ANEXĂ - REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS. - Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1437/2014 - aprobarea Reglementării Aeronautice Civile Române RACR-CNS „Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere“, volumul V „Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice“,...
REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS
"Operarea sistemelor de comunicații, navigație, supraveghere“, volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvențe aeronautice“, ediția 2/2014
PREAMBUL
(1) Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS "Operarea sistemelor de comunicații, navigație, supraveghere“, volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvențe aeronautice“, ediția 2/2014, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat național a standardelor și practicilor recomandate prevăzute în anexa 10 la Convenția privind aviația civilă internațională, denumită în continuare anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications“, volumul V "Aeronautical Radio Frequency Spectrum Utilization“, ediția 3, iulie 2013, inclusiv Amendamentul nr. 88, martie 2013.
(2) Standardele și practicile recomandate în anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications“, se aplică în acele porțiuni de spațiu aerian aflate sub jurisdicția unui stat membru semnatar al Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum și în acele spații aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spații aeriene de suveranitate nedeterminată.
(3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naționale, în scopul asigurării desfășurării traficului în spațiul aerian național, pe rutele aeriene interne și internaționale, în condiții de siguranță și eficiență.
(4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât:
- standardele și practicile recomandate prevăzute în anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul au fost făcute particularizările necesare în scopul de a se facilita înțelegerea și aplicarea corectă a acestora (de exemplu, acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-CNS precizează, în contextul instituțional din aviația civilă română, cărei anume funcții/instituții - de exemplu, autoritatea de stat, autoritatea delegată, administrație sau unități furnizoare de servicii etc. - îi revine responsabilitatea respectivă);
- notele din textul original au fost introduse, parțial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor;
- au fost introduse în prezenta reglementare și acele standarde și practici recomandate ale anexei 10 OACI pentru care serviciile de comunicații, navigație și supraveghere (CNS) din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei reglementări, de suportul tehnico-operațional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde și practici, ca reguli naționale, este necesară în scopul dezvoltării în continuare a serviciilor CNS și a sistemului de management al traficului aerian (ATM) național;
- elaborarea RACR-CNS, volumul V, ediția 2/2014, a păstrat în cea mai mare măsură același sistem de numerotare/identificare a capitolelor, secțiunilor, tabelelor și figurilor față de anexa 10 OACI, volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvențe aeronautice“.
(5) Modurile de conformare acceptate pentru cerințele din RACR-CNS, volumul V, ediția 2/2014, sunt cele conținute în manualele procedurale, circularele etc. emise de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), dar și materialele cu caracter orientativ și indicațiile EUROCONTROL.
PRECIZARE:
Toate referințele privind "Reglementările radio“ se fac față de reglementările radio publicate de "Uniunea Internațională de Telecomunicații“ - "International Telecommunication Union“ (/TU). Reglementările radio sunt amendate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale Conferinței mondiale de radiocomunicații, care are loc la 2 sau 3 ani. Mai multe informații date de ITU referitoare la sistemul de frecvențe aeronautice sunt conținute în documentul "Handbook on Radio Frequency Spectrum Requirements for Civil Aviation“ (Doc 9718), care cuprinde declarații privind politicile aprobate ale OACI.
CAPITOLUL 1
Definiții
În sensul prezentei reglementări, termenii de mai jos au următorul înțeles:
- mijloc alternativ de comunicații - mijloc de comunicație cu același statut ca mijlocul principal, utilizat ca mijloc ajutător;
- simplex pe două canale - simplex ce utilizează două canale de frecvență, câte unul pentru fiecare direcție de comunicație;
NOTĂ:
Această metodă este denumită și semiduplex.
- duplex - o metodă în cadrul căreia comunicațiile între două stații pot fi realizate în ambele direcții simultan;
- canal de frecvență - o porțiune continuă a spectrului de frecvențe corespunzătoare unei transmisii, utilizând o clasă specifică de emisie;
NOTĂ:
Clasificarea emisiilor și informațiilor referitoare la banda din spectrul de frecvențe corespunzătoare unui anumit tip de transmisie (lățime de bandă) este specificată în cadrul "Reglementărilor radio“, articolul 2 și în apendicele 1.
- simplex pe frecvență decalată (offset) - o variantă de simplex pe canal unic, în cadrul căreia comunicația dintre două stații radioaeronautice este efectuată prin utilizarea în mod intenționat a unor frecvențe ușor diferite în fiecare direcție, dar care conțin o bandă din spectrul alocat pentru operare;
- comunicații de control operaționale - comunicațiile necesare pentru exercitarea autorității privind inițierea, continuarea, derularea sau terminarea unui zbor în interesul siguranței aeronavelor, un zbor efectuat cu regularitate și eficiență;
NOTĂ:
Aceste comunicații sunt în mod obișnuit necesare pentru schimbarea mesajelor între aeronave și companiile aeriene.
- mijloace de comunicație de bază - mijloace de comunicație utilizate în mod obișnuit între aeronave și stații de sol ca soluție de bază, acolo unde există mijloace alternative de comunicații;
- simplex - o metodă de telecomunicații între două stații, care are loc într-o singură direcție la un moment dat;
NOTĂ:
Ca aplicație la serviciul mobil aeronautic, această metodă poate fi clasificată după cum urmează:
a) simplex pe canal unic;
b) simplex pe două canale;
c) simplex pe frecvență decalată.
- simplex pe canal unic - simplex care utilizează același canal de frecvență pentru fiecare direcție;
- legătură de date VHF (VDL) - o subrețea mobilă a rețelei de telecomunicații aeronautice (ATN - Aeronautical Telecommunication Network), care operează în banda de frecvențe aeronautice mobile VHF. Suplimentar, VDL poate furniza funcții non-ATN, cum ar fi transmisia digitală de voce.
CAPITOLUL 2
Frecvențe de urgență (situații de pericol)
Introducere
Articolul 30 din regulamentele de radiocomunicații ITU conține dispozițiile generale relative la comunicațiile de urgență și de siguranță pentru toate serviciile mobile. Conform articolului 30 secțiunea III, nr. 30.9, serviciul mobil aeronautic se conformează acordurilor speciale dintre guverne, dacă acestea au fost convenite.
Anexele OACI constituie astfel de acorduri.
Standardele și practicile recomandate referitoare la frecvențele radio pentru comunicațiile în caz de urgență țin cont de unele proceduri adoptate de către OACI și, de asemenea, de anumite prevederi ale regulamentelor radio elaborate de ITU.
RACR-CNS, volumul II, stabilește că o aeronavă în zbor, în caz de pericol, trebuie să folosească frecvența uzuală pentru comunicațiile normale cu stațiile aeronautice în acel moment. Pentru cazurile de pericol/situații de urgență în care se află o aeronavă care a aterizat ori a amerizat forțat este necesară existența, alocarea/folosirea uneia sau mai multor frecvențe specifice ce pot fi utilizate în întreaga lume, astfel încât acestea să poată fi menținute sau folosite pe cât mai multe stații, inclusiv pe echipamentele de determinare a direcției (radiogoniometre) și pe stațiile serviciului maritim mobil.
OBSERVAȚIE:
Frecvența 2182 kHz oferă posibilități de comunicare între aeronave și stațiile serviciului maritim mobil. Regulamentele de radiocomunicații ITU specifică, în articolul 30, secțiunea III, nr. 30.11, faptul că frecvența 2182 kHz este frecvența internațională de radiotelefonie pentru situațiile de urgență, fiind utilizată în situații de urgență de către nave, aeronave și de către stațiile ambarcațiunilor de salvare ce folosesc frecvențe în benzile autorizate între 1605 kHz și 4000 kHz, atunci când se cere asistență de la sau pentru comunicații cu serviciul maritim.
Referitor la emițătoarele locatoarelor utilizate pentru situații de urgență (ELTs-Emergency Locator Transmitters), proiectate a fi detectate și localizate prin satelit, regulamentele de radiocomunicații autorizează utilizarea acestor mijloace radio, ITU definindu-le ca radiomarkere ce indică poziția în situațiile de urgență, cu ajutorul sateliților. Regulamentele de radiocomunicații din articolul 31, secțiunea 1, nr. 31.1, stabilesc că banda de frecvențe 406-406,1 MHz este utilizată exclusiv de radiomarkerele utilizate pentru indicarea poziției în situațiile de urgență, cu ajutorul sateliților, semnalele radio fiind emise în direcția sol-aer.
Frecvența 4125 kHz este, de asemenea, autorizată de către ITU pentru a permite comunicarea dintre stațiile din serviciul mobil maritim și stațiile aeronavelor aflate în pericol. În conformitate cu regulamentele de radiocomunicații ITU 5.130 și articolele 31 și 32, stațiile de bord pot utiliza frecvența purtătoare de 4125 kHz pentru a comunica cu serviciul mobil maritim în caz de pericol și în scopuri de siguranță. În conformitate cu RR 5.115 din același regulament, frecvențele de 3023 kHz și de 5680 kHz ale serviciului mobil aeronautic (R) pot fi utilizate pentru coordonarea cu serviciul mobil maritim la operațiunile de căutare-salvare.
Referitor la stațiile de la bordul ambarcațiunilor de salvare, regulamentele de radiocomunicații stipulează utilizarea frecvenței(lor) 8364 kHz, 2182 kHz, 121,500 MHz și 243 MHz, în cazul în care stația de salvare este capabilă să opereze în benzile, 4000-27500 kHz, 1605-2850 kHz, 117,975-137,000 MHz și 235-328,6 MHz (articolele 31 și 32 din RR).
2.1.
Frecvențele emițătoarelor locatoarelor de urgență (ELT) pentru căutare și salvare
2.1.1 În conformitate cu standardele anexei 6 OACI, părțile I, a II-a și a III-a, toate emițătoarele locatoarelor de urgență instalate pe aeronave trebuie să funcționeze pe ambele frecvențe de 406 MHz și 121,500 MHz.
NOTA 1:
Regulamentele de radiocomunicații ITU alocă pentru utilizare și frecvența de 243 MHz, suplimentar față de frecvențele de mai sus.
NOTA 2:
Specificațiile pentru ELT pot fi găsite în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, capitolul 5 și în Reglementările radio ale ITU, articolul 34, secțiunea 1, nr. 34.1.
2.2. Frecvențele de căutare și salvare
2.2.1. Frecvențele de 3023 kHz și de 5680 kHz se vor folosi în cazul în care este necesară utilizarea frecvențelor HF (unde scurte) pentru coordonare în cadrul operațiunilor de căutare și salvare.
2.2.2. Atunci când sunt necesare frecvențe speciale pentru comunicații între centrele de coordonare în operațiuni de căutare și salvare și aeronavele utilizate, acestea trebuie selectate regional, în benzile de frecvențe aeronautice mobile corespunzătoare, ținând cont de natura dispozițiilor prevăzute în stabilirea aeronavelor de căutare și salvare.
NOTĂ:
Dacă la operațiunile de căutare și salvare participă aeronave comerciale civile, acestea vor comunica, în mod normal, cu centrul de informare al zborului asociat centrului de coordonare a operațiunii de salvare respectiv, pe canalele utilizate pe rutele corespunzătoare.
CAPITOLUL 3
Utilizarea frecvențelor inferioare frecvenței de 30 MHz
Introducere
Benzile de frecvență înaltă alocate serviciilor aeronautice mobile (R)
Benzile de frecvență cuprinse între 2,8 MHz și 22 MHz, alocate serviciului mobil aeronautic (R), sunt prezentate în cadrul articolului 5 din regulamentele de radiocomunicații ale ITU. Utilizarea acestor benzi trebuie să fie în concordanță cu prevederile regulamentelor de radiocomunicații și în particular cu apendicele 27 la Reglementările Radio. La utilizarea acestor benzi, statele sunt atenționate asupra posibilității apariției interferențelor radio de la surse de radiofrecvență nonaeronautice și asupra luării unor măsuri de limitare a efectelor acestora.
3.1.
Metoda de operare
3.1.1. Serviciul mobil aeronautic trebuie să utilizeze metoda de comunicație simplex pe canal unic, în comunicațiile radiotelefonice care utilizează frecvențe radio inferioare frecvenței de 30 MHz în benzile alocate exclusiv serviciului mobil aeronautic (R).
3.1.2.
Alocarea canalelor de bandă laterală unică
3.1.2.1. Canalele de bandă laterală unică (BLU) trebuie să fie alocate în conformitate cu RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, capitolul 2, paragraful 2.4.
3.1.2.2. Pentru folosirea operațională a canalelor, administrațiile în cauză trebuie să țină cont de prevederile din 27/19 ale apendicelui 27 din cadrul regulamentelor de radiocomunicații ITU.
3.1.2.3. Utilizarea frecvențelor aeronautice mobile (R) inferioare frecvenței de 30 MHz, pentru operațiunile internaționale, trebuie să fie coordonată în conformitate cu apendicele 27 din regulamentele de radiocomunicații ITU, după cum urmează:
- 27/19 - Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) coordonează radiocomunicațiile serviciului mobil aeronautic (R) cu operațiunile aeronautice internaționale. OACI trebuie să fie consultată în toate situațiile cu privire la utilizarea operațională a frecvențelor din cadrul planului de alocare a frecvențelor.
3.1.2.4. În cazul în care cerințele internaționale de operare pentru comunicațiile HF nu pot fi îndeplinite de către planul de alocare a frecvențelor din partea a 2-a a apendicelui 27 din cadrul regulamentelor de radiocomunicații, poate fi alocată o frecvență corespunzătoare, în conformitate cu specificațiile din apendicele 27, prin aplicarea următoarelor prevederi:
- 27/20 - Planul de alocare din acest apendice nu conține toate posibilitățile de împărțire a frecvențelor. De aceea, pentru îndeplinirea anumitor cerințe operaționale care nu sunt prevăzute în acest plan de alocare, administrațiile pot aloca frecvențe din cadrul benzilor aeronautice mobile (R) în alte zone decât în cele desemnate în cadrul acestui plan. Totuși, utilizarea frecvențelor astfel alocate nu trebuie să reducă gradul de protecție al acelorași frecvențe din zonele unde acestea au fost alocate conform planului sub gradul de protecție determinat prin aplicarea procedurii definite în partea I secțiunea II B a acestui apendice.
NOTĂ:
Partea I secțiunea II B din apendicele 27 face referiri la zonele de interferență și aplicarea procedurii pentru obținerea unui nivel de protecție de 15 dB.
- 27/21 - Pentru respectarea cerințelor operaționale aeronautice internaționale, administrațiile pot adopta procedura de alocare pentru frecvențele aeronautice mobile (R), iar alocările trebuie făcute în urma acordurilor dintre administrațiile implicate.
- 27/22 - Coordonarea descrisă la nr. 27/19 trebuie să fie efectuată pentru utilizarea eficientă și corespunzătoare a frecvențelor în cauză și, în mod special, când procedurile de la nr. 27/21 sunt nesatisfăcătoare.
3.1.2.5. Utilizarea claselor de emisie J7B și J9B trebuie să fie în concordanță cu prevederile apendicelui 27:
- 27/12 - Pentru emisiile din radiotelefonie, spectrul audio va fi limitat între 300 și 2700 Hz, iar pentru celelalte clase de emisii autorizate lățimea de bandă ocupată nu va depăși limita superioară a clasei de emisie J3E. Totuși, în specificarea acestor limite nu este implicată nicio restricție în ceea ce privește extinderea altor emisii decât cele din clasa J3E, cu condiția respectării limitelor pentru emisii nedorite (a se vedea nr. 27/23 și 27/24).
- 27/14 - Din cauza unor posibile interferențe, nu trebuie utilizat în cadrul aceleiași zone de alocare un anumit canal atât pentru radiotelefonie, cât și pentru transmisii de date.
- 27/15 - Utilizarea canalelor legate de frecvențele indicate în 27/18 pentru clase diferite de emisii, altele decât J3E și H2B, va fi obiectul unor înțelegeri/acorduri speciale încheiate între administrațiile implicate, cu scopul de a se evita interferențele ce pot apărea datorită utilizării simultane a aceluiași canal pentru mai multe clase de emisii.
3.1.3.
Alocarea frecvențelor pentru comunicațiile aeronautice de control operațional
3.1.3.1. Frecvențele utilizate la nivel mondial pentru comunicațiile aeronautice de control operațional sunt necesare pentru a permite operatorilor aerieni să respecte obligațiile stipulate în anexa 6 OACI partea I. Alocarea acestor frecvențe trebuie să fie în conformitate cu următoarele prevederi din apendicele 27:
- 27/9 O zonă de alocare stabilită la nivel mondial presupune alocarea frecvențelor astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru comunicații la mare distanță între stațiile aeronautice din zona de alocare și aeronava ce poate opera oriunde în lume.*
- 27/217 Cu excepția frecvențelor purtătoare de 3023 kHz și de 5680 kHz, alocările de frecvențe pe plan mondial care sunt prezentate în tabelele nr. 27/213 și de la nr. 27/218 la nr. 27/231 sunt rezervate în scopul alocării de către administrații stațiilor care operează sub autoritatea administrațiilor interesate în scopul deservirii unuia sau mai multor operatori aerieni. Asemenea alocări asigură comunicațiile dintre o anumită stație aeronautică și o stație de bord oriunde în lume, pentru controlul operațional al zborului și pentru siguranța aeronavei. Frecvențele utilizate în întreaga lume nu trebuie alocate de administrație în scopuri precum MWARA, RDARA și VOLMET. Acolo unde zona de operare a unei aeronave se înscrie complet în interiorul unei zone de acoperire RDARA sau sub-RDARA, trebuie utilizate frecvențele specifice alocate acestor RDARA și sub-RDARA.
NOTA 1:
Tabelele nr. 27/213 și tabelele de la nr. 27/218 la nr. 27/231 ale apendicelui 27 din regulamentele de radiocomunicații ITU conțin planuri de alocare a frecvențelor, listarea frecvențelor fiind făcută pe zone, după numerele alocate.
NOTA 2:
Materialul de îndrumare pentru alocarea frecvențelor în întreaga lume este ilustrat în PIAC-CNS (Procedura de aplicare a prezentei reglementări), volumul V, anexa B.
3.2.
Managementul frecvențelor NDB
3.2.1. Managementul frecvențelor NDB trebuie să țină cont de următoarele considerente:
a) protecția la interferențe la marginea zonei de acoperire nominală;
b) aplicarea valorilor indicate pentru un echipament ADF tipic;
c) separarea geografică și, respectiv, zona de acoperire nominală;
d) posibilitatea apariției interferențelor datorită radiației parazite generate de surse nonaeronautice (de exemplu, servicii de alimentare cu energie electrică, sisteme de comunicații pe linii de transport de energie, radiații industriale etc.).
NOTĂ:
Există porțiuni din banda de frecvență alocată radiofarurilor care sunt împărțite cu alte servicii.
3.2.2. Pentru a reduce problemele legate de congestia frecvențelor, acolo unde două echipamente ale sistemului de aterizare instrumentală (ILS) distincte deservesc capetele opuse ale unei piste, alocarea unei frecvențe comune pentru ambele radiofaruri îndepărtate și a altei frecvențe comune pentru ambele radiofaruri apropiate este admisă, dacă:
a) circumstanțele operaționale permit acest lucru;
b) fiecărui radiofar îi este alocat un semnal de identificare diferit;
c) radiofarurile ce utilizează aceeași frecvență nu pot emite simultan.
NOTĂ:
În RACR-CNS, volumul I, pct. 3.4.4.4, sunt prevăzute normele de aplicare.
CAPITOLUL 4
Utilizarea frecvențelor superioare frecvenței de 30 MHz
Detalii care se referă la alocarea spectrului serviciilor aeronautice, inclusiv alocările din notele de subsol și restricțiile sunt cuprinse atât în Regulamentele Radio ITU ale Uniunii Internationale de Telecomunicații, cât și în Manualul OACI privind Cerințele Spectrului de Radiofrecvență pentru aviația civilă, inclusiv declarațiile privind politicile OACI aprobate (Doc. 9718).
4.1.
Utilizarea benzii de frecvențe 117,975-137,000 MHz
INTRODUCERE
Secțiunea 4.1 se referă la standardele și practicile recomandate (SARPs) privind banda de frecvențe 117,975-137,000 MHz și include subiecte care aparțin selectării anumitor frecvențe pentru utilizare în diferite scopuri aeronautice. Aceste SARPs sunt precizate în prefața ce urmează, aceasta stabilind principiile pe baza cărora este planificată utilizarea eficientă a acestei benzi de frecvență, pe plan mondial.
Prefață
Utilizarea benzii de frecvențe 117,975-137,000 MHz pe plan mondial se bazează pe considerente economice și practice și necesită un plan ce trebuie să țină cont de:
a) necesitatea unei evoluții normale spre îmbunătățirea operării și spre un grad cerut de standardizare pe plan mondial;
b) dorința unei tranziții economice între utilizarea actuală și utilizarea optimă a frecvențelor disponibile, luând în considerare posibilitatea utilizării la maximum a echipamentelor existente;
c) necesitatea coordonării pe plan național și internațional a utilizării benzii de frecvențe VHF, cu scopul asigurării protecției reciproce la interferențe;
d) necesitatea furnizării unui cadru global pentru dezvoltarea coordonată a planurilor regionale;
e) necesitatea, în anumite regiuni, de a avea planuri mai detaliate și criterii de planificare adiționale față de prevederile acestei secțiuni.
f) dorința de a încorpora în orice grup de frecvențe acele frecvențe utilizate în prezent pentru serviciile aeronautice internaționale;
g) necesitatea menținerii numărului total de frecvențe și a clasificării acestora, în strânsă legătură cu echipamentele de bord, care sunt utilizate pentru servicii aeronautice internaționale;
h) necesitatea desemnării unei singure frecvențe care poate fi utilizată pentru cazuri de urgență pe plan mondial și a unei alte frecvențe, pentru anumite regiuni, care poate fi utilizată în scopuri speciale;
i) necesitatea asigurării unei flexibilități suficiente pentru a permite diferențe în aplicații impuse de condițiile regionale.
4.1.1.
Alocarea generală a frecvențelor în banda 117.975-137.000 MHz
NOTĂ:
Planul include un tabel general de alocare a frecvențelor care împarte întreaga bandă de frecvențe, 117,975-137,000 MHz, subdiviziunile principale fiind benzile de frecvențe alocate atât pentru serviciile naționale, cât și pentru cele internaționale, precum și benzile de frecvențe alocate numai serviciilor naționale. Această subdivizare generală are ca scop minimizarea problemelor legate de coordonarea națională și internațională.
4.1.1.1. Alocarea frecvențelor din banda 117,975-137,000 MHz se face după cum se prezintă în tabelul 4-1.
4.1.2.
Ecartul de frecvență și limitele frecvențelor alocabile
NOTĂ:
În materialul care urmează, ecartul pentru alocările canalelor de 8,33 kHz este definit ca 25 kHz împărțit la 3, ceea ce reprezintă 8,333 kHz.
4.1.2.1. În banda de frecvențe 117,975-137,000 MHz, cea mai joasă frecvență alocabilă trebuie să fie de 118,000 MHz, iar cea mai înaltă de 136,975 MHz.
Tabelul 4-1. Tabel de alocare a frecvențelor
4.1.2.2. Separarea minimă între frecvențele care pot fi alocate în cadrul serviciilor aeronautice mobile (R) trebuie să fie de 8,33 kHz.
NOTĂ:
Se cunoaște faptul că în anumite regiuni sau zone ecartul de 25 kHz permite dispunerea unui număr suficient de frecvențe utilizabile pentru serviciile aeriene internaționale și naționale, iar echipamentul proiectat special pentru ecartul de 25 kHz va rămâne adecvat pentru operarea serviciilor în interiorul unor astfel de regiuni sau zone. Se cunoaște, de asemenea, că alocările care se bazează atât pe ecartul de 25 kHz, cât și pe cel de 8,33 kHz pot continua să coexiste într-o regiune sau zonă.
Subbenzile de alocare a frecvențelor (MHz) | Utilizare pe plan mondial | Observații |
|---|---|---|
a) 118,000-121,450 inclusiv | Serviciile aeronautice mobile naționale și internaționale | Alocările internaționale specifice vor fi determinate în conformitate cu acordul regional. Alocările naționale sunt conforme cu prevederile pct. 4.1.4.8 și 4.1.4.9. |
b) 121,500 | Frecvență de urgență | Ase vedea 4.1.3.1 pentru a desemna o bandă de protecție pentru protejarea frecvenței aeronautice de urgență, cele mai apropiate frecvențe care pot fi alocate de o parte și de alta a frecvenței de 121,500 MHz sunt 121,450 MHz și 121,550 MHz |
c) 121,550-121,9917 inclusiv | Comunicații pe suprafața de aerodrom, naționale și internaționale | Rezervată pentru mișcarea la sol, pentru verificare înainte de decolare, autorizări ale serviciilor de trafic aerian și operațiuni asociate |
d) 122,000-123,050 inclusiv | Serviciile aeronautice mobile naționale | Rezervată exclusiv alocărilor pe plan național. Alocările naționale sunt acoperite de prevederile din 4.1.4.8 și 4.1.4.9. |
e) 123,100 | Frecvență auxiliară SAR | A se vedea pct. 4.1.3.4. Pentru a asigura o bandă de protecție pentru frecvența aeronautică auxiliară, cele mai apropiate frecvențe aeronautice alocabile de ambele părți ale 123,100 MHz sunt 123,050 MHz și 123,150 MHz. |
f) 123,150-123,6917 inclusiv | Serviciile aeronautice mobile naționale | Rezervată exclusiv alocărilor pe plan național, cu excepția frecvenței de 123,450 MHz, care este utilizată ca frecvență de comunicații aer-aer [vezi lit. g)] Alocările naționale sunt acoperite de prevederile din 4.1.4.8 și 4.1.4.9. |
g) 123,450 | Comunicații aer-aer | Desemnată pentru a fi utilizată conform celor prevăzute la pct. 4.1.3.2. |
h) 123,700-129,6917 inclusiv | Serviciile aeronautice mobile naționale și internaționale | Alocările internaționale specifice vor fi determinate în funcție de acordul regional. Alocările pe plan național se fac conform prevederilor pct. 4.1.4.8 și 4.1.4.9. |
i) 129,700-130,8917 inclusiv | Serviciile aeronautice mobile naționale | Rezervate alocărilor naționale, dar pot fi utilizate integral sau parțial, supuse acordului regional, ce corespund cerințelor menționate la pct. 4.1.6.1.3 |
j) 130,900-136,875 inclusiv | Serviciile aeronautice mobile naționale și internaționale | Alocările internaționale specifice vor fi determinate în funcție de acordul regional. Alocările naționale se fac conform prevederilor pct. 4.1.4.8 și 4.1.4.9. |
k) 136,900-136,975 inclusiv | Serviciile aeronautice mobile naționale și internaționale | Rezervat pentru comunicațiile VHF - datalink aer/sol |
4.1.2.3. Cerințele referitoare la instalarea obligatorie a echipamentelor proiectate special pentru ecartul de 8,33 kHz se stabilesc numai pe baza acordurilor regionale de navigație aeriană care specifică spațiul aerian de operare și programul de implementare, care va include și timpul necesar pentru achiziționarea lor.
NOTĂ:
Nu este necesar să se modifice sistemele de bord sau cele de sol dacă acestea operează numai în regiuni ce nu utilizează ecartul canalului de 8,33 kHz.
4.1.2.4. Cerințele obligatorii referitoare la echipamentele special proiectate pentru VDL Mod 2, VDL Mod 3 și VDL Mod 4 trebuie realizate pe baza acordurilor regionale de navigație aeriană care specifică spațiul aerian de operare și programul de implementare pentru echiparea obligatorie a echipamentelor, inclusiv timpul adecvat de implementare.
4.1.2.4.1. Pentru acordul indicat la pct. 4.1.2.4 trebuie să se asigure o notificare prealabilă de cel puțin 2 ani, referitoare la echiparea obligatorie a sistemelor de bord.
4.1.2.5. În regiunile în care ecartul de 25 kHz [DSB-AM și legătura digitală VHF (VDL)] și ecartul de 8,33 kHz pentru DSB-AM sunt în operare, publicarea frecvenței alocate sau a canalului de operare trebuie să fie conform canalului din tabelul 4-1 (bis).
NOTĂ:
Tabelul 4-1 (bis) prezintă perechile de frecvențe corespunzătoare canalului de 25 kHz DSB-AM și permite o identificare unică pentru canalul de 25 kHz VDL și pentru canalul de 8,33 kHz.
Tabelul 4-1 (bis). Perechi de canale/frecvențe
Frecvență (MHz) | Slot de timp* | Ecart (kHz) | Canal |
|---|---|---|---|
118,0000 | 25 | 118,000 | |
118,0000 | A | 25 | 118,001 |
118,0000 | B | 25 | 118,002 |
118,0000 | C | 25 | 118,003 |
118,0000 | D | 25 | 118,004 |
118,0000 | 8,33 | 118,005 | |
118,0083 | 8,33 | 118,010 | |
118,0167 | 8,33 | 118,015 | |
118,0250 | A | 25 | 118,021 |
118,0250 | B | 25 | 118,022 |
118,0250 | C | 25 | 118,023 |
118,0250 | D | 25 | 118,024 |
118,0250 | 25 | 118,025 | |
118,0250 | 8,33 | 118,030 | |
118,0333 | 8,33 | 118,035 | |
118,0417 | 8,33 | 118,040 | |
118,0500 | 25 | 118,050 | |
118,0500 | A | 25 | 118,051 |
118,0500 | B | 25 | 118,052 |
118,0500 | C | 25 | 118,053 |
118,0500 | D | 25 | 118,054 |
118,0500 | 8,33 | 118,055 | |
118,0583 | 8,33 | 118,060 | |
118,0667 | 8,33 | 118,065 | |
118,0750 | A | 25 | 118,071 |
118,0750 | B | 25 | 118,072 |
118,0750 | C | 25 | 118,073 |
118,0750 | D | 25 | 118,074 |
118,0750 | 25 | 118,075 | |
118,0750 | 8,33 | 118,080 | |
118,0833 | 8,33 | 118,085 | |
118,0917 | 8,33 | 118,090 | |
118,1000 | 25 | 118,100 | |
etc. |
4.1.3.
Frecvențe utilizate pentru anumite funcții
4.1.3.1.
Frecvența de urgență
4.1.3.1.1. Frecvența de urgență (121,500 MHz) trebuie folosită numai în situații autentice de urgență, așa cum este subliniat pe larg în cele ce urmează:
a) pentru a furniza o frecvență sigură (un canal) pentru comunicații între aeronavele aflate în pericol sau urgență și o stație de la sol, atunci când frecvențele obișnuite sunt utilizate pentru alte aeronave;
b) pentru a asigura o frecvență de comunicații VHF între o aeronavă și un aerodrom, care nu este utilizată în mod normal pentru serviciile aeriene internaționale, în cazul apariției unor situații de urgență;
c) pentru a asigura o frecvență comună de comunicații VHF între aeronave, civile sau militare, participante la operațiunile obișnuite de căutare și salvare, și între aeronave și serviciile de sol, înaintea schimbării frecvenței, atunci când aceasta este necesară;
d) pentru a asigura comunicațiile sol-aer cu aeronavele atunci când defectarea echipamentului de bord împiedică utilizarea frecvențelor obișnuite;
e) de a asigura un canal pentru operarea emițătoarelor locatoarelor folosite în situații de urgență (ELT) și pentru comunicarea între mijloacele de salvare și aeronava implicată în operațiuni de căutare și salvare;
f) pentru a asigura un canal comun de comunicații VHF pentru comunicații între aeronava civilă, pe de o parte, și aeronava de interceptare sau unitatea de control de interceptare, pe de altă parte, și între aeronava civilă ori aeronava de interceptare, pe de o parte, și unitatea de control care se ocupă de interceptare, pe de altă parte, în cazul interceptării aeronavei civile.
NOTA 1:
Utilizarea frecvenței de 121,500 MHz în scopul prezentat la lit. c) trebuie evitată în cazul în care apar interferențe legate de coordonarea eficientă a traficului în situațiile de pericol.
NOTA 2:
Regulamentele de radiocomunicații ITU (RR 5.200) permit utilizarea stațiilor mobile ale serviciului maritim mobil pe frecvența de urgență aeronautică de 121,500 MHz, în condițiile stabilite de articolul 31 al Regulamentelor Radio în scopuri de situații de pericol și de siguranță, cu stațiile serviciului aeronautic mobil.
4.1.3.1.2. Frecvența de 121,500 MHz trebuie asigurată pentru:
a) toate centrele de control regionale și pentru toate centrele de informare a zborurilor;
b) turnurile de control de aerodrom și pentru serviciile de apropiere ce deservesc aerodromurile internaționale și aerodromurile internaționale de rezervă;
c) orice altă zonă desemnată de către autoritatea ATS corespunzătoare, acolo unde se prevede că această frecvență este necesară pentru asigurarea recepției apelurilor de pericol sau pentru asigurarea scopurilor specificate la pct. 4.1.3.1.1.
NOTĂ:
Acolo unde două sau mai multe facilități prezentate mai sus sunt colocate (asociate), este suficient a se prevedea frecvența de 121,500 MHz la una dintre acestea.
4.1.3.1.3. Frecvența 121,500 MHz trebuie să fie disponibilă unităților de control al interceptării, acolo unde se consideră necesar, conform celor specificate la pct. 4.1.3.1.1 lit. f).
4.1.3.1.4. Canalul de urgență trebuie protejat continuu pe durata orelor de serviciu al unităților la care această frecvență este instalată.
4.1.3.1.5. Canalul de urgență trebuie utilizat numai pentru transmisii în modul de operare simplex pe canal unic.
4.1.3.1.6. Canalul de urgență (121,500 MHz) trebuie să fie disponibil conform caracteristicilor date în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2 (25 kHz).
4.1.3.2.
Canalul de comunicații aer-aer
4.1.3.2.1. Canalul VHF de comunicații aer-aer pe frecvența de 123,450 MHz este desemnat să permită aeronavelor angajate în zboruri deasupra zonelor oceanice sau îndepărtate, situate în afara domeniului de acoperire a stațiilor de la sol VHF, să schimbe informații operaționale necesare și să faciliteze rezolvarea problemelor operaționale.
NOTĂ:
Utilizarea canalului aer-aer poate produce interferențe la și de la aeronavă, dacă se utilizează aceeași frecvență pentru comunicațiile aer-sol.
4.1.3.2.2. În zonele oceanice sau îndepărtate, situate în afara zonei de acțiune a stațiilor de sol VHF, canalul de comunicații VHF aer-aer, pe frecvența de 123,450 MHz, trebuie să fie disponibil numai în conformitate cu caracteristicile din RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2 (25 kHz).
4.1.3.3.
Canale de semnalizare comune pentru VDL
4.1.3.3.1 Canal de semnalizare comun pentru VDL Mod 2. Frecvența de 136,975 MHz este rezervată internațional pentru asigurarea unui canal de semnalizare comun (CSC) pentru legătura digitală VHF Mod 2 (VDL Mod 2). Canalul de semnalizare comun (CSC) utilizează schema de modulație VDL Mod 2 și purtătoarea cu acces multiplu (CSMA).
4.1.3.3.2 Canale de semnalizare comune pentru VDL Mod 4. În zonele unde este implementat VDL Mod 4, frecvențele 136,925 MHz și 113,250 MHz trebuie să fie utilizate drept canale de semnalizare comune (CSC) pentru legătura digitală VHF Mod 4 (VDL Mod 4). Aceste CSC-uri utilizează schema de modulație VDL Mod 4.
4.1.3.4.
Frecvențe auxiliare pentru operațiunile de căutare și salvare
4.1.3.4.1. Acolo unde este stabilită o cerință pentru utilizarea unei frecvențe suplimentare față de cea de 121,500 MHz, în aceleași condiții precum cele specificate la pct. 4.1.3.1.1 lit. c), trebuie utilizată frecvența de 123,100 MHz.
4.1.3.4.2. Frecvența suplimentară de căutare și salvare (123,100 MHz) trebuie să fie disponibilă numai cu caracteristicile indicate în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2 (25 kHz).
NOTĂ:
Regulamentele Radio ITU (RR 5.200) permit utilizarea frecvenței aeronautice auxiliare 123,100 MHz pe stațiile mobile ale serviciilor maritime mobile, în condițiile stabilite în articolul 31 al Regulamentelor radio pentru situații de pericol și de siguranță, pentru stații ale serviciului aeronautic mobil.
4.1.4.
Prevederi referitoare la repartiția geografică a frecvențelor VHF și protecția la interferențe
NOTĂ:
Protecția zonelor de serviciu al echipamentelor VHF, în această secțiune, este în sensul evitării interferențelor.
4.1.4.1. Separarea geografică între echipamentele ce operează pe aceeași frecvență trebuie, cu excepția situațiilor în care există o cerință operațională pentru utilizarea în comun a frecvențelor pentru grupuri de echipamente, să fie astfel încât zona de protecție a serviciului fiecărui echipament să fie separată de zona de serviciu protejată a altui echipament printr-o distanță care să nu fie mai mică decât cea necesară pentru a asigura un raport semnal util/zgomot de 20 dB sau printr-o distanță de separare nu mai mică decât suma distanțelor asociate orizontului radio al fiecărei zone de serviciu, luându-se în considerare cea mai mică din acestea.
4.1.4.2 Pentru zonele în care congestia privind asignarea frecvențelor este severă sau se anticipează a deveni severă, separarea geografică între echipamentele care operează pe aceeași frecvență trebuie, cu excepția situațiilor în care există o cerință operațională pentru utilizarea în comun a frecvențelor pentru grupuri de echipamente, să fie astfel încât zona de serviciu protejată a fiecărui echipament să fie separată de zona de serviciu protejată a altui echipament printr-o distanță care să nu fie mai mică decât cea necesară pentru a asigura un raport semnal util/zgomot de 14 dB sau printr-o distanță de separare care să nu fie mai mică decât suma distanțelor asociate orizontului radio al fiecărei zone de serviciu, luându-se în considerare cea mai mică dintre acestea. Această prevedere trebuie să fie implementată pe baza unui acord regional de navigație aeriană.
NOTĂ 1:
Materialul de îndrumare referitor la stabilirea distanței minime de separare bazată pe un raport semnal util/zgomot de 20 dB sau de 14 dB și linia orizontului radio sunt prezentate în partea a II-a a Manualului privind cerințele spectrului radio pentru aviația civilă, inclusiv Declarația privind aprobarea politicilor OACI (Doc. 9718).
NOTĂ 2:
Aplicarea distanței minime de separare bazate pe suma distanțelor orizonturilor radio ale fiecărui echipament presupune faptul că este total neconvenabil ca două aeronave să se afle în cele mai apropiate puncte dintre acestea și la altitudinea maximă a zonei de serviciu protejate pentru fiecare echipament în parte.
NOTĂ 3:
Distanța la orizontul radio de la stația radio a aeronavei este dată prin formula:
D = K√h,
unde:
D = distanța exprimată în mile nautice;
h = înălțimea aeronavei (a stației de bord) deasupra solului;
K = corespunde la 4/3 din raza pământului și este:
= 2,22, atunci când h este exprimat în metri;
= 1,23, când h este exprimat în picioare.
NOTĂ 4:
La calcularea distanței orizontului radio între o stație de sol și o stație de bord, distanta orizontului radio al stației de bord, calculată după formula de mai sus, trebuie adăugată la distanța orizontului radio al stației de sol. Pentru calcularea celei din urmă distanțe se folosește aceeași formulă, în care h este înălțimea antenei de emisie a stației de sol.
NOTA 5:
Criteriile enunțate la pct. 4.1.4.1 și 4.1.4.2 sunt aplicabile la stabilirea separării geografice minime dintre echipamentele VHF, în scopul evitării interferenței aer-aer, pe același canal. În cerințele din Manualul OACI privind spectrul de radiofrecvență pentru aviația civilă, inclusiv Declarația privind politicile OACI aprobate (doc. 9718), sunt date elemente de îndrumare referitoare la determinarea distanței de separare dintre stațiile de sol și dintre aeronave și stațiile de sol, pentru operarea pe un canal comun.
4.1.4.3. Separarea geografică dintre echipamentele ce operează pe canale adiacente trebuie să fie astfel încât punctele situate la limita zonei de serviciu protejate a fiecărui echipament să fie la o distanță suficientă pentru a asigura operarea fără interferențe.
NOTĂ:
Manualul OACI privind cerințele spectrului de frecvențe radio pentru aviația civilă, inclusiv Declarația privind politicile OACI aprobate (doc. 9718), prezintă îndrumări referitoare la distanțele de separare și caracteristicile sistemului.
4.1.4.4. Înălțimea de protecție trebuie să fie o înălțime în raport cu nivelul de referință specific asociat unui anumit echipament, astfel încât sub aceasta interferența să fie improbabilă.
4.1.4.5. Înălțimea de protecție aplicată funcțiilor sau anumitor echipamente trebuie să fie determinată regional, luând în considerare următorii factori:
a) natura serviciului asigurat;
b) caracteristica serviciului de trafic aerian implicat;
c) distribuția traficului de comunicații;
d) disponibilitatea canalelor de frecvență la stația de bord;
e) dezvoltări ulterioare.
4.1.4.6. Acolo unde zona de serviciu protejată este mai mică decât cea dorită operațional, distanța de separare dintre echipamentele ce funcționează pe aceeași frecvență nu trebuie să fie mai mică decât cea necesară pentru a asigura ca o aeronavă aflată la limita superioară a zonei de serviciu operațional pentru o facilitate să nu se găsească deasupra orizontului radio în raport cu emisiile ce aparțin serviciului facilităților adiacente.
NOTĂ:
Pct. 4.1.4.6 stabilește distanța de separare geografică sub care interferența este posibilă.
4.1.4.7. Separarea geografică dintre stațiile VHF VOLMET trebuie să fie determinată regional și trebuie să fie în așa fel încât funcționarea lor să nu interfereze în zona de serviciu protejată a fiecărei stații VOLMET.
NOTĂ:
Materialul de îndrumare referitor la pct. 4.1.4.7 este cuprins în Manualul OACI pentru cerințele spectrului de radiofrecvență pentru aviația civilă, inclusiv Declarația privind politicile OACI aprobate (doc. 9718).
4.1.4.8. În banda de frecvențe 117,975-137,000 MHz, frecvențele utilizate de serviciile aeronautice mobile naționale, dacă nu sunt atribuite pe plan internațional sau regional acestui scop, trebuie să fie repartizate geografic astfel încât interferența să fie inexistentă la stațiile utilizate pentru serviciile aeronautice mobile internaționale.
4.1.4.9. Problema interferenței între stații din țări diferite trebuie rezolvată prin consultări între stațiile respective.
4.1.4.10. Pentru a evita interferențele cu alte stații, zonele de acoperire ale emițătoarelor de sol VHF trebuie să fie astfel încât să mențină cel puțin un minim al cerinței operaționale pentru funcția de comunicație.
4.1.5.
Metoda de operare
4.1.5.1. Un sistem simplex pe un singur canal trebuie să funcționeze în banda de frecvențe 117,975-137,000 MHz, pentru toate stațiile ce furnizează servicii pentru aeronavele implicate în navigația aeriană internațională.
4.1.5.2. În plus față de cele de mai sus, canalul de voce sol-aer, asociat standardelor OACI, poate fi utilizat, conform acordului regional, numai pentru comunicații radio.
4.1.6.
Planul de alocare a frecvențelor radio VHF utilizate de serviciile aeronautice mobile internaționale
INTRODUCERE
Acest plan prezintă lista de frecvențe care pot fi alocate împreună cu prevederile de utilizare de către serviciile aeronautice mobile (R) a tuturor frecvențelor cu un ecart de 25 kHz și a tuturor frecvențelor cu un ecart de 8,33 kHz.
Conform planului, numărul total de frecvențe necesare întro anumită regiune va fi determinat regional.
În multe regiuni au fost deja alocate frecvențe pentru activități specifice, cum ar fi, de exemplu, controlul apropierii sau controlul pe aerodrom. Planul nu face astfel de alocări (exceptându-le pe cele prevăzute la pct. 4.1.1.1), o astfel de acțiune fiind făcută la nivel regional, în cazul în care se consideră utilă.
4.1.6.1. Frecvențele din banda 117,975-137,000 MHz utilizate în cadrul serviciilor aeronautice mobile (R) trebuie selectate din listele prevăzute la pct. 4.1.6.1.2.
NOTA 1:
Frecvențele 136,500-136,975 MHz, inclusiv, nu sunt disponibile pentru alocare pentru canalele cu o lățime mai mică de 25 kHz.
NOTA 2:
Serviciile care continuă să opereze pe canale cu ecart de 25 kHz vor fi protejate în cadrul regiunilor ce implementează ecartul între canale de 8,33 kHz.
4.1.6.1.2. Lista frecvențelor alocabile
Lista A-frecvențe alocabile în regiunile sau zonele în care sunt implementate deja frecvențele cu ecart de 25 kHz
118,000-121,450 MHz în incremente de 25 kHz
121,550-123,050 MHz în incremente de 25 kHz
123,150-136,975 MHz în incremente de 25 kHz
Lista B - frecvențe alocabile în regiunile sau zonele în care sunt implementate deja frecvențele cu ecart de 8,33 kHz
118,000-121,450 MHz în incremente de 8,33 kHz
121,550-123,050 MHz în incremente de 8,33 kHz
123,150-136,475 MHz în incremente de 8,33 kHz
4.1.6.1.3. Frecvențele destinate comunicațiilor de control operațional pot fi solicitate pentru a permite operatorilor aerieni să se conformeze dispozițiilor stipulate în anexa nr. 6, OACI partea I, caz în care acestea pot fi selectate dintr-o bandă dedicată, care este determinată regional.
NOTĂ:
Alocarea unor astfel de frecvențe și autorizarea utilizării echipamentelor corespondente sunt atribuite la nivel național. Totuși, în cadrul regiunilor în care există o problemă privind frecvențele pentru controlul operațional, poate fi avantajos dacă statele se străduiesc să coordoneze la nivel regional aceste canale necesare operatorilor aerieni.
4.1.6.2. Frecvențele care pot fi alocate serviciilor aeronautice mobile (R) într-o anumită regiune trebuie limitate la un anumit număr, pentru cerințele operaționale din acea regiune.
NOTĂ:
Numărul frecvențelor necesare într-o anumită regiune este în mod normal determinat de Consiliul OACI, pe baza recomandărilor întrunirilor regionale de navigație aeriană.
4.2.
Utilizarea benzii de frecvențe 108-117,975 MHz
4.2.1. Banda de frecvențe 108-117,975 MHz trebuie să fie alocată după cum urmează:
- Banda 108-111,975 MHz:
a) ILS, în conformitate cu paragraful 4.2.2 și RACR-CNS, volumul I, paragraful 3.1.3;
b) radiofar VHF omnidirecțional (VOR), cu condiția ca:
1. să nu se producă nicio interferență pe canalul adiacent funcționării ILS-ului;
2. să fie utilizate numai frecvențele care se termină într-un număr par de zecimi de megahertz sau se termină într-un număr par de zecimi de megahertz și de cifra 5 pentru sutimi de megahertz;
c) sisteme de îmbunătățire a performanțelor la sol (GBAS) al GNSS, în conformitate cu RACR-CNS, volumul I, pct. 3.7.3.5, cu condiția ca ILS-ul sau VOR-ul să nu fie interferate.
NOTĂ:
Criteriile de separare geografică între echipamentele ILS și GBAS, aplicabile serviciilor de comunicație GBAS și VHF ce funcționează în banda 118-137 MHz, sunt în curs de elaborare. Până când aceste criterii vor fi definite și incluse în prezenta reglementare, se prevede ca frecvențele din banda 112,050-117,900 MHz să fie utilizate pentru alocări GBAS.
- Banda 111,975-117,975 MHz:
a) VOR;
b) GBAS al GNSS, conform RACR-CNS, volumul I, pct. 3.7.3.5, cu condiția ca VOR-ul să nu fie interferat.
4.2.2. Pentru planificarea alocărilor regionale, frecvențele destinate echipamentelor ILS trebuie selectate în următoarea ordine:
a) frecvențele de ILS Direcție care se termină în număr impar de zecimi de megahertz și frecvențele asociate acestora pentru ILS Pantă;
b) frecvențele de ILS Direcție care se termină în număr impar de zecimi de megahertz și de cifra 5 pentru sutimi de megahertz și frecvențele asociate acestora pentru ILS Pantă.
4.2.2.1. Prin acord regional se pot utiliza canale ILS identificate prin frecvențe ILS Direcție din banda 108-111,975 MHz, care se termină în număr impar de zecimi de megahertz și de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, atunci când acesta devine aplicabil în condițiile următoare:
a) pentru utilizare restricționată, începând cu data de 1 ianuarie 1973;
b) pentru utilizare generală, începând cu data de 1 ianuarie 1976.
NOTĂ:
Vezi nota de la pct. 4.2.3.1.
4.2.3. Pentru planurile regionale de alocare a frecvențelor, frecvențele alocate echipamentelor VOR trebuie selectate în următoarea ordine:
a) frecvențele din banda 111,975-117,975 MHz, care se termină în număr impar de zecimi de megahertz;
b) frecvențele din banda 111,975-117,975 MHz, care se termină în număr par de zecimi de megahertz;
c) frecvențele din banda 108-111,975 MHz, care se termină în număr par de zecimi de megahertz;
d) frecvențele din banda 111,975-117,975 MHz, care se termină în 50 kHz, cu excepția celor prevăzute la pct. 4.2.3.1;
e) frecvențele din banda 108-111,975 MHz, care se termină în număr par de zecimi de megahertz, urmat de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, cu excepția celor prevăzute la pct. 4.2.3.1.
4.2.3.1. Frecvențele pentru echipamentele VOR, care se termină în număr par de zecimi de megahertz și de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, în banda 108-111,975 MHz, și toate frecvențele care se termină în 50 kHz din banda 111,975-117,975 MHz pot fi utilizate pe baza unui acord regional, atunci când acestea au devenit aplicabile, în condițiile următoare:
a) în banda 111,975-117,975 MHz pentru utilizare restricționată;
b) pentru utilizare generală, în banda 111,975-117,975 MHz, la o dată fixată de către Consiliul OACI, însă la cel puțin un an după data aprobării acordului regional avut în vedere;
c) pentru utilizare generală, în banda 108-111,975 MHz, la o dată fixată de către Consiliul OACI, însă la cel puțin 2 ani sau mai mult după aprobarea acordului regional avut în vedere.
NOTĂ:
Prin utilizare restricționată, așa cum este menționată la pct. 4.2.2.1 lit. a) și pct. 4.2.3.1 lit. a), se înțelege că frecvențele nu sunt utilizate de către o aeronavă echipată corespunzător decât dacă:
a) funcționarea echipamentelor ILS sau VOR care nu pot utiliza aceste frecvențe este protejată la interferențe;
b) nu va fi impusă o cerință generală pentru echipamentele ILS sau VOR de bord de a fi capabile să opereze pe aceste frecvențe;
c) nu sunt admise derogări pentru serviciul operațional furnizat operatorilor internaționali care utilizează sisteme de bord funcționând pe frecvențe cu ecart de 100 kHz.
4.2.4. Pentru a proteja funcționarea echipamentului VOR de bord pe durata etapelor inițiale de instalare a VOR-urilor cu un ecart de 50 kHz într-o regiune în care instalațiile existente nu pot fi complet conforme cu prevederile din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, toate echipamentele VOR existente în zona de interferență a unei facilități ce utilizează un ecart de 50 kHz trebuie modificate pentru a fi conforme cu prevederile RACR-CNS, volumul I, pct. 3.3.5.7.
4.2.5. Dispunerea frecvențelor. Separarea geografică dintre facilitățile ce operează pe aceleași frecvențe sau pe frecvențe adiacente va fi determinată la nivel regional și trebuie să se bazeze pe următoarele criterii:
a) zonele de acțiune ale facilităților;
b) altitudinea maximă de zbor a aeronavei ce utilizează facilitățile;
c) dorința de a menține altitudinea minimă în cazul regulilor de zbor instrumental (IFR) atât de jos cât permite terenul.
4.2.6. Pentru a micșora problemele legate de congestia frecvențelor în amplasamentele în care două echipamente distincte ILS deservesc capetele opuse ale aceleiași piste sau diferitelor piste ale aceluiași aeroport, alocarea acelorași perechi de frecvențe pentru ILS Direcție și Pantă trebuie să fie permisă în următoarele condiții:
a) circumstanțele operaționale să o permită;
b) fiecare ILS Direcție să aibă un semnal de identificare diferit;
c) să existe sisteme de interblocare astfel încât numai echipamentele ILS Direcție și Pantă de la o singură pistă să fie operaționale.
NOTĂ:
Prevederile ce trebuie avute în vedere sunt cuprinse în RACR-CNS, volumul I, pct. 3.1.2.7.2 și 3.1.3.9.
Tabelul 4-2
Grupa | Canale DME | Perechi asociate de canale VHF | Observații | Procedura de alocare |
|---|---|---|---|---|
1 | Pare: de la 18X până la 56X | ILS cu ecart de 100 kHz | ||
2 | Pare: de la 18Y până la 56Y | ILS cu ecart de 50 kHz | ||
3 | Pare: de la 80Y până la 118Y | VOR cu ecart de 50 kHz zecimi impare de MHz | Utilizat în mod normal în cazul în care un singur canal DME este pereche cu ILS și este parte a MLS | Pentru utilizare generală (vezi pct. 4.3.1) |
4 | Impare: de la 17Y până la 55Y | VOR cu ecart de 50 kHz | ||
5 | Impare: de la 81Y până la 119Y | VOR cu ecart de 50 kHz zecimi pare de MHz | ||
6 | Pare: de la 18W până la 56W | Niciun canal pereche asociat VHF | ||
7 | Pare: de la 18Z până la 56Z | Niciun canal pereche asociat VHF | ||
8 | Pare: de la 80Z până la 118Z | Niciun canal pereche asociat VHF | Pentru utilizare ulterioară (vezi pct. 4.3.2) | |
9 | Impare: de la 17Z până la 55Z | Niciun canal pereche asociat VHF | ||
10 | Impare: de la 81Z până la 119Z | Niciun canal pereche asociat VHF |
NOTĂ:
Canalele DME din cadrul grupelor 1 și 2 pot fi utilizate în asociere cu ILS și/sau MLS. Canalele DME din cadrul grupelor 3, 4 și 5 pot fi utilizate în asociere cu VOR sau MLS.
4.3.
Utilizarea benzii de frecvențe 960-1215 MHz pentru DME
NOTĂ:
Materiale informative privind planificarea frecvențelor canalelor DME sunt date în RACR-CNS, volumul I, anexa C, secțiunea 7.
4.3.1. Canalele de operare ale DME purtând sufixul "X“ sau "Y“ din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A, trebuie alese într-o manieră generală fără restricție.
NOTĂ:
Planul privind utilizarea canalelor pereche asigură utilizarea anumitor canale Y împreună cu VOR sau MLS. Materialul de îndrumare din RACR-CNS, volumul I, anexa C, secțiunea 7, include prevederi specifice relative la situațiile în care același canal sau un canal adiacent este utilizat în cadrul aceleiași zone pentru ambele sisteme.
4.3.2. Canalele DME purtând sufixul "W“ sau "Z“ din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A, trebuie alese pe baza acordului regional în momentul în care acestea devin aplicabile în conformitate cu următoarele:
a) utilizarea regională restricționată începând cu sau după data, luând data cea mai recenta:
1. 1 ianuarie 1989; sau
2. la o dată stipulată de către Consiliul OACI, data fiind o perioadă de 2 ani sau mai mult, ulterioară aprobării acordului regional avut în vedere;
b) pentru utilizarea generală începând cu sau după data, luând data cea mai recentă:
1. 1 ianuarie 1995; sau
2. la o dată stabilită de către Consiliul OACI, data fiind o perioadă de 2 ani sau mai mult, ulterioară aprobării acordului regional avut în vedere.
NOTĂ:
Utilizare restricționată înseamnă utilizarea limitată a canalului de către aeronave echipate adecvat și în așa fel încât:
a) echipamentul DME existent care nu poate opera pe aceste canale multiplexate să fie protejat la interferențe;
b) nu va fi impusă o cerință generală privind dotarea aeronavei cu echipament DME de bord compatibil pentru operarea pe aceste canale multiplexate;
c) serviciul operațional furnizat operatorilor internaționali care utilizează echipamentul DME fără capacitatea de a utiliza canale multiplexate nu este derogat.
4.3.3. Pentru planificarea alocării pe plan regional, canalele DME asociate cu MLS trebuie să fie selectate din tabelul 4-2.
4.3.3.1. Grupele de la 1 la 5. Aceste canale DME vor fi utilizate în general. Pentru selectarea canalelor pentru alocare, sunt aplicabile următoarele reguli:
a) atunci când un sistem MLS/DME este destinat operării pe o pistă, în asociere cu un sistem ILS, canalul DME, dacă este posibil, trebuie selectat din cadrul grupei 1 sau 2 și asociat cu perechea de frecvență ILS, așa cum este indicat în tabelul pentru canale DME și perechi asociate din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A. În cazurile în care protecția frecventei nu poate fi făcută pentru toate cele 3 componente, canalul MLS poate fi selectat din cadrul grupei 3, 4 sau 5;
b) atunci când un canal MLS/DME este destinat operării pe o pistă fără ILS, canalul DME ce urmează să fie utilizat va fi de preferință selectat din cadrul grupei 3, 4 sau 5.
4.3.3.2. Grupele de la 6 la 10. Aceste canale DME pot fi utilizate pe baza unui acord regional, atunci când acestea au devenit aplicabile, conform condițiilor specificate la pct. 4.3.2.
4.3.4. Coordonarea alocării canalelor regionale DME trebuie să fie efectuată conform specificațiilor OACI.
4.4.
Utilizarea benzii de frecvențe 5030,4-5750,0 MHz
NOTĂ:
Materialul de ghidare referitor la determinarea distanțelor de coordonare dintre sistemele MLS și stațiile de sol ce furnizează legături cu sateliții mobili negeostaționari este conținut în cadrul Recomandării IYU-R S. 1342.
4.4.1. Canalele MLS trebuie să fie selectate din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A.
4.4.2. În scopul planificării regionale, canalele MLS trebuie să fie selectate în conformitate cu condițiile specificate la pct. 4.3.3 pentru DME-ul asociat.
4.4.3. Alocările de canale, suplimentar față de cele specificate la pct. 4.4.1, trebuie făcute în cadrul subbenzii 5030,4-5150,0 MHz, după cum este necesar, pentru a satisface cerințele ulterioare cu privire la navigația aeriană.
| RAPORT nr. 11919/2014 - rezultatul controlului efectuat de... → |
|---|
