Legea nr. 241/2015 - aprobarea OUG nr. 17/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei României pentru construirea sediului permanent al Curţii Penale Internationale
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
LEGE
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei României pentru construirea sediului permanent al Curţii Penale Internationale
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17 din 10 iunie 2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei României pentru construirea sediului permanent al Curţii Penale Internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 12 iunie 2015.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON
POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 21 octombrie 2015.
Nr. 241.
| ← Hotărâre nr. 88/2015 - alegerea unui vicepreşedinte al... | Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1134/2015 - măsuri... → |
|---|
1. Descrierea situaţiei actuale
a) Curtea Penală Internaţională (denumită, în continuare, „CP/”) este prima instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (denumit, în continuare, „Statutul CP/”), adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. In prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI.
România a semnat Statutul CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, asumându-şi astfel toate
Citește mai mult
obligaţiile ce îi revin în calitate de stat parte.b) CPI îşi desfăşoară, în prezent, activitatea într-un spaţiu pus la dispoziţie temporar, în mod gratuit, de autorităţile olandeze.
Având în vedere condiţiile inadecvate pentru o instanţă internaţională oferite de spaţiul pus la dispoziţie de Guvernul olandez, cu prilejul celei de a patra sesiuni a Adunării Statelor Părţi la Statutul CPI (denumită, în continuare iyASP CP/”), au fost iniţiate discuţiile referitoare la necesitatea edificării unui sediu care să întrunească toate criteriile impuse de o bună funcţionare a Curţii (suficiente spaţii pentru birouri, săli de judecată adecvate, criterii de securitate, respectarea principiului independenţei organelor Curţii, inclusiv sub aspectul separării acestora).
Discuţiile pe subiect au fost finalizate în anul 2007, când, prin Rezoluţia ICC-ASP/6/Res.l, adoptată cu prilejul celei de-a şasea sesiuni a ASP, s-a decis construirea unui sediu nou, în zona Alexanderkazeme din Haga, a cărui finanţare revine statelor părţi.
Prin Rezoluţia CPI-ASP/7/Res.l, ASP CPI a acceptat oferta Guvernului olandez de a acorda CPI un împrumut de 200 milioane de euro, pe un termen de 30 de ani, cu o rată a dobânzii de 2,5% pe an.
Totodată, prin rezoluţia amintită, ASP CPI a stabilit două posibilităţi pentru ca statele să contribuie la finanţarea construcţiei noului sediu al CPI:
• prin plata forfetară a contribuţiei;
• prin plata în tranşe anuale, cu dobânda aferentă.
Prin rezoluţia adoptată cu prilejul celei de-a Xl-a sesiuni a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al CPI (Rezoluţia ICC-ASP/1 l/Res.3), termenul până la care statele pot opta pentru plata forfetară a contribuţiei pentru sediul permanent al CPI a fost prelungit.
Astfel, conform rezoluţiei menţionate mai sus, termenul până la care se poate exprima opţiunea pentru plata forfetară a fost prelungit până la 31 decembrie 2014, iar data-limită până la care contribuţia forfetară poate fi plătită (în una sau mai multe tranşe) este 15 iunie 2015.
Statele părţi care au optat pentru plata forfetară şi au achitat până la momentul accesării împrumutului (iunie 2013) nu datorează dobânda aferentă împrumutului oferit de statul gazdă şi nu au suportat costurile legate de restituirea împrumutului şi dobânda aferentă.
în cazul în care plata forfetară intervine după accesarea împrumutului oferit de Olanda (iunie 2013), la suma stabilită cu titlu forfetar se adaugă dobânda aferentă împrumutului, calculată până la sfârşitul lunii în care este efectuată plata.
în ipoteza în care statul parte ar opta pentru plata în tranşe anuale, în detrimentul plăţii forfetare, acesta va trebui să achite plata unei contribuţii anuale (în perioada 2016-2045), cu titlu de rambursare a împrumutului acordat de statul-gazdă şi a dobânzii aferente, care va fi calculată în conformitate cu baremul contribuţiilor la bugetul CPI aplicabil la data respectivă.
România a optat în anul 2014 pentru plata forfetară. Conform notei-verbale transmise de Grefa CPI şi a informaţiilor primite de la Ambasada României la Haga, la data de 15 ianuarie 2015, cuantumul contribuţiei forfetare a României este de 556.760 euro data-limită pentru plata contribuţiei forfetare fiind 15 iunie 2015.
La data de 2 iunie 2015, Ministerul Justiţiei a primit Infograma nr.l 569/2015, care precizează următoarele:
Pentru a putea beneficia de bonificaţia oferită de Olanda (17,5%, reprezentând 119,434 euro în cazul RO) şi de evitarea plăţii dobânzilor pe o perioadă de 30 de ani, este necesară efectuarea plăţii până la 15 iunie 2015.
* Nicio derogare de la această dată nu este posibilă.
* Potrivit ultimelor informaţii primite de la CPI, a rezultat că din cauza unei erori de calcul, suma pe care ar datora-o RO cu titlu de dobânzi anuale, timp de 30 de ani (2016-2045) în cazul în care nu ar face plata forfetară este de 32.307 euro/an (faţă de 26.323 euro cât s-a comunicat anterior).
* In consecinţă, cuantumul total al dobânzilor pentru această perioadă ar ajunge la 962.210 euro, iar suma de plată în caz de neefectuarea a plăţii forfetare ar fi de 1.645.404 euro (în contribuţii eşalonate anual). Aceste calcule sunt estimative, calculul real putând fi realizat abia la finalul proiectului.
* In ultima reuniune a Comitetului de Supraveghere a construcţiei sediului (28 mai 2015), Comitetul a fost informat despre o eroare de calcul în estimările privind costul proiectului care ar putea determina depăşirea sumei totale alocate acestuia (200 milioane de euro).
Calculul final al cuantumului contribuţiilor Statelor Părţi se va putea face doar la finalizarea proiectului (decembrie 2015), fiind condiţionat de o serie de factori (costurile finale ale proiectului; numărul Statelor Părţi; cuantumul plăţilor forfetare efectuate; fluxul de trezorerie al proiectului).
Prin ratificarea Statutului CPI, prin Legea nr.l 11/2002, România şi-a asumat toate obligaţiile care decurg din calitatea de Stat Parte, inclusiv cele legate de administrarea Curţii.
Conform art. 115 din Statutul CPI, „Cheltuielile Curţii şi ale Adunării Statelor Părţi, inclusiv ale Biroului şi organelor subsidiare ale acesteia, înscrise în bugetul aprobat de Adunarea Statelor Părţi, sunt finanţate din următoarele surse: a) contribuţiile statelor părţi; b) resursele financiare furnizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, sub rezerva aprobării date de adunarea generală îndeosebi în cazul cheltuielilor legate de sesizarea Curţii de către Consiliul de Securitate.”
Potrivit Legii nr. 111/2002 pentru ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998, Ministerul Justiţiei reprezintă punctul naţional de contact în relaţia cu CPI, fiind, de asemenea, instituţia responsabilă cu plata contribuţiei anuale a României la bugetul CPI, care se face în baza Hotărârii Guvernului nr. 1107/2008 pentru aprobarea plăţii contribuţiei anuale a României la bugetul Curţii Penale Internaţionale.
2. Schimbări preconizate
Plata cât mai rapidă a contribuţiei României pentru construirea sediului permanent al CPI ar consolida profilul României de susţinător activ al activităţii acestei instanţe internaţionale şi al luptei împotriva impunităţii pentru cele mai grave crime care preocupă comunitatea internaţională.
Totodată, în cazul efectuării unei plăţi forfetare, costurile pe care le implică achitarea contribuţiei la construirea sediului permanent al CPI ar fi reduse în mod semnificativ. Potrivit informaţiilor primite de la Ambasada României la Haga, cuantumul datorat de România în ipoteza în care nu ar opta pentru plata forfetară ar fi de 789.689 euro.
3. Alte informaţii
România, ca parte la Statutul CPI, are o obligaţie fermă de a achita contribuţia sa la construirea noului sediu al CPI.
(...)
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare
Impactul financiar a fost calculat după cum urmează:
1. Contribuţia României pentru construirea sediului permanent al Curţii Penale Internaţionale, care va fi achitată doar în anul 2015 este în sumă de 556.760 euro Impactul financiar pentru anul 2015 va fi de: 556.760 euro x 4,5 lei/euro = 2.505.420 lei, aproximativ 2.506 mii lei
7. Alte informaţii
Pentru plata la termen a contribuţiilor, fondurile necesare se asigură din bugetul aprobat Ministerului Justiţiei pentru anul 2015, prin virări de credite de la Cap. 54.01 “Alte servicii publice generale”, Titlul II ”Bunuri şi servicii”.
(...)
Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ
Calculul final al cuantumului contribuţiilor Statelor Părţi se va putea face la doar finalizarea proiectului (decembrie 2015), fiind condiţionat de o serie de factori (costurile finale ale proiectului; numărul Statelor Părţi; cuantumul plăţilor forfetare efectuate; fluxul de trezorerie al proiectului). în consecinţă este necesară autorizarea Guvernului pentru aprobarea prin hotărâre a diferenţei de plată.
1^1. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice:
a) Impact legislativ -prevederi de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniul achiziţiilor publice, prevederi derogatorii;
b) Norme cu impact la nivel operaţional/tehnic - sisteme electronice utilizate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, unităţi centralizate de achiziţii publice, structură organizatorică internă a autorităţilor contractante.