OUG nr. 68/2014 - modificarea şi completarea unor acte normative

În prezent, un număr de 473 de persoane din cadrul a șase culte religioase recunoscute din România, încadrate în unitățile aparținând cultelor religioase, precum și unitățile și instituțiile de învățământ teologic autorizate și acreditate potrivit legii, aflate în subordinea acestora și neintegrate în învățământul de stat, înfruntă riscul de excluziune socială. În vederea recuperării sumelor acordate cu titlu de contribuții de la bugetele locale pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult din țară în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 82/2001, ca urmare a constatărilor Curții de Conturi sau ale altor instituții cu atribuții de control, autoritățile administrației publice locale au luat măsura de a bloca acordarea contribuțiilor cuvenite personalului neclerical pentru lunile octombrie-decembrie 2014.

În considerarea prevederilor art. 47 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit căruia statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, ținând cont de nevoia desfășurării în bune condiții a activității la nivelul unităților administrative-teritoriale, care implică existența unor autorități executive, se impune ca funcțiile de primar și viceprimar să fie asigurate și în condițiile vacantării postului, respectiv ale suspendării titularului. În vederea asigurării echității între activitatea depusă de către consilierul local desemnat, în situațiile prevăzute de lege, de consiliul local să îndeplinească funcția de primar sau de viceprimar, precum și de viceprimarul desemnat, în situațiile prevăzute de lege, de către consiliul local să îndeplinească funcția de primar și indemnizația primită, este necesar a se asigura posibilitatea indemnizării la nivelul aferent funcției îndeplinite.

Neluarea de urgență a măsurilor necesare pentru exonerarea de la plată a personalului neclerical încadrat în unitățile aparținând cultelor religioase, precum și în unitățile și instituțiile de învățământ teologic autorizate și acreditate potrivit legii, aflate în subordinea acestora și neintegrate în învățământul de stat, are efecte negative în ceea ce privește nivelul de trai al acestei categorii de personal.

Situația extraordinară este determinată de apariția multor cazuri în care au fost înregistrate dificultăți în preluarea atribuțiilor la vacantarea sau suspendarea funcțiilor de primar, viceprimar, ce afectează unități administrativ-teritoriale a căror populație însumată depășește 1,5 milioane de locuitori, fiind necesară adoptarea de urgență a unei reglementări în acest sens.

Astfel, neluarea măsurilor adecvate în asigurarea indemnizației aferente funcției îndeplinite în situația de vacanță a funcției de primar sau de suspendare din funcție a primarului, respectiv a viceprimarului creează sincope cu efecte negative referitoare la desfășurarea în bune condiții a activității specifice de la nivelul autorităților administrației publice locale, fiind necesară păstrarea continuității activității autorității publice, lucru posibil doar în măsura în care consiliul local adoptă hotărâri pentru delegarea atribuțiilor în condițiile legii.

Luând în considerare interesul național pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare și materiale, ținând seama de faptul că proiectele tehnice realizate în cadrul Programului național de dezvoltare a infrastructurii au fost decontate deja din fonduri publice, este necesară reglementarea în regim de urgență a posibilității de transmitere a acestora către autoritățile publice locale, astfel încât aceste proiecte să poată fi utilizate în conformitate cu necesitățile de dezvoltare locală a unităților administrativ-teritoriale și să poată fi implementate cu respectarea normelor finanțelor publice.

Neadoptarea acestor măsuri va crește costurile finale ale investițiilor promovate de către autoritățile administrației publice locale prin alte programe. De asemenea, dacă aceste proiecte nu vor fi executate își vor pierde valabilitatea față de normativele și standardele tehnice în vigoare.

Faptul că aspectele prezentate constituie o situație de urgență, vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, având în vedere avizele motivate ale Comisiei Europene transmise autorităților române în cauzele 2014/0188 și 2012/0399 care vizează acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, publicată în JOUE seria L nr. 88 din 4 aprilie 2011, pag. 45-65, și a Directivei 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 15 iulie 2010, fiind indicate articolele din directive pentru care obligația României este considerată neîndeplinită, ținând cont că acțiunile se află în a doua și ultima etapă a fazei precontencioase și orice amânare a intrării în vigoare a actelor normative de transpunere crește riscul sesizării Curții, ținând cont de faptul că la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unei acțiuni pe necomunicare, de la prima pronunțare a hotărârii Curții se impun sancțiuni în sumă minimă forfetară de 1.710.000 euro la care se pot adăuga penalități cominatorii cuprinse între aproximativ 2.000 și 130.000 euro/zi de întârziere, de la data transmiterii avizului motivat până la data conformării de către statul român, ceea ce ar putea avea un Impact important asupra bugetului de stat, având în vedere jurisprudența constantă a CJUE, potrivit căreia cauzele privind neîndeplinirea obligațiilor de comunicare a măsurilor naționale de transpunere sunt soluționate cu celeritate, precum Cauza C-202/09, Comisia/Irlanda, în care Comisia a sesizat CJUE la data de 5 iunie 2009, iar Curtea a pronunțat hotărârea sa la data de 26 noiembrie 2009, așadar în mal puțin de 6 luni, luând în considerare faptul că transpunerea urgentă a Directivei 2011/24/UE va crea pentru pensionarii și membrii lor de familie care au reședința pe teritoriul unui alt stat membru al UE și pentru care, conform Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și al Regulamentului (CE) nr. 987/2009, România este responsabilă pentru rambursarea costurilor asistenței medicale, premisele beneficierii pe teritoriul României de asistență medicală acordată în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în aceleași condiții ca în cazul în care pensionarii și membrii lor de familie și-ar avea reședința în România, având în vedere faptul că transpunerea, în regim de urgență, a dispozițiilor Directivei 2011/24/UE oferă garanția respectării criteriilor de obiectivitate, nediscriminare și proporționalitate cu obiectivul urmărit, în aplicarea procedurilor administrative privind accesul la asistența medicală transfrontaliere, precum și privind rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere acordate într-un alt stat membru, având în vedere faptul că netranspunerea, în regim de urgență, a dispozițiilor Directivei 2010/41/UE conduce la continuarea nerespectării principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă, așa cum este acesta enunțat în Directivă, și care trebuia respectat de la împlinirea termenului-limită de transpunere a directivei, dorind să reglementeze de urgență prezenta situație prin măsuri privind diferențele de gen în domeniul antreprenorial și de a îmbunătăți concilierea vieții private cu viața profesională și pentru a facilita exercitarea unei activități independente de către persoanele de sex feminin sau pentru a preveni sau compensa dezavantaje în cariere profesională, având în vedere politica de toleranță "0" adoptată de Comisie pentru cazurile de netranspunere și faptul că, potrivit jurisprudenței, un stat membru nu poate invoca, în apărare, situațiile interne pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor și nerespectarea termenelor prevăzute de normele Uniunii, precum cauzele C-191/95, Comisia/Germania, pct. 68; C-374/89, Comisia/Belgia, pct. 10; C-45/91, Comisia/Grecia, pct. 21; C-207/94 și C-225/94, Comisia/Grecia, pct. 11,

în considerarea notelor ministrului afacerilor externe nr. K2/2.700 și nr. K1/161, prin care a solicitat autorităților competente adoptarea cu celeritate a actelor normative pentru transpunerea actului european, având în vedere că în baza art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, este necesară ducerea la îndeplinire a obligațiilor României rezultate din actul aderării și din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, ținând cont de preocuparea constantă a României pentru îndeplinirea obligațiilor care îi revin ca stat membru al Uniunii Europene, necesitatea transpunerii acestei directive europene vizând interesul public și constituind situație de urgență extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,

totodată luând în considerare:

- necesitatea asigurării cadrului juridic pentru efectuarea plăților reprezentând prefinanțarea, cofinanțarea și finanțarea cheltuielilor neeligibile aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, denumit în continuare FEADR;

- criza financiară existentă la nivel global care a afectat și continuă să afecteze și fermierii români beneficiari ai fondurilor nerambursabile acordate în conformitate cu obiectivele politicii agricole comune;

- faptul că producătorii agricoli se află în prezent sub presiunea limitării posibilităților de creditare generată de criza financiară și sunt din ce în ce mai afectați de lipsa de lichidități din economie;

- necesitatea realizării de investiții în agricultură, a introducerii și dezvoltării de tehnologii noi, a diversificării producției, a adaptării exploatațiilor la standardele comunitare;

- necesitatea adoptării de urgență a unor măsuri pentru optimizarea fluxurilor financiare din cadrul Programului național de dezvoltare rurală 2007-2013, denumit în continuare PNDR, finanțate din FEADR și din bugetul de stat, și asigurarea capacității de absorbție a acestor fonduri, în vederea evitării dezangajării automate a fondurilor alocate României de către Comisia Europeană, precum și pentru îndeplinirea obiectivelor proiectelor eligibile și selectate pentru finanțare, evitându-se astfel întârzierile majore în implementarea acestora și neatingerea obiectivelor proiectelor,

având în vedere:

- prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 209 din 11 august 2005, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 277 din 21 octombrie 2005, ale Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 368 din 23 decembrie 2006, ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 298 din 26 octombrie 2012, ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 223 din 15 august 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 120 din 10 mai 2007, ale Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial ai Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013, ale Regulamentului (UE) nr. 1,310/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește resursele și repartizarea acestora pentru anul 2014 și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013, (UE) nr. 1.306/2013 și (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European șl ale Consiliului în ceea ce privește aplicarea acestora în anul 2014, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013, și ale Programului Național de Dezvoltare Rurală, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2008) 3.831 din 16 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare;

- luând în considerare faptul că neadoptarea proiectului de act normativ în regim de urgență poate avea drept consecință creșterea ratei de rezilieri a proiectelor din PNDR; astfel, dintr-un număr de 6.440 de contracte de finanțare încheiate cu beneficiari privați, cu o valoare contractată de 6.276.198.901 lei, aproximativ 4.649 dintre acestea riscă a fi reziliate, cu consecințe nefavorabile atât în plan financiar pentru beneficiarii aflați în această situație ce trebuie să returneze întregul sprijin financiar acordat, în plan social prin pierderea locurilor de muncă create sau propuse a fi realizate prin proiect;

- având în vedere necesitatea evitării pierderii finanțării europene - de cca. 3.824.521.360 lei - prin dezangajarea alocării aferente măsurilor din PNDR 2007-2013, în contextul finalizării perioadei de programare, când nu se mai pot încheia contracte noi cu finanțare nerambursabilă europeană în situația angajării totale a alocării financiare aferente măsurilor din PNDR.

Având în vedere Decizia Curții Constituționale a României nr. 463/2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobată prin Legea nr. 3/2013, cu modificările și completările ulterioare, se impune modificarea datei de la care se acordă indicii de corecție, luând în considerare necesitatea protejării veniturilor din pensii pentru pensionari, întrucât Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările ulterioare, prevede că asigurarea serviciul public de alimentare cu energie termică se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-editare specifice aparținând domeniului public sau privat al autorității administrației publice locale, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localității, având în vedere că în prezent alimentarea cu energie termică a unor localități nu se realizează în sistem centralizat, iar centralele electrice de termoficare sunt în proprietatea unor operatori economici cu capital majoritar de stat, pentru realizarea unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică al localității apare ca necesar transferul de participații ale statului la operatorii economici menționați către unitățile administrativ-teritoriale, în domeniul privat al acestora,

întrucât posibilitatea realizării unor asemenea transferuri nu este în prezent reglementată de lege,

luând în considerare faptul că neadoptarea de urgență a unor asemenea măsuri poate conduce la disfuncționalități în producția, transportul și distribuția energiei termice, dat fiind că aceste activități sunt gestionate de entități diferite, cu consecințe negative atât în alimentarea cu energie termică, cât și la nivelul costurilor suportate de consumatorii finali - populație, instituții publice, obiective socioculturale și operatori economici,

întrucât aceste elemente constituie o situație extraordinară a căreia reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de norme imediate pe cale ordonanței de urgență în sensul completării măsurilor ce pot fi luate de Guvern în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice reglementate de Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006,

întrucât elementele menționate anterior vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.