverbe, nume de oraşe şi monumente Acte de vorbire
1. a exprima cantităţi
2. a compara obiecte şi persoane
3. a descrie obiecte şi persoane
4. a exprima o stare fizică
5. a situa evenimente şi acţiuni în timp
6. a propune ceva cuiva
7. a se scuza faţă de cineva
8. a formula/a accepta o invitaţie Elemente de construcţie a comunicării2
I. Fonetică şi ortografie
Sunetele limbii turce şi corespondenţa lor grafică
Semne diacritice: â, î
Alfabetul
Accentul şi intonaţia Rolul accentului Semnele de punctuaţie Despărţirea în silabe Marea armonie vocalică Norme ortografice
II. Lexic
200—250 cuvinte, relaţionate cu actele de vorbire şi ariile tematice propuse
III. Morfologie
• Substantivul
Substantive comune şi proprii
Sufixe de apartenenţă (singular şi plural)
Cazurile substantivului
• Adjectivul Locul adjectivului Gradele de comparaţie
• Numeralul Cardinal (20—1000)
Ordinal (20—1000)
• Pronumele
Personal (subiect, obiect direct) demonstrativ
Pronumele sub formă de sufix (exprimarea posesiei)
• Verbul
Modul indicativ — timpul prezent (formă afirmativă, negativă şi interogativă)
— timpul trecut determinat (formă afirmativă, negativă şi interogativă)
— timpul trecut nedeterminat (formă afirmativă, negativă şi interogativă)
— timpul viitor (formă afirmativă, negativă şi interogativă)
Diateza reflexivă
Diateza pasivă
Modul imperativ (formă afirmativă şi negativă)
• Adverbul
De loc, timp, mod (frecvente în comunicare)
De cantitate
• Postpoziţia
Postpoziţii (kadar, igin, gibi, gore)
• Conjuncţiile de coordonare Copulativă (ve, veya)
• Interjecţia
Interjecţii din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!)
IV. Sintaxa propoziţiei Subiectul Predicatul
Complementul direct
V. Tipuri de enunţ
Enunţul asertiv, enunţul interogativ, enunţul exclamativ, enunţul injonctiv
Competenţe specifice si forme de prezentare a conţinuturilor
Clasa a VII-a
1. Receptarea mesajelor orale Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
1.1. Sesizarea ordinii evenimentelor evocate într-un mesaj articulat clar şi rar 1.2. Desprinderea sensului global al unor mesaje simple 1.3. Selectarea informaţiilor conform unor cerinţe rostite clar şi cu debit normal 1.4. Îndeplinirea unor instrucţiuni rostite clar şi distinct de către interlocutor 2. Producerea mesajelor orale | — scurte texte orale în vederea ordonării unor secvenţe de enunţuri — seturi de propoziţii simple în contexte conversaţionale pentru validarea înţelegerii sensului (alegere duală/multiplă) — scurte texte cu conţinut informativ din înregistrări audio, video — fragmente de conversaţie şi descrieri funcţionale pe bază de CD-uri — jocuri didactice pornind de la înregistrări audio |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
2.1. Marcarea prin intonaţie a enunţurilor afirmative, negative, interogative, exclamative 2.2. Formularea de întrebări simple în situaţii de comunicare uzuală 2.3. Descrierea de obiecte, fiinţe, situaţii, acţiuni, în propoziţii simple, conform solicitărilor 3. Receptarea mesajelor scrise | — secvenţe sonore pertinente pentru distingerea micii şi marii armonii vocalice — secvenţe sonore pertinente pentru sesizarea articulării nuanţate a structurilor prozodice — minidialoguri pentru activităţi de simulare/joc de rol — suite de enunţuri şi instrucţiuni în context situaţional — descrieri orale (cu suporturi iconice) |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
3.1. Identificarea temei/subiectului şi a momentelor logico-temporale prezente în text pe bază de titlu, imagini, cuvinte-cheie 3.2. Extragerea informaţiilor specifice/ideilor principale dintr-un scurt text 3.3. Sesizarea din context a înţelesului unor elemente lexicale necunoscute 4. Producerea mesajelor scrise | — texte scurte cu caracter funcţional sau fragmente din texte literare adaptate conform particularităţilor vârstei — texte scurte sau secvenţe de text pentru activităţi de verificare a înţelegerii sensului de tip „adevărat”/„fals” sau cu alegere multiplă — tabele cu instrucţiuni — texte publicitare — texte lacunare în vederea completării |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
4.1. Redactarea unor mesaje scurte, familiare, pe teme din universul imediat 4.2. Relatarea în scris a unor experienţe personale | — texte scurte sau secvenţe de text cu sau fără plan prestabilit — redactări individuale sau în grup cu compararea rezultatelor — scrisori simple folosind principalii conectori |
5. Operarea cu reprezentări culturale în studiul Competenţe specifice | imbii şi civilizaţiei turce Forme de prezentare a conţinuturilor |
5.1. Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii | — dosare tematice |
locale, obiceiuri şi situri culturale | — înregistrări video şi audiţii de creaţii folclorice din suporturi multimedia: Agilim Turkge Seslendirme CD şi 3, Agilirn Turkge Etkileşimli CD şi 3, Agilim Turkge Poster CD şi 3 — expoziţii de afişe, pliante, broşuri şi produse |
5.2. Manifestarea interesului pentru normele | |
culturale din spaţiul turcofon | specifice — colaje (vederi, hărţi, afişe etc.), documente video |
Conţinuturi Organizare tematică
— Universul personal: preocupări şi preferinţe, viaţă sănătoasă, jocuri şi activităţi în afara şcolii, hobby-uri, activităţi sportive
— Oameni şi locuri: ocupaţii, profesii, instituţii, obiective economice şi turistice
— Mediul înconjurător: plante, animale, mediu urban/mediu rural tipuri de habitat
— Progres şi schimbare: mijloace de transport moderne, preocupări ecologice
— Obiceiuri şi tradiţii: activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale
— Comunicare: scrisoarea, cartea poştală, internetul
— Universul cultural: personaje îndrăgite de copii şi tineri, din cărţi, filme şi muzică Acte de vorbire
1. a localiza şi a descrie obiecte, persoane şi situaţii
2. a caracteriza o persoană, un grup de persoane
3. a exprima preferinţe şi gusturi
4. a situa în timp şi a relata activităţi
5. a exprima sentimente (satisfacţie, bucurie, nelinişte, teamă)
6. a planifica activităţi
7. a cere şi a da informaţii practice (de timp, loc, cantitate, direcţie)
8. a mulţumi şi a felicita pe cineva
9. a exprima acordul şi dezacordul Elemente de construcţie a comunicării3
I. Fonetică şi ortografie
Sunetele limbii turce şi corespondenţa lor grafică Alfabetul
Grupuri consonantice Accentul şi intonaţia Rolul accentului Semnele de punctuaţie Despărţirea în silabe Marea armonie vocalică Mica armonie vocalică
II. Lexic
250—300 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme); relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime)
III. Morfologie
• Substantivul
Numărul substantivelor comune şi proprii Sufixe de apartenenţă (singular şi plural)
Cazurile substantivului Derivarea cu sufixe a substantivelor Compunerea substantivelor
• Adjectivul
Adjectivul demonstrativ
Locul adjectivului şi gradele de comparaţie
Izafetul adjectivului
• Numeralul Cardinal (20—1000)
Ordinal (20—1000)
Distributiv
• Pronumele
Personal (subiect, obiect direct)
Demonstrativ
Pronumele sub formă de sufix (exprimarea posesiei)
Reflexiv
Nehotărât
• Verbul
Modul indicativ — timpul prezent (formă afirmativă, negativă şi interogativă)
— timpul trecut determinat (formă afirmativă, negativă şi interogativă)
— timpul trecut nedeterminat (formă afirmativă, negativă şi interogativă)
— timpul viitor (formă afirmativă, negativă şi interogativă)
— timpul prezent continuu (formă afirmativă, negativă şi interogativă)
Diateza reflexivă Diateza pasivă
Modul imperativ (formă afirmativă şi negativă)
Modul condiţional-optativ
• Adverbul
De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare)
De cantitate De direcţie
• Postpoziţia
Postpoziţii (kadar, igin, gibi, gore)
Postpoziţiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra)
• Conjuncţiile de coordonare Copulativă (ve, veya)
Subordonatoare (ki, bile)
• Interjecţia
Interjecţii folosite în comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!)
Onomatopee (tak, şir, kut, gurul, miyav, hav)
IV. Sintaxa propoziţiei Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement de direcţie
Conectori (indicatori temporali: ilk once, daha sonra, sonunda)
V. Tipuri de enunţ
asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv
Competenţe specifice si forme de prezentare a conţinuturilor
Clasa a VlII-a
1. Receptarea mesajelor orale | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
1.1. Desprinderea ideilor principale dintr-un mesaj articulat clar, cu viteză normală 1.2. Identificarea elementelor-cheie (cine, ce, când, unde, cum) dintr-un discurs standard pe subiecte familiare 1.3. Selectarea informaţiilor particulare dintr-un schimb de mesaje/o conversaţie, articulate clar, cu debit normal | — scurte texte orale sau paragrafe în vederea ordonării unor suite de enunţuri — scurte texte cu conţinut informativ selectate din înregistrări audio, video — tabele cu instrucţiuni de completare — exerciţii de transfer de informaţii pe bază de tabele — schimburi verbale simple înregistrate în diverse contexte conversaţionale pentru identificarea intenţiei de comunicare şi a relaţiei între participanţii la schimbul verbal |
2. Producerea mesajelor orale | |
Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor |
2.1. Adaptarea intonaţiei şi a tonalităţii specifice situaţiilor de comunicare socială 2.2. Utilizarea conectorilor adecvată tipului de discurs şi situaţiei de comunicare 2.3. Exprimarea opiniei în legătură cu o/un persoană/personaj/eveniment/situaţie 2.4. Realizarea de prezentări orientate tematic | — dialoguri situaţionale cu sau fără instrucţiuni — scurte descrieri şi relatări uzuale — minidialoguri/conversaţii în pereche şi în grup — discuţii pe subiecte de interes specifice vârstei — discuţii de grup pentru elaborarea/prezentarea unui proiect — relatări în grup prin continuarea propoziţiei preluate de la un coleg — redare orală a conţinutului unui text audiat |
3. Receptarea mesajelor scrise Competenţe specifice 3.1. Desprinderea ideilor principale dintr-un text literar, original sau adaptat 3.2. Selectarea elementelor esenţiale dintr-un text funcţional simplu 3.3. Localizarea şi extragerea informaţiilor specifice din liste tematice, grafice, tabele, postere 4. Producerea mesajelor scrise Competenţe specifice 4.1. Redactarea unor paragrafe/scurte texte funcţionale 4.2. Descrierea unor persoane/instrumente/ acţiuni/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin 4.3. Redactarea unui text scurt despre un eveniment sau o experienţă personală pe baza unui plan dat 5. Operarea cu reprezentări culturale în studiul Competenţe specifice | Forme de prezentare a conţinuturilor — chestionare de lectură în vederea completării individuale sau în grup — scurte texte literare adaptate (texte descriptive sau narative simple) — exerciţii de organizare a informaţiei extrase dintr-un text funcţional — tabele şi texte lacunare în vederea completării — texte scrise şi suporturi iconice pentru activităţi de corelare Forme de prezentare a conţinuturilor — seturi de propoziţii legate prin conectori — secvenţe de text/paragrafe pentru activităţi de redactare/înlănţuire coerentă a elementelor discursive — redactări conţinând texte descriptive simple pe baza unei structuri date — scrisori personale — relatări personale — completare de texte funcţionale cu detalii personale imbii şi civilizaţiei turce Forme de prezentare a conţinuturilor |
5.1. Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii locale, obiceiuri şi situri culturale | — dicţionarul şi atlasul şcolar — înregistrări video şi audiţii de creaţii folclorice din suporturi multimedia’: Agilim Turkge Seslendirme CD şi 4, Agilirn Turkge Etkileşimli CD şi 4, Agilim Turkge Poster CD şi 4 ’ ’ — expoziţii de afişe, pliante, broşuri şi produse specifice — documente video referitoare la evenimente culturale |
5.2. Manifestarea interesului pentru normele culturale din spaţiul turcofon |
Conţinuturi Organizare tematică
— Universul personal: prietenia, jocuri şi activităţi în afara şcolii, gusturi şi preferinţe, hobby-uri, relaţii între tineri
— Mediul înconjurător: anotimpurile şi caracteristici climatice, plante şi animale, preocupări ecologice
— Progres şi schimbare: statut profesional, obiecte şi ustensile, tehnologii moderne, mijloace de comunicare în masă
— Aspecte sociale: structuri administrative, servicii publice, instituţii reprezentative
— Oamenii şi locuri: obiective economice, turistice şi culturale, corespondenţă şi schimburi şcolare, competiţii sportive
—’ Obiceiuri şi tradiţii: diversitatea spaţiului turcic, geografia administrativă şi regională, sărbători tradiţionale, tradiţii regionale
’ — Incursiuni în universul cultural: personalităţi marcante din literatură, ştiinţă şi artă Acte de vorbire
1. a descrie persoane, obiecte, acţiuni şi împrejurări
2. a caracteriza personaje sau acţiuni ale acestora
3. a planifica o suită de acţiuni
4. a povesti evenimente/suite de acţiuni
5. a propune, a accepta o propunere
6. a face o urare, a felicita pe cineva
7. a se scuza, a răspunde la scuze
8. a exprima şi a cere o opinie
9. a exprima acordul şi dezacordul
10. a exprima nevoi, dorinţe şi aşteptări Elemente de construcţie a comunicării4 I. Fonetică şi ortografie
Sunetele limbii turce şi corespondenţa lor grafică
Sonorizarea consoanelor Alfabetul
Grupuri consonantice Rolul accentului Semnele de punctuaţie Marea armonie vocalică Mica armonie vocalică Norme ortografice
II. Lexic
250—300 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme); relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime)
III. Morfologie
• Substantivul
Substantive comune şi proprii
Sufixe de apartenenţă (singular şi plural)
Cazurile substantivului Derivarea cu sufixe a substantivelor Compunerea substantivelor Izafetul substantivului
• Adjectivul Adjectivul calificativ
Adjectivul demonstrativ, nehotărât, interogativ Locul adjectivului şi gradele de comparaţie Izafetul adjectivului
• Numeralul Cardinal Ordinal Distributiv Fracţionar
• Pronumele
Personal (subiect, obiect direct)
Demonstrativ
Pronumele sub formă de sufix (exprimarea posesiei)
Pronumele sub formă de sufix (-ki)
Nehotărât
Interogativ
Reflexiv
• Verbul
Modul indicativ — timpul prezent (formă afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă şi interogativ-negativă)
— timpul trecut determinat (formă afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă şi interogativ-negativă)
— timpul trecut nedeterminat (formă afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă şi interogativ-negativă)
— timpul viitor (formă afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă şi interogativ-negativă)
— timpul prezent continuu (formă afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă şi interogativ-negativă)
Modul imperativ (formă afirmativă, negativă)
Modul condiţional-optativ Modul necesitativ Modul conjunctiv
• Adverbul
De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare)
De cantitate De direcţie Interogativ
• Postpoziţia
Postpoziţii’ frecvent utilizate (kadar, igin, gibi, gore)
Postpoziţiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra)
• Conjuncţiile de coordonare
Conjuncţii’ compuse (veyahut, yoksa, oyleyse, madem ki)
Copulativă (ve, veya)
Subordonatoare (ki, bile)
• Interjecţia
Interjecţii’ din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!)
Onomatopee (tak, şir, kut, gurul, miyav, hav)
Interjecţii compuse’
IV. Sintaxa propoziţiei şi a frazei Subiectul
Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement postpoziţional Complement de direcţie
Conectori (indicatori temporali şi cauzali)
V. Tipuri de enunţ
Asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv
Sugestii metodologice
Planificările calendaristice elaborate pe baza programelor vor fi structurate pe unităţi de învăţare şi vor însoţi parcursul întregului an şcolar pentru a garanta abordarea unitară a implementării curriculumului. În planificarea şi în proiectarea didactică (selectarea şi detalierea unităţilor de învăţare, elaborarea probelor de evaluare formativă şi sumativă etc.), cadrele didactice de specialitate vor avea drept reper principal prevederile programei şcolare. În vederea organizării eficiente a timpului alocat învăţării în clasă şi pentru evitarea suprasolicitării elevilor în activitatea de învăţare/predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev, individuale, în perechi şi în grup. Recomandăm folosirea cu precădere a următoarelor activităţi:
— activităţi de extragere a informaţiei esenţiale dintr-un mesaj oral sau scris;
— activităţi de selectare şi ordonare a ideilor principale dintr-un text citit individual sau în grup;
— activităţi de ordonare a unor seturi de propoziţii în secvenţe de text;
— exerciţii cu alegere duală/multiplă;
— activităţi interactive având ca suport înregistrări audio, video, CD-uri;
— jocuri didactice pornind de la înregistrări audio şi video;
— lectura unor texte scurte cu caracter funcţional sau a unor fragmente din texte literare adaptate;
— exerciţii de discriminare, de tip „adevărat”/„fals”;
— completarea unor texte cu fragmentele lipsă;
— redactarea unor texte scurte după plan;
— exerciţii de redactare individual sau în grup cu compararea rezultatelor;
— redactarea de scrisori în registru familiar.
Prezentarea chestiunilor de limbă se cere a fi simplificată, accentul căzând pe dobândirea deprinderilor corecte de utilizare a formelor, structurilor şi mecanismelor lingvistice în situaţii de comunicare orală şi scrisă.
Manualul şcolar este unul dintre instrumentele didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare. În consecinţă, conţinutul acestuia va fi valorificat în funcţie de prevederile programei şcolare5 şi va fi adaptat de profesor specificului clasei/grupului de elevi.
Ca principal instrument al evaluării curente a cunoştinţelor şi deprinderilor comunicative ale elevilor, evaluarea formativă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului, cât şi elevului să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să regleze procesul de predare/învăţare. Instrumentele şi probele de evaluare periodică şi sumativă vor fi elaborate în strictă corelare cu competenţele specifice şi formele de prezentare a conţinuturilor prevăzute în prezenta programă. În plus, profesorul va ţine cont de descriptorii specifici nivelului A (A1, A2) din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi: predare, învăţare, evaluare. La finele studiilor gimnaziale, elevii care au studiat fără întrerupere limba turcă ca limbă modernă 2, începând din clasa a V-a, vor atinge un nivel comparabil cu nivelul A2 din referenţialul elaborat de Consiliul Europei.
Un instrument important de evaluare continuă inspirat de Cadrul european comun de referinţă pentru limbi rezidă în Portofoliul european al limbilor. Acesta permite o evidenţiere a progreselor obţinute de elevi în domeniul învăţării limbii moderne şi ordonarea coerentă a dovezilor (proiecte, teste, certificate/atestate de limbă, dovada absolvirii unui an de studiu/mai multor ani de studiu în alte ţări), putând să susţină demersul de autoevaluare pe parcursul unuia sau mai multor cicluri de învăţământ.
Grupul de lucru
Ene Ulgean, Şcoala Gimnazială „Adrian V. Rădulescu”, Murfatlar
Sedat Can, Lumina Instituţii de Învăţământ, Bucureşti
5 În situaţia în care nivelul clasei de elevi şi interesele de învăţare ale acestora permit şi abordarea unor teme suplimentare, care nu se regăsesc în mod explicit printre prevederile programei şcolare ca fiind obligatorii, acestea vor avea caracter facultativ şi pot fi preluate din suporturi didactice, cum ar fi Aţilim Turkţe Ders Kitabi 1, Aţilim Turkţe Ders Kitabi 2, Aţilim Turkţe Ders Kitabi 3, Aţilirn Turkţe Ders Kitabi 4.
Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul predării nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.
Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul predării nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.
Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul predării nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.
Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul predării nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.
| ← Ordinul MDRAP MFP - modificarea Normelor metodologice de... |
|---|
