Hotărârea CCR - contestarea înregistrării candidaturilor domnilor Kelemen Hunor, Zsolt Szilágyi, Klaus-Werner Iohannis, Teodor-Viorel Meleşcanu, Victor-Viorel Ponta şi Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, precum şi a doamnei Monica-Luisa...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Sesizarea formulată și depusă de domnul Gheorghe Funar cu privire la "încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 16,art. 31 alin. (1), art. 37 alin. (1) și art. 40 alin. (3) din Constituție" de către mai mulți candidați la alegerile pentru Președintele României din anul 2014, printre care, posibil, domnii Kelemen Hunor, Zsolt Szilágyi, Klaus-Werner Iohannis, Teodor-Viorel Meleșcanu, Victor-Viorel Ponta și Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, precum și doamna Monica-Luisa Macovei, a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 21 octombrie 2014

Sesizarea formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.002F/2014, ia care au fost atașate propunerile de candidatură a domnului Kelemen Hunor, împreună cu Decizia nr. 17D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.237 din 24 septembrie 2014, a domnului Zsolt Szilágyi, împreună cu Decizia nr. 25D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.240 din 24 septembrie 2014, a domnului Klaus-Werner Iohannis, împreună cu Decizia nr. 13D/22.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.192 din 23 septembrie 2014, a domnului Teodor-Viorel Meleșcanu, împreună cu Decizia nr. 27D/24.09 2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.247 din 24 septembrie 2014, a domnului Victor-Viorel Ponta, împreună cu Decizia nr. 11D/18.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.140 din 18 septembrie 2014 și a domnului Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, împreună cu Decizia nr. 19D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.239 din 24 septembrie 2014, precum și a doamnei Monica-Luisa Macovei, împreună cu Decizia nr. 15D/22.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.191 din 23 septembrie 2014.

În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În sesizarea formulată, domnul Gheorghe Funar arată, în esență, că "se pare că (...) mai mulți dintre cei 14 candidați la funcția de Președinte al României au încălcat prevederile art. 28 lit. b) din Legea nr. 80/1995 și ale art. 15 din Legea nr. 1/1998, ei fiind ofițeri activi ai Serviciilor Secrete". Față de aceasta, în vederea respectării dreptului la informație, prevăzut de art. 31 din Constituție, solicită Curții Constituționale să ceară "de la instituțiile statului român, informațiile și documentele pe care le dețin în legătură cu cei 14 candidați la funcția de Președinte al României, referitoare la apartenența lor la Serviciile secrete românești sau străine, precum și cu privire la dubla cetățenie" și "să adopte o decizie prin care să-i oblige pe cei 14 candidați la funcția de Președinte al României să dea, până cel târziu în data de 25 octombrie a.c., (...), o declarație pe propria răspundere în care să precizeze dacă sunt sau nu ofițeri sub acoperire și dacă au sau nu cetățenia unui alt stat, al cărui stat și dacă au jurat credință statului respectiv".

De asemenea precizează că "această sesizare nu constituie o contestație la adresa vreunui candidat la funcția de Președinte al României, ci este impusă de respectarea prevederilor din Constituție și din Legile nr. 80/1995 și nr. 1/1998", iar "alegerea Președintelui României nu se poate face prin încălcarea Constituției și a legilor".

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a contestației formulate, învederând că aceasta excedează atribuțiilor Curții Constituționale prevăzute de Constituție, Legea nr. 47/1992 și Legea nr. 370/2004.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestațiile privind înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii.

Curtea observă că, prin contestația formulată, autorul susține, de fapt, încălcarea, de către unii candidați, a unor condiții constituționale și legale pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.

În continuare, Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție și în Legea nr. 370/2004.

De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 28 din Legea nr. 370/2004,"Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese dispozițiile constituționale menționate stabilind că "Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)".

În același timp, Curtea reține că, potrivit art. 27 din Legea nr. 370/2004, propunerile de candidatură cuprind precizarea că, în cazul candidatului la funcția de Președinte al României, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Propunerea de candidatură este însoțită de declarația de acceptare a candidaturii scrisă, semnată și datată de candidat, cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a candida, printre care și cea privind cetățenia română, astfel cum rezultă din art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. " și cea privind respectarea impedimentului de asociere în partide politice, astfel cum rezultă din art. 40 alin. (3) din Legea fundamentală, care stabilește că "nu pot face parte din partide politice (...), membri activi ai armatei".

Sub acest aspect, Curtea constată că alegațiile formulate de autorvizează, în realitate, modificarea și completarea legislației privind atribuțiile Curții Constituționale și alegerea Președintelui României, ceea ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, astfel cum este stabilită prin Constituție, art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 și Legea nr. 370/2004.

Distinct de aceasta, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturilor la funcția de Președinte al României, Biroul Electoral Central decide în sensul înregistrării sau respingerii înregistrării acestora. Prevederile art. 31 alin. (1) din aceeași lege dau dreptul candidaților, partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice, alianțelor electorale și alegătorilor de a contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Contestațiile pot fi formulate în cel mult de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de art. 29 alin. (2) din aceeași lege.

Biroul Electoral Central a decis înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor, pe data de 24.09.2014, a domnului Zsolt Szilágyi, pe data de 24.09.2014, a domnului Klaus-Werner Iohannis, pe data de 22.09.2014, a domnului Teodor-Viorel Meleșcanu, pe data de 24.09.2014, a domnului Victor-Viorel Ponta, pe data de 18.09.2014, a domnului Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, pe data de 24.09.2014, și a doamnei Monica-Luisa Macovei, pe data de 22.09.2014, aceste candidaturi rămânând definitive.

Sub acest aspect, Curtea constată că prezenta contestație, depusă și înregistrată la Curtea Constituțională pe data de 21 octombrie 2014, a fost introdusă cu depășirea termenului prevăzut de Legea nr. 370/2004.