ANEXĂ - MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI LA REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-ASMET “ASISTENTA METEOROLOGICĂ A ACTIVITĂȚILOR AERONAUTICE CIVILE - Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1227/2013 - modificarea şi completarea Reglementării aeronautice civile române RACR-ASMET „Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile”, ediţia 4/2008, aprobată prin Ordinul...

1. La Capitolul 1 "TERMENI ȘI DEFINIȚII",secțiuneal.1 - "Definiții" va avea următorul cuprins:

"Atunci când următorii termeni sunt întâlniți în prezenta reglementare, aceștia vor avea următoarele semnificații:

Acord regional de navigație aeriană - acord aprobat de Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), de obicei cu avizul unei reuniuni regionale de navigație aeriană.

Administrație meteorologică aeronautică - organism desemnat de autoritatea de stat drept responsabil pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice într-un spațiu aerian alocat.

Aerodrom - suprafața delimitată pe pământ sau pe apă, care cuprinde inclusiv clădiri, instalații și echipamente, destinată să fie utilizată, în totalitate ori în parte, pentru sosirea, plecarea și manevrarea la sol a aeronavelor. Aerodromul utilizat exclusiv pentru elicoptere se numește heliport.

Aerodrom de rezervă - un aerodrom la care o aeronavă se poate îndrepta atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau să aterizeze la aerodromul la care intenționa să aterizeze. Aerodromurile de rezervă includ următoarele:

- aerodrom de rezervă la decolare - un aerodrom de rezervă la care o aeronavă poate ateriza în caz că acest lucru devine necesar la scurt timp după decolare și nu se poate utiliza aerodromul de plecare;

- aerodrom de rezervă pe rută - un aerodrom la care o aeronavă ar putea ateriza în urma apariției unei situații anormale sau de urgență în timpul zborului pe rută.

- aerodrom de rezervă pe rută ETOPS - un aerodrom de rezervă convenabil și adecvat la care o aeronavă ar putea ateriza în urma cedării unui motor sau a apariției unei alte situații anormale sau de urgență în timpul zborului pe rută într-o operațiune ETOPS (Extended-range twin-engine operations).

- aerodrom de rezervă la destinație - un aerodrom de rezervă spre care o aeronavă se poate îndrepta atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să aterizeze pe aerodromul pe care intenționa să aterizeze.

Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la destinație pentru acel zbor.

Aeronavă - aparatul care se poate menține în aer cu ajutorul altor reacții ale aerului decât cele asupra suprafeței pământului.

Altitudine - distanța pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL).

Altitudinea minimă de sector - cea mai joasă altitudine care poate fi utilizată și care oferă o înălțime minimă de siguranță de 300 m (1000 ft) deasupra tuturor obstacolelor situate într-o zonă situată într-un sector de cerc cu raza de 46 km (25 NM) centrat pe un mijloc de radio-navigație.

Asigurarea calității - toate activitățile planificate și efectuate în mod sistematic, implementate în cadrul unui sistem de calitate și demonstrate ca necesare, pentru a oferi certitudinea că organizația îndeplinește cerințele de calitate în conformitate cu standardele de asigurare a calității ale organizației internaționale pentru standardizare (ISO), seria 9000.

Autoritate ATS - Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviației civile, sau organismul tehnic specializat desemnat de acesta, atunci când contextul se referă la o problemă de reglementare, autorizare (certificare) sau supraveghere a siguranței pe linia responsabilităților autorității de stat în domeniul activităților aeronautice civile, sau după caz, administrația sau alți agenți aeronautici desemnați de statul român pentru a furniza servicii de navigație aeriană atunci când contextul se referă la o problemă care este, conform legii, de competența agenților aeronautici autorizați pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană.

Autoritate de stat - Ministerul Transporturilor în calitate de autoritate de stat în domeniul aviației civile.

Autoritate meteorologică aeronautică - organismul tehnic specializat desemnat de autoritatea de stat drept responsabil pentru reglementarea, autorizarea, controlul și supravegherea agenților aeronautici civili care furnizează servicii meteorologice aeronautice.

Notă. Atunci când este folosit în Anexa 3 OACI, termenul "autoritate" în funcție de context, poate face referire la autoritatea de stat în domeniul aviației civile, la autoritatea căreia i-au fost delegate competențe privind supravegherea siguranței în aviația civilă, la administrația serviciilor meteorologice aeronautice sau la o unitate a serviciilor meteorologice aeronautice care furnizează efectiv servicii în spațiul aerian în cauză.

Birou meteorologic de aerodrom (BMA) - unitate meteorologică, situată pe aerodrom, desemnată să furnizeze servicii meteorologice aeronautice pentru activitățile aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

Buletin meteorologic - text care cuprinde informații meteorologice și care este precedat de antetul corespunzător.

Centru consultativ pentru cenușă vulcanică (VAAC) - centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigație aeriană să furnizeze informații spre consultare către centrele de veghe meteorologică, centrele regionale de control, centrele de informare a zborurilor, centrele mondiale de prognoză și către băncile internaționale de date OPMET, cu privire la extinderea orizontală și verticală și deplasarea prognozată a cenușii vulcanice în atmosferă după ce a avut loc o erupție vulcanică.

Centru consultativ pentru cicloni tropicali (TCAC) - centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigație aeriană să furnizeze spre consultare informații prognozate cu privire la ciclonii tropicali, astfel: poziția, direcția și viteza de deplasare a acestora, presiunea în centru și vântul maxim la suprafață legat de aceștia, către centrele de veghe meteorologică, centrele mondiale de prognoză și către băncile internaționale de date OPMET.

Centru de informare a zborurilor (FIC) - o unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor și serviciul de alarmare.

Centru de veghe meteorologică - unitate meteorologică desemnată să furnizeze servicii meteorologice pentru activitățile aeronautice civile în limitele unei regiuni de informare a zborurilor sau regiuni de control, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

Centru mondial de prognoză de zonă (WAFC) - centru meteorologic destinat pentru elaborarea și furnizarea direct către statul membru, a prognozelor de timp semnificativ și de altitudine la scară globală, sub formă digitală, prin mijloacele adecvate, ca parte a serviciului fix aeronautic.

Centru pentru coordonarea acțiunilor de căutare și salvare - unitate responsabilă pentru organizarea eficientă a serviciilor de căutare și salvare și pentru coordonarea desfășurării operațiunilor de căutare și salvare într-o regiune de căutare și salvare.

Centru regional de control (ACC) - o unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate în cuprinsul unor regiuni de control aflate în responsabilitatea sa.

Cerințe de navigație - un set de prevederi/cerințe privind aeronava precum și echipajul, set necesar în sprijinul desfășurării operațiunilor de navigație aeriană bazate pe cerințele de performanță în cadrul unui spațiu aerian definit. Există două tipuri de cerințe de navigație:

a) specificație RNP - o specificație de navigație bazată pe conceptul RNAV, care include cerința pentru alertare și pentru monitorizarea performanței și care este indicată de prefixul RNP, de exemplu, RNP 4, RNP APCH;

b) specificație RNAV - o specificație de navigație bazată pe conceptul RNAV, care nu include cerința pentru alertare și pentru monitorizarea performanței și care este indicată de prefixul RNAV, de exemplu, RNAV 5, RNAV 1.

Nota 1: Documentul OACI 9613, Manualul de navigație bazată pe cerințele de performanță, volumul I, conține îndrumări detaliate referitoare la specificațiile de navigație.

Nota 2: Termenul RNP (Performanța de navigație cerută), definit anterior ca fiind "o exprimare a performanței de navigație necesară pentru operarea într-un spațiu aerian definit", a fost eliminat din cadrul acestei reglementări deoarece conceptul RNP a fost înlocuit de conceptul PBN (Navigație bazată pe cerințele de performanță). În cuprinsul acestei reglementări termenul RNP este acum utilizat doar în contextul specificațiilor de navigație care impun monitorizarea performanței și alertarea. De exemplu, RNP 4 desemnează cerințele privind aeronava și operarea acesteia, incluzând o cerință de performanță de navigație laterală de 4 NM (7,4 km) cu monitorizarea performanței și alertării la bord, cerințele fiind descrise detaliat în Documentul OACI 9613, «Manualul de navigație bazată pe cerințele de performanță»".

Ciclon tropical - termen generic utilizat pentru un ciclon la scară sinoptică neînsoțit de un sistem frontal, care se formează deasupra apelor din zonele/regiunile tropicale sau subtropicale și care prezintă o convecție bine delimitată și o circulație ciclonică bine definită a vântului la suprafață.

Consultație meteorologică - discuție cu un meteorolog aeronautic calificat asupra condițiilor meteorologice existente și/sau prognozate legate de operațiunile de zbor; discuția include răspunsuri la întrebări.

Control operațional - exercitarea autorității asupra inițierii, continuării, devierii sau terminării unui zbor, în interesul siguranței, al regularității și eficienței zborului.

Controlul calității - tehnici și activități operaționale utilizate pentru a îndeplini cerințele de calitate în conformitate cu standardele de asigurare a calității ale organizației internaționale pentru standardizare (ISO), seria 9000.

Cotă - distanța în plan vertical a unui punct sau nivel, care se află pe suprafața solului sau este asimilat acesteia, măsurată de la nivelul mediu al mării.

Cota aerodromului - cota celui mai înalt punct al suprafeței de aterizare.

Date în puncte de grifă sub formă digitală - date meteorologice prelucrate cu ajutorul calculatorului pentru un set de puncte distribuite uniform pe hartă, pentru a putea fi transmise (de la un calculator la alt calculator) în formă codificată, apte pentru utilizare în sisteme automatizate. în majoritatea cazurilor, asemenea date sunt transmise pe canale de telecomunicații de viteze medii șl mari.

Distanță vizuală în lungul pistei (RVR) - distanță până la care pilotul unei aeronave aflată în axul pistei poate vedea marcajele de pe suprafața pistei sau luminile care delimitează pista sau care marchează axul pistei.

Documentație de zbor - documente scrise de mână sau tipărite, incluzând hărți sau formulare, care conțin informații meteorologice pentru un zbor.

Expozeu verbal (briefing meteorologic) - comentariu verbal asupra condițiilor meteorologice existente și/sau prognozate.

Hartă de nivel înalt - hartă meteorologică referitoare la o suprafață precizată la nivel înalt sau un strat precizat din atmosferă.

Hartă de prognoză - reprezentare grafică pe hartă a prognozei unuia sau mai multor elemente meteorologice pentru un anumit moment sau interval de timp precizate și pentru o regiune precizată de la suprafața solului sau pentru o porțiune precizată a spațiului aerian.

Informație AIRMET - informație elaborată și comunicată de un centru de veghe meteorologică referitoare la apariția sau apariția prognozată, pe rută, a unor fenomene meteorologice specifice care pot afecta siguranța zborului la niveluri joase și care nu au fost deja introduse în prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase din regiunea de informare a zborului asociat sau într-o subregiune a acesteia.

Informație meteorologică - un mesaj de observație, analiză sau prognoză meteorologică, precum și orice altă descriere referitoare la condițiile meteorologice existente sau prognozate.

Informație SIGMET - informație elaborată și comunicată de centrul de veghe meteorologică asupra apariției sau apariției prognozate, pe rută, a unor fenomene meteorologice specifice care pot afecta siguranța zborului.

Înălțime - distanța pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la un punct de referință specificat.

Membru al echipajului de zbor - un membru al echipajului, posesor al unei licențe, căruia îi revin sarcini specifice pentru operarea aeronavei în timpul zborului.

Managementul calității - toate activitățile incluse în managementul general al sistemului de calitate care stabilesc politica, obiectivele și responsabilitățile și le implementează prin metode de planificare a calității, de control al calității, de asigurare a calității și de îmbunătățire a calității în cadrul sistemului de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calității).

Mesaj meteorologic - o descriere a condițiilor meteorologice observate într-un anumit loc și la un anumit moment de timp.

RNAV (Navigație RNAV) - o metodă de navigație care permite operarea aeronavelor pe orice traiectorie de zbor dorită, în cadrul acoperirii mijloacelor de navigație aflate la sol ori în spațiu sau în limita capabilităților mijloacelor proprii de la bord, ori a unei combinații a acestora. (RNAV este definită și ca "navigație de suprafață").

Notă: RNAV include navigația bazată pe cerințele de performanță cât și alte metode de navigație care nu îndeplinesc condițiile specifice navigației bazate pe cerințele de performanță.

Navigația bazată pe cerințele de performanță (PBN) - navigație RNAV bazată pe cerințele de performanță pentru aeronavele care operează pe o rută ATS, într-o procedură de apropiere instrumentală sau într-un spațiu desemnat.

Notă. Cerințele de performanță sunt exprimate prin specificații de navigație (specificații RNAV, specificații RNP) în termeni de acuratețe, integritate, continuitate, disponibilitate și funcționalitate, necesare pentru operarea propusă în contextul unui concept particular de spațiu aerian.

Nivel - termen generic utilizat referitor la poziția pe verticală a unei aeronave aflată în zbor și care înseamnă, după caz, înălțime, altitudine sau nivel de zbor.

Nivel de croazieră - nivel menținut de o aeronavă pe parcursul unei porțiuni semnificative a zborului.

Nivelul de zbor - o suprafață de presiune atmosferică constantă raportată la o valoare de referință a presiunii de 1013,2 hectopascali (hPa) și care este separată de alte suprafețe de acest fel prin intervale specifice de presiune.

Nota 1.- Un altimetru barometric este calibrat în concordanță cu atmosfera standard:

a) atunci când fiind fixat la presiunea atmosferică la nivelul mării (QNH), va indica altitudinea;

b) atunci când fiind fixat la presiunea atmosferică de la nivelul aerodromului (QFE), va indica înălțimea peste punctul de referință QFE ;

c) atunci când este fixat la presiunea 1 013,2 hPa, poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor.

Nota 2.- Termenii "înălțime" și "altitudine", utilizați în nota 1 de mai sus, indică înălțimile și altitudinile barometrice, mai curând decât cele geometrice.

Nori semnificativi din punct de vedere operațional - nori cu baza sub 1500 m (5000 ft), sau sub cea mai mare altitudine minimă de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m, sau nori cumulonimbus sau nori cumulus congestus la orice înălțime.

Observație (meteorologică) - o descriere a unuia sau a mai multor elemente meteorologice.

Observație de la aeronava aflată în zbor - evaluarea unuia sau mai multor elemente meteorologice efectuată dintr-o aeronavă aflată în zbor.

Operare pe distanță extinsă (ETOPS) - orice zbor efectuat de o aeronavă cu două turbomotoare, al cărui timp de zbor, cu un motor inoperant la o viteză de croazieră anumită (în atmosfera standard și în condiții de calm atmosferic), de la un punct de pe rută la un aerodrom de rezervă adecvat, este mai mare decât pragul de timp aprobat de autoritatea statului operatorului aerian.

Operator aerian - persoana, organizația sau întreprinderea angajată în, sau care se oferă a se angaja în operarea aeronavei.

Pilot comandant de aeronavă - pilotul desemnat de operatorul aerian, sau în cazul aviației generale proprietarul, responsabil pentru operarea în siguranță a unei aeronave pe durata zborului.

Pistă - o suprafață dreptunghiulară definită, situată pe un aerodrom, amenajată pentru aterizarea și decolarea aeronavelor.

Plan european de navigație aeriană (EUR-ANP) - document internațional stabilit de Consiliul OACI în care sunt evidențiate, în detaliu, facilitățile, serviciile și procedurile cerute pentru navigația aeriană internațională în regiunea stabilită - EUROPA.

Plan de zbor operațional - planul operatorului aerian întocmit pentru desfășurarea în siguranță a zborului și care ține seama de performanțele aeronavei, alte limitări operaționale și condițiile relevante pe rută și la aerodromurile de interes.

Planificare operațională - planificarea operațiunilor de zbor de către un operator aerian.

Pragul pistei - începutul acelei porțiuni a pistei care poate fi utilizată pentru aterizare.

Principii privind factorii umani - principii care se aplică la proiectare, certificare, pregătire, operare și întreținere și care urmăresc stabilirea unei interfațe sigure între om și alte componente ale sistemului, prin luarea în considerare, în mod corespunzător, a performanțelor umane.

Prognoză - o descriere a condițiilor meteorologice prevăzute pentru un anumit moment sau interval de timp și pentru o anumită zonă sau porțiune a spațiului aerian.

Prognoză de zonă GAMET - prognoză de zonă în limbaj clar abreviat în limba engleză, pentru zborurile la niveluri joase, pentru o regiune de informare a zborului sau părți ale acesteia, elaborată de unitățile meteorologice aeronautice desemnate de administrația meteorologică aeronautică și autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică și schimbată cu alte unități meteorologice aeronautice aparținând unor regiuni de informare a zborului învecinate, pe baza unui acord convenit între autoritățile meteorologice aeronautice interesate.

Punct de raport din zbor - un reper geografic precizat, față de care se poate raporta poziția unei aeronave.

Punct de referință al aerodromului - localizarea geografică stabilită pentru un aerodrom.

Publicația de informare aeronautică (AIP) - o publicație emisă de sau în numele statului și care conține informații aeronautice de durată, esențiale pentru navigația aeriană.

Raport din zbor (AIREP) - mesaj provenind de la o aeronavă aflată în zbor și emis în conformitate cu cerințele pentru raportarea poziției și raportarea informațiilor operaționale și/sau meteorologice. Detalii cu privire la formatul mesajului AIREP se regăsesc în procedurile și instrucțiunile de aeronautică civile, întocmite în baza documentului OACI PANS-ÂTM (Doc. 4444).

Regiune de control (CTA) - porțiune din spațiul aerian controlat, cu dimensiuni stabilite lateral și pe verticală, care se întinde în sus de la o limită specificată deasupra suprafeței solului.

Regiune de control terminal (TMA) / Terminal control area - regiune de control stabilită în mod normal la intersecția rutelor ATS din vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri importante.

Regiune de informare a zborului (FIR) - spațiu aerian cu dimensiuni precizate, în limitele căruia se asigură serviciul de informare a zborului și serviciul de alarmare.

Rețeaua fixă de telecomunicații aeronautice (AFTN - Aeronautical Fixed Telecommunication Network) - un sistem mondial de circuite aeronautice fixe furnizate, ca parte a serviciului aeronautic fix, pentru schimbul de mesaje și/sau date digitale între stațiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicație similare sau compatibile.

Rezumat climatologic de aerodrom - descriere concisă a unor elemente meteorologice specificate pentru un aerodrom, bazată pe date statistice.

Satelit meteorologic - satelit artificial al Pământului ce efectuează observații meteorologice și le transmite pe Pământ.

Serviciul de control de aerodrom - serviciul de control al traficului aerian furnizat traficului de aerodrom.

Serviciul de control de apropiere / Approach control service - serviciul de control al traficului aerian furnizat zborurilor controlate care sosesc sau care pleacă.

Serviciul aeronautic fix (AFS - Aeronautical Fixed Service) - un serviciu de telecomunicații între puncte stabilite, fixe, furnizat în primul rând pentru siguranța navigației aeriene și pentru funcționarea cu regularitate, eficiență și în mod economic al serviciilor aeriene.

Serviciu de informare a zborurilor (FIS) - un serviciu furnizat cu scopul de a oferi consultare și informații necesare dirijării eficiente și în siguranță a zborurilor.

Serviciu automat de informare pentru zona terminală (ATIS) - furnizarea automată a informațiilor curente uzuale către aeronavele care sosesc sau pleacă în regim de 24 de ore continuu sau pentru o perioadă mai scurtă specificată.

• serviciu automat de informare pentru zona terminală prin legătura de date (D-ATIS) - furnizarea serviciului ATIS prin legătura de date.

• serviciu automat de informare pentru zona terminală prin voce (Voice-ATIS) - furnizarea serviciului ATIS prin intermediul transmisiilor radio continue și repetate ale unor mesaje vocale.

Serviciu de trafic aerian (ATS) - termen general întrebuințat cu sensul de serviciu de informare a zborurilor, serviciu de alarmare, serviciu de avertizare pentru traficul aerian, serviciu de control al traficului aerian (serviciu de control regional, serviciu de control de apropiere sau serviciu de control de aerodrom), definite conform reglementărilor specifice aplicabile.

Serviciul aeronautic mobil (RR S1.32) - un serviciu mobil între stațiile aeronautice și stațiile de la bordul aeronavelor, sau numai între stațiile de bord, la care pot participa și stațiile de salvare mobile; radiofarurile de urgență pentru indicarea poziției, pot fi folosite în cadrul acestui serviciu pe frecvențele de alarmare și de urgență desemnate.

Sistem de calitate - structura organizatorică, procedurile, procesele și resursele, necesare pentru a implementa managementul calității (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calității).

Sistem mondial de prognoze de zonă (WAFS) - sistemul mondial care asigură punerea la dispoziție, într-o formă unică, standardizată, a prognozelor meteorologice aeronautice pe rută, prin intermediul centrelor mondiale si regionale de prognoze de zonă.

Stație de telecomunicații aeronautice - o stație din cadrul serviciului de telecomunicații aeronautice.

Stație meteorologică aeronautică - unitate meteorologică situată în apropierea pragului pistei, desemnată să furnizeze servicii meteorologice aeronautice pentru activitățile aeronautice civile, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

Suprafață izobarică standard - suprafață de egală presiune folosită la nivel mondial pentru reprezentarea grafică și analizarea condițiilor în atmosferă.

Supraveghere dependentă automată (ADS) - tehnică de supraveghere în care aeronava furnizează automat, prin transmisie de date digitale, date provenite de la sistemele de la bord pentru navigație și determinarea poziției, inclusiv cele privind identificarea aeronavei, poziția sa cvadridimensională precum și alte date suplimentare, după caz.

Tabel climatologic de aerodrom - tabel care conține date statistice asupra apariției unuia sau mai multor elemente (fenomene) meteorologice observate la un aerodrom.

Turn de control de aerodrom (TWR) - o unitate de trafic stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru traficul de aerodrom.

Unitate de control de apropiere (APP) - o unitate de trafic desemnată pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru aeronavele controlate care sosesc la sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri.

Unitate a serviciilor de căutare și salvare - termen generic, care de la caz la caz, poate fi un centru de coordonare a salvării, un centru pentru salvare sau un post de alarmare.

Unitate a serviciilor de trafic aerian - termen generic însemnând, după caz, o unitate de control a traficului aerian, un centru de informare a zborului sau un birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO).

Unitate meteorologică aeronautică - unitate operațională îndeplinind una sau mai multe din funcțiile de stație meteorologică aeronautică, birou meteorologic de aerodrom sau centru de veghe meteorologică, desemnată să asigure asistența meteorologică a activităților aeronautice civile naționale și internaționale în zona sa de responsabilitate.

Veghe asupra vulcanilor în traficul aerian internațional (IAVW) - acord internațional pentru monitorizarea și furnizarea către aeronave a avertizărilor de cenușă vulcanică în atmosferă. Sistemul internațional de veghe asupra vulcanilor se bazează pe cooperarea între unitățile operaționale ale aviației și ale altor domenii ce utilizează informații derivate din sursele și rețelele de observare ale statelor. Veghea este coordonată de Organizația Aviației Civile Internaționale cu cooperarea altor organizații internaționale interesate.

Vizibilitate - vizibilitatea orizontală utilizată în domeniul aeronautic este cea mai mare valoare dintre:

a) distanța maximă la care poate fi observat și recunoscut un obiect negru de dimensiuni adecvate, situat în apropierea solului, atunci când acesta este observat pe un fond luminos;

b) Distanța maximă la care pot fi observate și recunoscute lumini de aproximativ 1000 de candele, atunci când sunt observate pe un fond întunecat.

Cele două distanțe au valori diferite pentru același coeficient de transmitere dat, iar aceea de la litera b) variază în funcție de iluminarea fondului. Aceea de la litera a) reprezintă distanța optică meteorologică (MOR).

Vizibilitate predominantă - cea mai mare valoare a vizibilității, observată în conformitate cu definiția "vizibilității", observată cel puțin pe o jumătate de tur de orizont sau pentru cel puțin jumătate din suprafața aerodromului. Această valoare poate să fie observată pentru o zonă continuă sau discontinuă, pe sectoare. Această valoare poate fi observată de meteorolog și/sau cu ajutorul instrumentelor. Atunci când sunt instalate instrumente, ele sunt utilizate pentru a obține cea mai bună estimare a vizibilității predominante.

VOLMET - informații meteorologice pentru aeronavele aflate în zbor.

VOLMET prin legătură de date (D-VOLMET) - furnizarea prin legătură de date a mesajelor regulate de observații meteorologice (METAR), a mesajelor speciale de observații meteorologice (SPECI), a prognozelor de aerodrom (TAF), a mesajelor SIGMET, a rapoartelor speciale venite de la aeronavele aflate în zbor care nu au fost incluse în SIGMET și a mesajelor AIRMET dacă sunt disponibile.

Emisiune VOLMET - emisiune radio cu caracter continuu și repetitiv, conținând, după caz, mesaje METAR, SPECI, TAF și SIGMET în vigoare.

Zonă de contact - parte din pistă, situată imediat după pragul acesteia, unde conform calculelor, aeronavele care aterizează realizează primul contact cu suprafața pistei."

2. La Capitolul 2 - "GENERALITĂȚI", secțiunea 2.1 - "Scopul, stabilirea și asigurarea asistenței meteorologice a activităților aeronautice civile", par. 2.1.2 și 2.1.5 vor avea următorul cuprins:

"2.1.2 Acest obiectiv trebuie să fie realizat prin furnizarea informațiilor meteorologice necesare pentru îndeplinirea funcțiilor pe care le dețin următorii utilizatori: operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor, unitățile serviciilor de trafic aerian, unitățile serviciilor de căutare și salvare, administrațiile aeroporturilor, alți agenți aeronautici civili implicați în desfășurarea activităților aeronautice civile naționale și internaționale."

"2.1.5 Personalul meteorologic aeronautic face parte din personalul aeronautic civil nenavigant. Pregătirea și calificările personalului meteorologic aeronautic care furnizează servicii de asistență meteorologică a activităților aeronautice civile sunt efectuate în conformitate cu reglementările aeronautice civile în vigoare prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, în baza cerințelor Anexei 1 OACI și, respectiv, a cerințelor cuprinse in Documentul Organizației Mondiale de Meteorologie (OMM) nr. 49 - Reglementări tehnice, Volumul I, Capitolul B.4 - Educație și pregătire."

3. La Capitolul 2 - "GENERALITĂȚI", secțiunea 2.2 - "Furnizarea, asigurarea calității și utilizarea informațiilor meteorologice aeronautice", titlul se va modifica și va avea următorul cuprins:

"2.2 Furnizarea, utilizarea și managementul calității informațiilor meteorologice".

4. La Capitolul 2 - "GENERALITĂȚI", secțiunea 2.2 - "Furnizarea, asigurarea calității și utilizarea informațiilor meteorologice aeronautice", par. 2.2.3 va avea următorul cuprins:

"2.2.3 Sistemul de calitate stabilit în conformitate cu paragraful 2.2.2 trebuie să fie în conformitate cu standardele de asigurare a calității ale organizației internaționale pentru standardizare (ISO), seria 9000 și trebuie să fie certificat de o organizație de certificare recunoscută. Standardele de asigurare a calității seria 9000, ale organizației internaționale pentru standardizare (ISO), oferă cadrul general pentru dezvoltarea programului de asigurare a calității. Implementarea programului de asigurare a calității în cadrul administrației meteorologice aeronautice trebuie să țină seama de conformarea cu toate reglementările aeronautice civile române și cu procedurile asociate specifice domeniului meteorologic aeronautic sau conexe acestuia. îndrumări privind stabilirea și implementarea unui sistem de calitate se regăsesc în documentul OACI nr. 9873 "Manual privind Sistemul de Management al Calității în domeniul Furnizării Serviciilor Meteorologice pentru Navigația Aeriană Internațională".

5. La Capitolul 3- "UNITĂȚI METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 3.1 - "Birouri meteorologice de aerodrom", par. 3.1.3 se abrogă.

6. La Capitolul 3 - "UNITĂȚI METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 3.1 - "Birouri meteorologice de aerodrom", par. 3.1.9 va avea următorul cuprins:

"3.1.9 Birourile meteorologice care utilizează date WAFS în cod BUFR trebuie să notifice imediat centrul de veghe meteorologică aeronautică în vederea notificării WAFC responsabil, dacă identifică sau primesc rapoarte cu privire la diferențe semnificative față de prognozele SIGWX de la WAFS, în ceea ce privește:

a) givrajul, turbulența, norii cumulonimbus obscurizați, înglobați sau care apar la linia de gren și furtunile de praf/nisip; și

b) erupțiile vulcanice sau eliberarea accidentală în atmosferă a materialelor radioactive, semnificative pentru operațiunile de zbor."

Centrul de veghe meteorologică aeronautică care primește mesajul trebuie să anunțe biroul meteorologic care a inițiat mesajul, despre recepționarea acestuia împreună cu un comentariu scurt la raport, precum și despre acțiunile întreprinse, utilizând aceleași mijloace de comunicație ca și biroul meteorologic care a inițiat mesajul.

Îndrumări cu privire la raportarea diferențelor semnificative se regăsesc în Doc. OACI nr. 8896 "Manualul de Practici Meteorologice Aeronautice".

7. La Capitolul 3 - "UNITĂȚI METEOROLOGICE AERONAUTICE", paragraful 3,2 - "Centre de veghe meteorologică aeronautică" titlul se modifică și va avea următorul titlu: "3.2 Centrul de veghe meteorologică aeronautică".

8. La Capitolul 3 - "UNITĂȚI METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 3.2 - "Centre de veghe meteorologică aeronautică", par. 3.2.1, 3.2.2 și 3.2.3 vor avea următorul cuprins:

"3.2.1 în baza Planului European de Navigație Aeriană (EUR ANP), autoritatea de stat în domeniul aviației civile trebuie să stabilească, pentru o regiune de informare a zborurilor sau o regiune de control pentru care a acceptat responsabilitatea furnizării serviciilor de trafic aerian, un centru de veghe meteorologică aeronautică, autorizat de autoritatea meteorologică aeronautică."

"3.2.2 Centrul de veghe meteorologică aeronautică trebuie să îndeplinească următoarele funcții:

a) menține veghea continuă asupra condițiilor meteorologice care pot afecta operațiunile de zbor din zona sa de responsabilitate;

b) elaborează informații SIGMET și alte informații pentru zona sa de responsabilitate;

c) furnizează informații SIGMET și, la cerere, alte informații meteorologice către unitățile de trafic aerian asociate;

d) difuzează informații SIGMET ;

e) elaborează informații AIRMET pentru zona sa de responsabilitate, respectând prevederile EUR-ANP și în conformitate cu prevederile de la cap. 7, par. 7.4.1, astfel:

1) furnizează informații AIRMET către unitățile de trafic aerian asociate;

2) difuzează informații AIRMET; și

3) atunci când este cazul, furnizează informațiile primite referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, erupțiile vulcanice sau norii de cenușă vulcanică (informații pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET) unității de trafic aerian ACC/FIC asociate, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea și către VAAC asociat, în conformitate cu prevederile EUR-ANP;

f) atunci când este cazul, furnizează informațiile primite referitoare la eliberarea accidentală în atmosferă a materialelor radioactive, pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele învecinate acesteia, unității de trafic aerian ACC/FIC asociate și unităților de informare aeronautică, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea; informațiile trebuie să conțină localizarea, data și ora accidentului și traiectoriile prognozate pentru materialele radioactive; aceste informații sunt furnizate de Centrele Meteorologice Regionale Specializate (RSMC) ale OMM privind furnizarea produselor rezultate din modelare, pentru răspunsul urgent asupra stării protecției mediului din punct de vedere radiologie la cererea autorității delegate de statul în care acest material radioactiv a fost eliberat în atmosferă sau a Agenției Internaționale de Energie Atomică (IAEA); aceste informații sunt transmise de RSMC către un singur punct de contact din cadrul administrației meteorologice naționale din România; acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC la nivel național; mai mult, informațiile sunt transmise de IAEA către RSMC colocat cu VAAC Londra (desemnat în calitate de centru de coordonare) care notifică unitățile de trafic aerian ACC interesate asupra celor menționate mai sus."

"3.2.3 Limitele zonei de responsabilitate pentru menținerea supravegherii meteorologice de către centrul de veghe meteorologică trebuie să coincidă, în măsura posibilităților, cu limitele FIR sau ale CTA pentru care a acceptat responsabilitatea furnizării serviciilor de trafic aerian."

9. La Capitolul 3 - "UNITĂȚI METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 3.2 - "Centre de veghe meteorologică aeronautică", par. 3.2.4 se abrogă.

10. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.1 - "Stații și observații meteorologice aeronautice", par. 4.1.3, 4.1.4, 4.1.5, 4.1.9 și 4.1.11 vor avea următorul cuprins:

"4.1.3 Stațiile meteorologice aeronautice trebuie să efectueze observații regulate la intervale fixe de timp. Pe aerodrom, observațiile meteorologice regulate trebuie să fie suplimentate cu observații meteorologice speciale ori de câte ori apar modificările stabilite în evoluția vântului la suprafață, a vizibilității orizontale, a distanței vizuale în lungul pistei (RVR), a fenomenelor meteorologice de timp prezent, a norilor și/sau a temperaturii aerului."

"4.1.4 În scopul menținerii unei înalte calități a observațiilor meteorologice, administrația meteorologică aeronautică trebuie să asigure inspectarea periodică a stațiilor meteorologice aeronautice, trebuie să se asigure că instrumentele și indicatoarele funcționează corect și trebuie să verifice dacă reprezentativitatea acestora s-a schimbat semnificativ. Materialele de îndrumare privind aspectele menționate în acest paragraf sunt prezentate în Doc. OACI nr. 9837 "Manualul privind sistemele automate de observații meteorologice la aerodromuri" și în Doc WMO 008 - "Ghidul instrumentelor meteorologice și al metodelor de observare""

"4.1.5 În scopul deservirii operațiunilor de zbor la apropierea finală, aterizare și decolare, la aerodromurile pe care se pot desfășura operațiuni de apropiere și aterizare instrumentale de categoriile I, II și III trebuie să fie instalate sisteme automate pentru măsurarea sau evaluarea, după caz, și pentru monitorizarea și indicarea la distanță a vântului la suprafața solului, a vizibilității, a RVR-ului, a înălțimii norilor, a temperaturii aerului și temperaturii punctului de rouă și a presiunii atmosferice. Aceste sisteme trebuie să fie sisteme integrate automate pentru colectarea, prelucrarea, transmiterea/afișarea în timp real a parametrilor meteorologici semnificativi pentru operațiile de aterizare/decolare. Proiectarea sistemelor integrate automate trebuie să țină seama de principiile factorilor umani și trebuie să includă proceduri de rezervă. Categoriile de operare pentru operațiunile de apropiere și de precizie sunt definite în reglementarea aeronautică EU-OPS, potrivit prevederilor Anexei 6 OACI, Partea I. Materialele de îndrumare privind aplicarea principiilor factorilor umani se găsesc în documentul OACI nr. 9683."

"4.1.9 Instrumentele meteorologice utilizate pe aerodrom trebuie să fie instalate în așa fel încât să furnizeze date care sunt reprezentative pentru zona pentru care este necesară efectuarea măsurătorilor. Detalii cu privire la amplasarea echipamentelor și instalațiilor în zonele operaționale, în scopul diminuării maxime a pericolului pe care îl prezintă ca obstacole pentru aeronave sunt conținute în reglementarea aeronautică RACR-AD-PETA, ed. 1/2008 elaborată în conformitate cu prevederile Anexei 14 (OACI), Volumul I, Capitolul 8."

"4.1.11 Personalul meteorologic care efectuează observații meteorologice la aerodrom trebuie să fie localizat, în măsura în care este posibil, astfel încât observațiile meteorologice efectuate să fie reprezentative pentru zona de aerodrom".

11. La Capitolul 4 "OBSERVAȚII ȘI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.2 - "Procedura de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și autoritatea ATS", titlul se modifică și va avea următorul cuprins: "Procedura de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și administrația ATS"

12. La Capitolul 4 "OBSERVAȚII ȘI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.2 - "Procedura de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și autoritatea ATS", par. 4.2.1 va avea următorul cuprins:

"4.2.1. între administrația meteorologică aeronautică și administrația ATS corespunzătoare trebuie să fie stabilite proceduri de coordonare care trebuie să conțină, printre altele, detalii privind:

a) afișarea la unitățile serviciilor de trafic aerian a informațiilor provenite de la sistemele automate integrate;

b) calibrarea și întreținerea acestor afișaje (ecrane)/instrumente;

c) modul în care trebuie utilizate aceste afișaje (ecrane)/instrumente de personalul serviciilor de trafic aerian;

d) informațiile meteorologice provenite de la aeronavele care decolează, sau aterizează (de exemplu: informațiile referitoare la forfecarea vântului);

e) informațiile meteorologice obținute de la radarele meteorologice de sol, dacă sunt disponibile.

Materiale de îndrumare cu privire la procedura de coordonare între serviciile meteorologice aeronautice și serviciile de trafic aerian se regăsesc în documentul OACI nr. 9377 "Manualul de coordonare pentru serviciile de trafic aerian, serviciile de informare aeronautică și serviciile meteorologice aeronautice".

13. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.3 - "Observații regulate și mesaje regulate de observații meteorologice", par. 4.3.1 va avea următorul cuprins:

"4.3.1 La aerodromuri, observațiile meteorologice regulate trebuie să fie efectuate zilnic, pe parcursul celor 24 de ore, cu excepția cazurilor în care administrația meteorologică aeronautică, administrația ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați au stabilit un alt program. Aceste observații trebuie să fie efectuate la intervale de o jumătate de oră pentru toate aerodromurile deschise traficului internațional regulat sau de rezervă din România. Pentru alte stații meteorologice aeronautice, care nu sunt situate la aerodromuri, programul și intervalul de efectuare a observațiilor se stabilește de administrația meteorologică aeronautică, ținând seama de cerințele unităților serviciilor de trafic aerian și de operarea aeronavelor."

14. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.3 - "Observații regulate și mesaje regulate de observații meteorologice", după par. 4.3.3 se introduce un nou paragraf, par. 4.3.4, cu următorul cuprins:

"4.3.4 Mesajele de observații meteorologice aeronautice regulate trebuie să fie emise astfel: pentru observațiile orare - la minutul 00 și, pentru observațiile semiorare - la minutele 00 și 30."

15. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.4 - "Observații speciale, mesaje speciale de observații meteorologice", par. 4.4.2 va avea următorul cuprins:

"4.4.2 Mesajele speciale de observații meteorologice corespunzătoare unei observații meteorologice speciale trebuie să fie emise ca:

a) mesaj special local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc și care pleacă de pe aerodrom): și

b) mesaj SPECI, pentru a fi difuzat în afara aerodromului emitent (destinat planificării zborurilor, emisiunilor VOLMET și D-VOLMET) cu excepția cazurilor când mesajul METAR este emis din jumătate în jumătate de oră.

Informațiile meteorologice utilizate de Serviciul Aeronautic de Informare a Traficului Aerian "ATIS" (ATIS prin voce șt D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observații meteorologice, în conformitate cu prevederile reglementării aeronautice civile RAC-ATS, capitolul 4, respectând prevederile Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g)."

16. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.5 - "Criterii generale cu privire la mesajele meteorologice", par. 4.5.2 va avea următorul conținut:

"4.5.2 Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice în cod METAR și SPECI trebuie să fie furnizate în conformitate cu procedurile specifice stabilite de autoritatea meteorologică aeronautică pe baza codurilor OMM. Formele codificate METAR și SPECI sunt utilizate conform PIAC-CMA ed. 2/2009, în baza documentului OMM nr. 306, "Manualul de coduri", volumul 1.1, Partea A - Coduri alfanumerice"

17. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.7 - "Criterii de emitere a mesajelor SPECI și mesajelor speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local", par. 4.7.1 și 4.7.2 vor avea următorul cuprins:

"4.7.1 Criteriile pentru emiterea mesajelor speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să includă:

a) acele valori care sunt apropiate cât mai mult de minimele de operare pentru operatorii aerieni care utilizează aerodromul respectiv, în conformitate cu acordurile încheiate între aceștia si administrația meteorologică aeronautică;

b) acele valori care să corespundă altor cerințe locale ale unităților serviciilor de trafic aerian, ale operatorilor aerieni și ale administrației aeroportului, în conformitate cu acordurile încheiate între aceștia și administrația meteorologică aeronautică;

c) o creștere a temperaturii aerului cu 2°C sau mai mult față de valoarea indicată în ultimul mesaj, sau față de o valoare de prag convenită în procedurile de colaborare între administrația meteorologică aeronautică, serviciile de trafic aerian și operatorii aerieni interesați;

d) informațiile suplimentare disponibile referitoare la apariția condițiilor meteorologice semnificative în zona de apropiere și de urcare inițială în conformitate cu procedurile specifice;

e) acele valori care constituie criterii pentru mesajele SPECI."

"4.7.2 Mesajele SPECI trebuie să fie emise atunci când se produc schimbări care corespund următoarelor criterii:

a) direcția medie a vântului la suprafață s-a modificat cu 60° sau mai mult, în comparație cu direcția indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie a vântului înainte și/sau după această modificare este de 10 kt (5m/s) sau mai mult;

b) viteza medie a vântului la suprafață s-a modificat cu 10 kt (5m/s) sau mai mult față de viteza indicată în ultimul mesaj de observație;

c) variația față de viteza medie a vântului la suprafață (rafala) a crescut cu 10 kt (5m/s) sau mai mult, în comparație cu viteza indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie înainte și/sau după modificare este de 15 kt (7,5m/s) sau mai mult;

d) vântul se schimbă trecând prin valori de importanță operațională; valorile de prag trebuie stabilite în procedurile specifice de administrația meteorologică aeronautică după consultarea cu operatorii aerieni și serviciile de trafic aerian interesate, luând în considerare schimbările vântului care:

1) necesită o schimbare a pistei în serviciu; și

2) indică componente ale vântului de spate și ale vântului lateral pe pistă ce trec prin valori corespunzătoare principalelor limite de operare a aeronavelor care folosesc în mod regulat aerodromul;

e) vizibilitatea orizontală este în creștere, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau vizibilitatea orizontală este în scădere sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori:

1) 800, 1 500 sau 3 000 m; și

2) 5000 m, în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere.

Nota 1: În mesajele speciale locale, vizibilitatea se referă la valorile raportate conform par. 4.9.9 și 4.9.10; în mesajele SPECI vizibilitatea se referă la valorile raportate conform par. 4.9.11.

Vizibilitatea cea mai mică este raportată în concordanță cu prevederile paragrafului 4.9.11 a).

Nota 2: Vizibilitatea este dată ca "vizibilitate predominantă", cu excepția cazurilor unde vizibilitatea cea mai mică este raportată în concordanță cu prevederile paragrafului 4.9.11 b).

f) RVR este în creștere, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau RVR este în scădere și trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 150,350, 600 sau 800m;

g) apariția, încetarea sau modificarea intensității oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare:

- precipitații care îngheață;

- precipitații moderate sau puternice (inclusiv aversele);

- oraj (cu precipitații);

- furtună de praf;

- furtună de nisip;

- tornadă sau trombă marină;

h) apariția sau încetarea oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare:

- ceață care îngheață;

- oraj (fără precipitații);

- ace de gheață;

- transport la sol de praf, nisip sau zăpadă;

- transport la înălțime de praf, nisip, sau zăpadă;

- vijelie;

i) nebulozitatea dată de un strat de nori situat mai jos de 450 m (1500 ft) se schimbă:

- de la SCT sau mai puțin la BKN sau OVC, sau

- de la BKN sau OVC la SCT sau mai puțin;

j) înălțimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC este în creștere, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau înălțimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC este în scădere sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori:

1) 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); și

2) 450 m (1500 ft) în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;

k) cerul este invizibil și vizibilitatea verticală este în creștere, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau vizibilitatea verticală este în scădere sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft);

I) ca urmare a notificării din partea unității ATS privind producerea unui accident/incident la/în vecinătatea aeroportului, indiferent dacă au fost îndeplinite sau nu criteriile meteorologice de emitere (vezi ICAO doc 9377, pct. 3.9.1); și

m) orice alte criterii bazate pe minimele locale de operare la aerodrom, după cum a fost agreat între administrația meteorologică aeronautică și operatorii interesați; alte criterii bazate pe minimele de operare la aerodrom trebuie sa fie considerate în paralel cu criteriile pentru includerea grupelor de evoluție și pentru amendamentele la TAF dezvoltate ca răspuns la capitolul 6, paragraful 6.2.4."

18. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.8 - "Observarea și raportarea vântului la suprafață", par. 4.8.1, 4.8.4,4.8.8, 4.8.12,4.8.13 și 4.8.14 vor avea următorul cuprins:

"4.8.1 Direcția medie și viteza medie a vântului la suprafață, precum și variațiile semnificative ale direcției și vitezei vântului trebuie să fie măsurate și raportate în grade, față de Nordul adevărat și, respectiv, în noduri."

"4.8.4 Vântul la suprafață trebuie să fie observat la o înălțime de 10 ± 1 m (30 ± 3ft) deasupra solului."

"4.8.8 Perioada de mediere pentru vântul la suprafață trebuie să fie:

a) 2 minute pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, precum și pentru indicatoarele de vânt amplasate la unitățile serviciilor de trafic aerian; și

b) 10 minute pentru mesajele METAR și SPECI, cu excepția cazurilor când direcția și/sau viteza vântului prezintă o discontinuitate marcantă în cursul acestei perioade de 10 minute și, în consecință, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate, iar perioada medierii redusă în consecință; o discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă și prelungită a direcției vântului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vântului de 10 kt (5 m/s) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vântului de 10 kt (5 m/s) sau mai mult care se manifestă cel puțin 2 minute."

"4.8.11 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, direcția și viteza vântului la suprafață trebuie să fie raportate în praguri de 10° față de Nordul adevărat pentru direcție și respectiv, de 1 kt (1 m/s) pentru viteză. Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximată la valoarea cea mai apropiată."

"4.8.12 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI:

a) trebuie să fie indicate unitățile de măsură pentru viteza vântului;

b) variațiile de la direcția medie a vântului, cu o variație totală de 60° sau mai mult, observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate după cum urmează:

1) dacă variația totală a direcției vântului este 60° sau mai mult și mai puțin de 180° și viteza vântului este de 3 kt (1,5 m/s) sau mai mult, variația direcțională trebuie să fie raportată ca acele două direcții extreme între care a variat vântul la suprafață;

2) dacă variația totală a direcției vântului este 60° sau mai mult și mai puțin de 180° și viteza vântului este mai mică de 3 kt (1,5 m/s), direcția vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcția medie; sau

3) dacă variația totală a direcției vântului este de 180° sau mai mult, direcția vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcția medie;

c) variațiile fată de viteza medie a vântului (rafalele), observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maximă a vântului depășește viteza medie cu:

1) 5 kt (2,5 m/s) sau mai mult atunci când procedurile de reducere a zgomotului sunt aplicate în concordantă cu paragraful 7.2.6 din PANS-ATM (Doc 4444); sau

2) 10 kt (5 m/s) sau mai mult în celelalte cazuri.

d) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mică de 1 kt (0,5 m/s) aceasta trebuie să fie raportată ca vânt calm;

e) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mare de 100 kt (50 m/s) aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 99 kt (49 m/s); și

f) când perioada de referință de 10 minute include o discontinuitate marcantă în direcția vântului și /sau viteza vântului, trebuie să fie raportate doar variațiile de la direcția medie și de la viteza medie a vântului observate după producerea discontinuității"

4.8.13 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local:

a) dacă vântul la suprafață este observat într-unul sau mai multe tronsoane ale pistei, trebuie să fie indicate zonele pentru care sunt reprezentative aceste valori;

b) atunci când una sau mai multe piste sunt în uz și vântul la suprafață este observat pe aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori;

c) atunci când variația totală a direcției vântului de la direcția medie este raportată în conformitate cu prevederile de la par. 4.8.12 b), trebuie să fie raportate cele două direcții extreme între care a variat vântul la suprafață;

d) atunci când variațiile de la viteza medie a vântului (rafalele) sunt raportate conform prevederilor paragrafului 4.8,12.c), trebuie să fie raportate valorile minimă și maximă între care a variat vântul;

4.8.14 în mesajele METAR și SPECI, atunci când variațiile de la viteza medie a vântului (rafalele) sunt raportate conform prevederilor paragrafului 4.8.12.c), trebuie să fie raportată valoarea maximă atinsă."

19. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.9 - "Observarea și raportarea vizibilității", par. 4.9.9 și

4.9.11 vor avea următorul cuprins:

"4.9.9 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local vizibilitatea orizontală de-a lungul pistei trebuie să fie raportată împreună cu unitățile de măsură utilizate pentru indicarea vizibilității."

"4.9.11 în mesajele METAR și SPECI vizibilitatea orizontală trebuie să fie raportată ca vizibilitate predominantă. Când vizibilitatea nu este aceeași în toate direcțiile și:

a) când vizibilitatea minimă este diferită de vizibilitatea predominantă și 1) mai mică de 1500 m sau 2) mai puțin de 50% din vizibilitatea predominantă și mai puțin de 5000 m, vizibilitatea minimă trebuie să fie raportată (atunci când este posibil) împreună cu direcția sa generală în raport cu punctul de referință de la aerodrom (indicată prin referință la unul din cele 8 puncte cardinale sau intermediare). Dacă vizibilitatea minimă este observată în mai multe direcții trebuie raportată direcția semnificativă din punct de vedere operațional; și

b) când vizibilitatea fluctuează rapid și vizibilitatea predominantă nu poate fi determinată trebuie să fie raportată doar vizibilitatea minimă fără vreo indicație asupra direcției."

20. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII ȘI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.9 - "Observarea și raportarea vizibilității", punctul 4.9.12 se abrogă.

21. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.11 - "Observarea și raportarea fenomenelor meteorologice de timp prezent", par. 4.11.8, 4.11.9 și 4.11.11 vor avea următorul cuprins:

"4.11.8 În mesajele regulate și speciale automate de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI automate, în plus față de tipurile de precipitații de la paragraful de mai sus, abrevierea "UP" trebuie să fie utilizată pentru a identifica precipitațiile atunci când acestea nu pot fi identificate de sistemul automat de observare."

"4.11.9 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, dacă este cazul, trebuie să fie raportate următoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice de timp prezent, utilizând abrevierile lor corespunzătoare și criteriile specifice de raportare, după cum urmează:

"4.11.11 In mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI:

a) una până la maximum trei din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate la paragrafele 4.11.7 și 4.11.9 trebuie să fie utilizate împreună, după cum este necesar, iar unde este cazul se vor preciza caracteristicile, intensitatea sau apropierea față de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpului prezent observat la aerodrom sau în vecinătatea lui cu însemnătate pentru operațiunile de zbor.

b) intensitatea sau vecinătatea, după caz, trebuie raportată prima, urmată de caracteristicile și tipul fenomenului meteorologic; și

c) când sunt observate două tipuri diferite de fenomene meteorologice, acestea trebuie să fie raportate în două grupe distincte, indicatorul de intensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator; totuși, dacă există mai multe tipuri de precipitații în momentul observației, acestea trebuie raportate într-o singură grupă, tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat primul, precedat fiind de un singur indicator de intensitate care să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor."

22. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII ȘI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.12 - "Observarea și raportarea norilor", par. 4.12.8 și 4.12.11 vor avea următorul cuprins:

"4.12.8 La aerodromurile unde administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, stabilește proceduri LVO pentru apropiere și aterizare, în mesajele regulate și speciale distribuite pe plan local înălțimea bazei norilor trebuie raportată în multipli de 15m (50 ft) până la 90m (300 ft) inclusiv și în multipli de 30 m (100 ft) până la 3000 m (10000 ft), iar vizibilitatea verticală trebuie raportată în multipli de 15m (50 ft) până la 90m (300 ft) inclusiv și în multipli de 30 m (100 ft) între 90m (300 ft) și 600 m (2000 ft). Orice valoare observată care nu corespunde scalei de raportare utilizate trebuie să fie rotunjită în minus la valoarea inferioară cea mai apropiată."

"4.12.11 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice distribuite pe plan local și în mesajele METAR și SPECI automate:

a) atunci când tipul norilor nu poate fi observat de sistemul automat de observare meteorologică, în fiecare grupă de nori tipul norului trebuie să fie înlocuit cu "///";

b) atunci când nu sunt detectați nori de sistemul automat de observare meteorologică, acest fapt trebuie indicat utilizând abrevierea "NCD"; și

c) atunci când sunt detectați nori cumulonimbus sau cumulus congestus de către sistemul automat de observare meteorologică și nebulozitatea și înălțimea bazei norilor nu pot fi observate, nebulozitatea și înălțimea bazei norilor trebuie să fie înlocuite cu "//////"."

23. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII ȘI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.13 - "Utilizarea CAVOK", par. 4.13.1 va avea următorul cuprins:

"4.13.1 Când, la momentul observației, sunt îndeplinite simultan următoarele condiții meteorologice:

a) vizibilitatea orizontală este 10 km sau mai mult, iar vizibilitatea minimă nu este raportată; în mesajele regulate locale și speciale de observații meteorologice distribuite pe plan local, vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafelor 4.9.9 și 4.9.10; în mesajele METAR și SPECI vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafului 4.9.11. Vizibilitatea cea mai mică este raportată în concordanță cu prevederile paragrafului 4.9.11 a);

b) nu se observă niciun nor semnificativ din punct de vedere operațional; și

c) nu se observă niciun fenomen meteorologic semnificativ pentru aviație dintre cele enumerate la paragrafele 4.11.7 și 4.11.9 de mai sus, atunci informațiile referitoare la vizibilitatea orizontală, RVR, fenomenele meteorologice de timp prezent, nebulozitate, înălțimea bazei norilor și tipul norilor trebuie să fie înlocuite de termenul "CAVOK" în toate mesajele meteorologice."

24. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.15 - "Observarea și raportarea presiunii atmosferice", par. 4.15.2 va avea următorul cuprins:

"4.15.2 în cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea

presiunii atmosferice, indicatoarele/afișajele QNH-ului și, dacă este necesar ale QFE- ului, în conformitate cu paragraful 4.15.5 b) trebuie să fie localizate la stația meteorologică aeronautică și trebuie să corespundă cu indicatoarele/afișajele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Dacă valorile QFE sunt calculate pentru mai multe piste, în conformitate cu paragraful 4.15.5 d) indicatoarele/afișajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica pistele la care se referă valorile afișate ale QFE."

25. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.16 - "Informații suplimentare", par. 4.16.3 va avea următorul cuprins:

"4.16.3 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice distribuite pe plan local și în mesajele METAR și SPECI automate, în plus față de fenomenele meteorologice recente enumerate mai sus, când tipul precipitației nu poate fi determinat de sistemul automat de observare meteorologică, precipitația recentă necunoscută trebuie să fie raportată în conformitate cu procedurile specifice.

26. La Capitolul 4 - "OBSERVAȚII Șl MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.17 - "Raportarea informațiilor meteorologice de la sisteme automate de observare", după par. 4.17.1 se introduce un nou paragraf, 4.17.1.^bis, cu următorul cuprins:

"4.17.1.^bis Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice distribuite pe plan local de la sisteme automate de observare meteorologică, dacă există această posibilitate, pot să fie utilizate în intervalul de timp în care aerodromul este operațional așa cum s-a stabilit de administrația meteorologică aeronautică în urma consultării cu utilizatorii, în funcție de disponibilitatea și de utilizarea eficientă a personalului și cu aprobarea autorității meteorologice aeronautice."

27. La Capitolul 4 - OBSERVAȚII ȘI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 4.17 - "Raportarea informațiilor meteorologice de la sisteme automate de observare", par. 4.17.2 și 4.17.4 vor avea următorul cuprins:

"4.17.2 Atunci când provin de la sistemele automate de observare meteorologică, mesajele regulate și speciale de observații meteorologice distribuite pe plan local și mesajele METAR și SPECI trebuie să fie identificate prin cuvântul de cod "AUTO"".

"4.17.4 În mesajele METAR și SPECI automate vizibilitatea orizontală trebuie să fie raportată în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior."

28. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII Șl RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.3 - "Observații regulate efectuate de aeronavele în zbor - organizare", par. 5.3.2 se abrogă.

29. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII Șl RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.3 - "Observații regulate efectuate de aeronavele în zbor - organizare", par. 5.3.4 va avea următorul cuprins:

"5.3.4 în cazul rutelor aeriene cu densitate mare de trafic aerian, una dintre aeronavele care operează la fiecare nivel de zbor trebuie să fie desemnată ca, la intervale de aproximativ o oră, să efectueze observații regulate în conformitate cu paragraful 5.3.1. Procedurile de desemnare a aeronavelor care efectuează aceste observații regulate sunt stabilite prin Planul European de Navigație Aeriană (EUR ANP)".

30. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII Șl RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.4 - "Observații regulate efectuate de aeronavele în zbor - excepții", par. 5.4.1 va avea următorul cuprins:

"5.4.1 Aeronavele care nu sunt echipate cu legătură de date aer-sol trebuie exceptate de la efectuarea observațiilor regulate în zbor".

31. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII Șl RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.4 - "Observații regulate efectuate de aeronavele în zbor - excepții", punctul 5.4.2 se abrogă.

32. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII ȘI RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.5 - "Observații speciale efectuate de aeronavele în zbor", par.5.5.1, literele a) și b) vor avea următorul cuprins:

"5.5.1 a) turbulență moderată sau puternică; sau"

b) givraj moderat sau puternic; sau"

33. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII ȘI RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.7 - "Raportarea observațiilor de la aeronave în timpul zborului", par. 5.7.1, va avea următorul cuprins:

"5.7.1 Observațiile de la aeronave trebuie să fie raportate prin legătura de date aer-sol. în cazul în care legătura de date aer-sol nu există sau nu este corespunzătoare, observațiile speciale și alte observații neregulate de la aeronavele în zbor trebuie raportate prin comunicații în fonie".

34. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII ȘI RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.8 - "Distribuirea rapoartelor din zbor", par. 5.8.1 va avea următorul cuprins:

"5.8.1 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să stabilească proceduri de coordonare cu administrația ATS corespunzătoare astfel încât să se asigure că, la recepționarea de către unitățile ATS a:

a) rapoartelor speciale din zbor, transmise prin comunicații prin voce, unitățile ATS să transmită fără întârziere aceste rapoarte unității meteorologice asociate; și

b) rapoartelor regulate și speciale din zbor transmise prin legătură de date (acolo unde această legătură există),

unitățile ATS să transmită fără întârziere aceste rapoarte către centrul de veghe meteorologică asociat pentru a fi înaintate către centrul WAFC asociat."

35. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII Șl RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.9 - "Responsabilitățile centrului de veghe meteorologică cu privire la schimbul rapoartelor din zbor", par. 5.9.1 se abrogă.

36. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII Șl RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.9 - "Responsabilitățile centrului de veghe meteorologică cu privire la schimbul rapoartelor din zbor", par. 5.9.2, 5.9.4 și 5.9.5 vor avea următorul cuprins:

"5.9.2 Centrul de veghe meteorologică trebuie să transmită fără întârziere rapoartele speciale din zbor primite, ce au fost transmise prin comunicații prin voce, către WAFC Londra."

“5.9.4 în cazul în care este primit un raport special din zbor, centrul de veghe meteorologică trebuie:

a) sa emită o avertizare SIGMET, sau

b) sa trimită raportul special din zbor către Centrul Regional OPMET Viena, în cazul în care meteorologul prognozist consideră că nu este cazul să emită o avertizare SIGMET deoarece fenomenul meteorologic pentru care a fost emis respectivul raport durează puțin timp sau are o extindere spațială mică și nu afectează semnificativ siguranța zborurilor.

Raportul special din zbor trebuie să fie transmis către Centrul Regional OPMET Viena (conform "European OPMET Data Management"), în conformitate cu prevederile EUR-ANP. Modelele folosite pentru rapoartele din zbor se regăsesc în EUR-ANP FASID, tabelul A6-1."

"5.9.5 Rapoartele din zbor trebuie să fie transmise în formatul în care au fost primite. Schimbul mesajelor care fac obiectul rapoartelor în zbor trebuie făcut în formate standard. "

37. La Capitolul 5 - "OBSERVAȚII Șl RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR", secțiunea 5.10 - "înregistrarea și raportarea după zbor a observațiilor de la aeronavă în ceea ce privește activitatea vulcanică", par. 5.10.1 și 5.10.3 vor avea următorul cuprins:

“5.10.1 Observațiile speciale de la aeronave în ceea ce privește activitatea vulcanică preeruptivă, o erupție vulcanică sau norii de cenușă vulcanică trebuie să fie înregistrate într-un formular corespunzător rapoartelor speciale pentru activitate vulcanică. O copie a formularului trebuie să fie inclusă în documentația de zbor furnizată operațiunilor de zbor pentru acele rute, care, în opinia administrației meteorologice aeronautice pot fi afectate de norii de cenușă vulcanică. Instrucțiuni detaliate cu privire la înregistrarea și raportarea observațiilor privind activitatea vulcanică sunt date în procedurile PIAC-ATS întocmite în baza documentului OACI nr. 4444 PANS-ATM, Anexa 1."

“5.10.3 Raportul privind activitatea vulcanică, completat, primit de unitatea meteorologică aeronautică, trebuie să fie transmis fără întârziere către centrul de veghe meteorologică aeronautică asociat regiunii de informare a zborurilor în care a fost observată activitatea vulcanică."

38. La Capitolul 6 - "PROGNOZE", secțiunea 6.2 - " Prognoze de aerodrom", par. 6.2.1, 6.2.3, 6.2.4, 6.2.8, 6.2.12 și 6.2.14 vor avea următorul cuprins:

"6.2.1 O prognoză de aerodrom trebuie să fie elaborată de o unitate meteorologică aeronautică autorizată de autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare, după cum este stabilit în EUR-ANP. Aerodromurile pentru care prognozele de aerodrom sunt elaborate și perioada de valabilitate a acestor prognoze sunt indicate în EUR-ANP FASID Tabelul MET 1A."

“6.2.3 Prognozele de aerodrom și amendamentele la acestea trebuie să fie emise în cod TAF și trebuie să includă următoarele informații în ordinea indicată mai jos:

a) identificarea tipului prognozei;

b) indicator de localizare;

c) momentul de timp al emiterii prognozei;

d) identificarea lipsei unei prognoze, atunci când este cazul;

e) data și perioada de valabilitate a prognozei;

f) identificarea anulării unei prognoze, atunci când este cazul;

g) vântul la suprafață;

h) vizibilitatea; vizibilitatea trebuie să fie vizibilitatea predominantă prognozată;

i) fenomenele meteorologice;

j) norii; și

k) schimbările semnificative prognozate pentru unul sau mai multe din aceste elemente pe parcursul perioadei de valabilitate.

Grupele opționale pentru prognozele TAF trebuie să fie incluse pentru aerodromurile stabilite în urma consultării dintre administrația meteorologică aeronautică și utilizatorii interesați, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări."

"6.2.4 Criteriile utilizate pentru adăugarea grupelor indicatoare de evoluție în TAF sau pentru amendarea TAF trebuie să se bazeze pe următoarele elemente:

a) când direcția medie a vântului la suprafață este prognozată că se va schimba cu 60° sau mai mult, viteza medie înainte și/sau după schimbare fiind 10 kt (5 m/s) sau mai mult;

b) când viteza medie a vântului la suprafață este prognozată că se va schimba cu 10 kt (5 m/s) sau mai mult;

c) când variația de la viteza medie a vântului la suprafață (rafala) se prognozează că va crește cu 10 kt (5 m/s) sau mai mult, viteza medie înainte și/sau după schimbare fiind 15 kt (7,5 m/s) sau mai mult;

d) când se prognozează că vântul la suprafață trece prin valori de importanță operațională. Aceste valori trebuie să fie stabilite de administrația meteorologică aeronautică prin consultare cu unitatea ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați, luând în considerare schimbările vântului care:

1) necesită schimbarea pistei(pistelor) în serviciu;și

2) componenta vântului de spate sau a vântului lateral pe pistă trece prin valori reprezentând principalele limite de operare pentru aeronavele care operează în mod normal la aerodromul respectiv;

e) când vizibilitatea se prognozează “în creștere" și se schimbă la sau trece prin una sau mar multe din valorile următoare, sau când vizibilitatea se prognozează "în scădere" și trece prin una sau mai multe din valorile următoare:

1) 150, 350, 600, 800, 1500 sau 3000 m; sau

2) 5000 m dacă un număr destul de mare de zboruri sunt executate după reguli de zbor la vedere;

f) când unul dintre fenomenele meteorologice menționate mai jos sau combinații ale acestora se prognozează că apar sau încetează:

- cristale de gheață

- ceață care îngheață

- transport la sol de praf, nisip sau zăpadă

- transport la înălțime de praf, nisip sau zăpadă

- oraj fără precipitații

- vijelie

- tornadă sau trombă marină ;

g) când înălțimea bazei stratului noros cel mai de jos de întindere BKN sau OVC se prognozează că este în creștere și se schimbă la sau trece prin una sau mai multe dintre valorile următoare, sau se prognozează că este în scădere și va trece prin una sau mai multe dintre valorile următoare:

1) 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); sau

2) 450 m (1500 ft), dacă un număr destul de mare de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;

h) când nebulozitatea unui strat noros cu înălțimea bazei sub 450 m se prognozează că se schimbă:

1) de la NSC, FEW sau SCT la BKN sau OVC; sau

2) de la BKN sau OVC ia NSC, FEW sau SCT;

i) când vizibilitatea verticală se prognozează "în creștere" și se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din valorile următoare, sau când vizibilitatea verticală se prognozează "în scădere" și trece prin una sau mai multe din valorile următoare: 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); și

j) orice alte criterii care țin cont de minimele operaționale ale aerodromului, convenite între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni.

Alte criterii care țin cont de minimele operaționale ale aerodromului trebuie să fie corelate cu cele similare stabilite pentru SPECI în conformitate cu cerințele de la Capitolul 4."

“6.2.8 Prognozele TAF trebuie să aibă perioada de valabilitate de 9 ore, sau 24 ore sau 30 ore. Perioada de valabilitate este specificată în EUR-ANP FASID Tabelul MET 1 A."

“6.2.12 Prognozele TAF trebuie să fie disponibile utilizatorilor cu 30 minute înainte de începutul perioadei de valabilitate."

“6.2.14 Prognoza temperaturii maxime și minime împreună cu datele și orele de apariție trebuie să fie incluse în mesajele TAF de 24 ore și 30 ore pentru acele aerodromuri stabilite între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați."

39. La Capitolul 6 - " PROGNOZE", secțiunea 6.3 - " Prognoze de aterizare", par. 6.3.1 și 6.3.3 vor avea următorul cuprins:

“6.3.1 Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate de o unitate meteorologică aeronautică desemnată de administrația meteorologică aeronautică, după cum este precizat în EUR-ANP FASID Tabelul MET 1A; aceste prognoze trebuie să răspundă cerințelor utilizatorilor locali și aeronavelor care se găsesc la mai puțin de o oră de zbor de aerodrom."

“6.3.3 Prognoza de aterizare de tip tendință trebuie să fie alcătuită dintr-o expunere concisă a tendinței prognozate pentru condițiile meteorologice la acel aerodrom și trebuie să fie adăugată la mesajul regulat sau special de observații meteorologice difuzat pe plan local sau la mesajul METAR sau la mesajul SPECI. Perioada de valabilitate a prognozei de aterizare de tip tendință trebuie să fie de 2 ore, începând de la momentul emiterii mesajului de observații din care face parte prognoza de aterizare."

40. La Capitolul 6 - " PROGNOZE", secțiunea 6.4 - " Prognoze de aterizare", par. 6.4.2 va avea următorul cuprins:

“6.4.2 O prognoză pentru decolare trebuie să se refere la o perioadă de timp determinată și trebuie să conțină informații despre condițiile prognozate pentru ansamblul pistelor în ceea ce privește direcția și viteza vântului la suprafață precum și orice variații ale acestora, temperatura, presiunea (QNH) și orice alte elemente meteorologice, dacă acestea au fost agreate pe plan local în urma consultării dintre administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați."

41. La Capitolul 6 - " PROGNOZE", secțiunea 6.5 - " Prognoze de zonă pentru zboruri la niveluri joase", par. 6.5.1, 6.5.2, 6.5.3, 6.5.5, 6.5.7 și 6.5.8 vor avea următorul cuprins:

“6.5.1 Atunci când densitatea traficului aeronavelor care operează sub nivelul de zbor 150 justifică acest lucru, trebuie să fie emise și distribuite în mod regulat prognoze de zonă destinate acestor operațiuni. Frecvența emiterii, formatul și momentul fix de timp sau perioada de valabilitate a acestor prognoze precum și criteriile de amendare a acestora trebuie să fie stabilite de administrația meteorologică aeronautică în urma consultării operatorilor aerieni interesați, cu acordul autorității meteorologice aeronautice.

6.5.2 Atunci când densitatea traficului aeronavelor care operează sub nivelul de zbor 150 justifică elaborarea și emiterea mesajelor AIRMET în conformitate cu paragraful 7.4 al prezentei reglementări, prognozele de zonă destinate acestor zboruri trebuie să fie elaborate în limbaj clar abreviat sau sub forma de hartă, așa cum s-a agreat între autoritățile meteorologice aeronautice interesate. Atunci când este utilizat limbajul clar abreviat, prognoza trebuie să fie elaborată ca prognoză de zonă GAMET utilizând valori numerice și abrevieri OACI aprobate; atunci când este utilizată prognoza sub formă de hartă, aceasta trebuie să fie elaborată ca o combinație de prognoze de vânt și temperatură în altitudine și de fenomene meteorologice de timp semnificativ (SIGWX). Prognozele de zonă trebuie să fie emise pentru a acoperi stratul de aer dintre sol și nivelul de zbor 150 și trebuie să conțină informații despre fenomenele meteorologice pe rută care afectează zborurile la niveluri joase, în sprijinul informațiilor AIRMET, precum și informații suplimentare necesare zborurilor la niveluri joase.

6.5.3 Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase, elaborate în sprijinul emiterii informațiilor AIRMET, trebuie să fie emise de centrul de veghe meteorologică din 6 în 6 ore, cu o perioadă de valabilitate de 6 ore si trebuie să fie transmise unităților meteorologice aeronautice cel mai târziu cu o oră înainte de începutul perioadei lor de valabilitate.

6.5.5 În cazul în care fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase au fost incluse în prognoza de zonă GAMET și fenomenul prognozat nu mai apare, sau nu mai este prognozat să apară, trebuie să fie emis un amendament GAMET AMD, care evidențiază doar modificarea elementului meteorologic respectiv. Prevederile privind elaborarea și difuzarea informațiilor AIRMET care amendează prognozele de zonă în ceea ce privește fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase sunt enumerate în Capitolul 7 al prezentei reglementări.

6.5.7 Când sunt utilizate prognozele de zonă sub formă de hartă pentru zborurile la niveluri joase, prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX) trebuie să fie emise ca prognoze SIGWX de nivel jos pentru nivelurile de zbor până la nivelul de zbor 150. Prognozele SIGWX de niveluri joase trebuie să indice următoarele elemente:

a) fenomenele meteorologice care justifică emiterea unui mesaj SIGMET conform prevederilor prezentei reglementări, capitolul 7 și care sunt prognozate să afecteze zborurile la niveluri joase; și

b) elementele incluse în prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase conform procedurilor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, exceptând elementele referitoare la:

1) vântul și temperatura în altitudine; și

2) prognoza QNH.

Indicațiile cu privire la utilizarea termenilor “ISOL", “OCNL" și FRQ" referitoare la norii cumulonimbus, norii cumulus congestus și la oraje sunt stabilite în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementari.

6.5.8 Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase elaborate în scopul emiterii informațiilor AIRMET trebuie să fie schimbate între unitățile meteorologice responsabile pentru emiterea documentației de zbor pentru zborurile la niveluri joase ce se desfășoară în regiunile de informare a zborurilor interesate."

42. La Capitolul 7 - "INFORMAȚII SIGMET ȘI AIRMET, AVERTIZĂRI DE AERODROM, AVERTIZĂRI ȘI ALERTE DE FORFECAREA VÂNTULUI", secțiunea 7.1 - "Informații SIGMET", par. 7.1.1, 7.1.3, 7.1.4 si 7.1.6 vor avea următorul cuprins:

"7.1.1 Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase elaborate în scopul emiterii informațiilor AIRMET trebuie să fie schimbate între unitățile meteorologice responsabile pentru emiterea documentației de zbor pentru zborurile la niveluri joase ce se desfășoară în regiunile de informare a zborurilor interesate.

7.1.3 Perioada de valabilitate a mesajului SIGMET trebuie să nu depășească 4 ore. în cazul mesajelor SIGMET pentru cenușă vulcanică și pentru ciclon tropical, perioada de valabilitate trebuie să fie extinsă până la 6 ore.

7.1.4 Mesajele SIGMET cu privire la norii de cenușă vulcanică și la ciclonii tropicali trebuie să se bazeze pe informațiile consultative furnizate de VAAC și respectiv de TCAC, desemnate în conformitate cu Planul European de Navigație Aeriană (EUR/ANP). Pentru FIR București, VAAC Toulouse este desemnat să furnizeze centrului de veghe meteorologică informații consultative cu privire la traiectoria norului de cenușă vulcanică.

7.1.6 Mesajele SIGMET trebuie să fie emise cu cel mult 4 ore înainte de începerea perioadei de valabilitate. În cazul mesajelor SIGMET pentru cenușă vulcanică sau pentru ciclon tropical, acestea trebuie să fie emise cât mai curând posibil dar nu cu mai mult de 12 ore înainte de începutul perioadei de valabilitate. Mesajele SIGMET pentru cenușă vulcanică și pentru cicloni tropicali trebuie să fie actualizate cel puțin din 6 în 6 ore."

43. La Capitolul 7 - "INFORMAȚII SIGMET SI AIRMET, AVERTIZĂRI DE AERODROM, AVERTIZĂRI Șl ALERTE DE FORFECAREA VÂNTULUI", secțiunea 7.3 - "Distribuirea mesajelor SIGMET", par. 7.3.1 va avea următorul cuprins:

"7.3.1 Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite către Centrul Regional OPMET Viena (conform "European OPMET Data Management"), pentru a asigura distribuția mai departe către toate centrele de veghe meteorologică interesate și, în consecință, disponibilitatea pentru planificarea înaintea zborului. Mesajele SIGMET referitoare la cenușă vulcanică trebuie de asemenea să fie distribuite către toate centrele VAAC, inclusiv cele din afara regiunii EUR."

44. La Capitolul 7 - "INFORMAȚII SIGMET SI AIRMET, AVERTIZĂRI DE AERODROM, AVERTIZĂRI ȘI ALERTE DE FORFECAREA VÂNTULUI", secțiunea 7.4 - "Distribuirea mesajelor SIGMET", par. 7.4.1 va avea următorul cuprins:

"7.4.1 Informațiile AIRMET trebuie să fie emise de centrul de veghe meteorologică, luând în considerare densitatea traficului aerian ce se desfășoară sub nivelul de zbor 150. Informațiile AIRMET trebuie să ofere o descriere concisă, în limbaj clar abreviat, asupra apariției sau apariției prognozate a fenomenelor meteorologice pe rută precizate în prevederile procedurii de aplicare ale prezentei reglementări dar care nu au fost incluse în secțiunea I a prognozelor de zonă pentru zborurile la niveluri joase, emise conform capitolului 6 al prezentei reglementări (fenomene care pot afecta siguranța zborurilor la niveluri joase), precum și asupra evoluției acestor fenomene în timp și în spațiu,"

45. La Capitolul 7 - "INFORMAȚII SIGMET SI AIRMET, AVERTIZĂRI DE AERODROM, AVERTIZĂRI Șl ALERTE DE FORFECAREA VÂNTULUI", secțiunea 7.7 - "Avertizări de aerodrom", par. 7.7.5 va avea următorul cuprins:

"7.7.5 Avertizările de aerodrom trebuie să se refere la apariția sau apariția prognozată a unuia sau a mai multora din următoarele fenomene meteorologice:

- ciclon tropical (inclus doar dacă media pe 10 minute a vântului la suprafață este prognozată să fie de 34 kt (17 m/s) sau mai mult;

- oraj;

- grindină;

- ninsoare (inclusiv depozitul de zăpadă observat sau prognozat);

- precipitațiile care îngheață;

- givraj sub formă de brumă sau de chiciură;

- furtună de nisip;

- furtună de praf;

- nisip sau praf transportat la înălțime;

- vânt puternic la suprafață și rafale;

- vijelie;

- îngheț;

- cenușă vulcanică;

- depunerea de cenușă vulcanică pe sol;

- tsunami;

- substanțe chimice toxice;

- alte fenomene, după cum s-a stabilit pe plan local."

46. La Capitolul 7 - "INFORMAȚII SIGMET SI AIRMET, AVERTIZĂRI DE AERODROM, AVERTIZĂRI ȘI ALERTE DE FORFECAREA VÂNTULUI", secțiunea 7.8 - "Avertizări și alerte de forfecarea vântului", par. 7.8.1, 7.8.3, 7.8.8, 7.8.9 și 7.8.12 vor avea următorul cuprins:

"7.8.1 Avertizările privind forfecarea vântului trebuie să fie întocmite de unitățile meteorologice aeronautice desemnate de administrația meteorologică aeronautică pentru aerodromurile unde forfecarea vântului este considerată un factor important, în conformitate cu procedurile locale încheiate între administrația meteorologică aeronautică, unitățile ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați. Avertizările de forfecarea vântului trebuie să conțină informații concise asupra existenței observate sau prognozate a forfecării vântului care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării sau decolării sau în tur de pistă între nivelul pistei și 500 m (1600 ft), deasupra acestui nivel, precum și aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare. Acolo unde datorită topografiei locale manifestarea forfecării vântului este semnificativă și la înălțimi care depășesc 500 m (1600 ft) deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Materiale de îndrumare cu privire ia avertizări și la alerte de forfecare a vântului sunt conținute în documentul OACI - “Manualul despre forfecarea vântului la nivele joase" (Doc 9817).

7.8.3 Dovezi asupra existenței forfecării vântului trebuie să fie luate în considerare atunci când provin de la:

a) un echipament de detecție de la distanță a forfecării vântului, instalat la sol (de ex., radar Doppler);

b) un echipament montat la sol pentru detectarea forfecării vântului, (de ex. rețea de senzori la suprafață pentru măsurarea vântului și/sau a presiunii destinați pentru a monitoriza una sau mai multe piste împreună cu traiectoriile de apropiere și depărtare asociate);

c) observații ale aeronavelor în timpul fazelor de urcare sau de apropiere efectuate în conformitate cu prevederile capitolului 5 al prezentei reglementări; sau

d) alte informații meteorologice obținute, de exemplu, cu ajutorul senzorilor specifici, instalați pe stâlpi, pe turnuri situate în apropierea aerodromului sau pe înălțimile înconjurătoare.

Condițiile de forfecare a vântului sunt asociate, în mod normal, următoarelor fenomene:

- oraje, microrafale, tornade sau trombe, fronturi de rafale ;

- suprafețe frontale;

- vânturi puternice la suprafață asociate cu topografia locală;

- fronturi de briză marină;

- unde orografice (inclusiv rotori la niveluri joase în zona terminală);

- inversiuni de temperatură la niveluri joase.

7.8.8 La aerodromurile unde forfecarea vântului este detectată cu ajutorul unor echipamente automate de detecție sau de teledetecție la sol a forfecării vântului trebuie să fie transmise alertele de forfecare a vântului emise de aceste sisteme. Alertele de forfecare a vântului trebuie să dea informații concise și actuale asupra existenței observate a forfecării vântului care implică o schimbare a vântului de față/ de spate de 15 kt (7.5 m/s) sau mai mult și care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării sau decolării, precum și aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare.

7.8.9 Alertele de forfecare a vântului trebuie să fie actualizate la fiecare minut. Alertele de forfecare a vântului trebuie să fie anulate imediat ce schimbarea vântului de față/ de spate scade sub 15 kt (7.5 m/s).

7.8.12 Dacă forfecarea vântului este semnalată pe de o parte de aeronavele care sosesc și pe de altă parte de aeronavele care pleacă, pot exista două avertizări de forfecare a vântului destinate diferit, una aeronavelor care sosesc și alta aeronavelor care pleacă.

Notă: Detalii privind raportarea intensității forfecării vântului sunt încă în lucru pe plan internațional. Totuși, este recunoscut faptul că atunci când piloții semnalează forfecarea vântului, pot utiliza calificativele: “moderată", “puternică" sau "foarte puternică", bazate într-o mare măsură pe evaluarea lor subiectivă asupra intensității forfecării vântului întâlnite."

47. La Capitolul 7 - "INFORMAȚII SIGMET ȘI AIRMET, AVERTIZĂRI DE AERODROM, AVERTIZĂRI ȘI ALERTE DE FORFECAREA VÂNTULUI", secțiunea 7.9 - "Transmiterea mesajelor SIGMET și AIRMET și a rapoartelor speciale din zbor către aeronave", punctele 7.9.1 și 7.9.3 vor avea următorul cuprins:

"7.9.1 Rapoartele speciale din zbor trebuie transmise către aeronave într-un interval de 60 de minute de la emiterea acestora.

7.9.3 Mesajul SIGMET trebuie să fie identificat prin indicator de localizare a unității de trafic aerian care deservește FIR-ul, respectiv FIR București. Mesajul SIGMET se aplică întreg spațiului aerian între limitele laterale ale FIR București. Zonele particulare și/sau nivelurile de zbor afectate de fenomenele meteorologice ce au cauzat emiterea mesajului SIGMET trebuie să fie date în textul mesajului."

48. La Capitolul 8 - "INFORMAȚII CLIMATOLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 8.1 -"Prevederi generale", par. 8.1.1 și 8.1.2 vor avea următorul cuprins:

"8.1.1 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să asigure îndeplinirea cerințelor referitoare la informațiile climatologice aeronautice la nivel național și trebuie să asigure colectarea, procesarea și înregistrarea datelor de observație cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel național. În cazul în care, în practică, nu este posibil să se asigure îndeplinirea cerințelor referitoare la informațiile climatologice aeronautice la nivel național și nici colectarea, procesarea și, respectiv, stocarea datelor de observație, acestea pot fi asigurate cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel internațional iar responsabilitatea pentru elaborarea informațiilor climatologice aeronautice necesare poate fi delegată, cu acordul autorității meteorologice aeronautice de stat.

8.1.2 Informațiile climatologice aeronautice necesare pentru planificarea zborurilor trebuie să fie elaborate sub formă de tabele climatologice de aerodrom și sub formă de rezumate climatologice de aerodrom. Aceste informații trebuie să fie furnizate utilizatorilor aeronautici conform acordului încheiat între administrația meteorologică aeronautică și aceștia. Datele climatologice necesare în scopul proiectării unui aerodrom sunt cele prevăzute în reglementarea aeronautică RACR-AD-PETA, capitolul 3 și anexa A, potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), volumul I."

49. La Capitolul 8 - " INFORMAȚII CLIMATOLOGICE AERONAUTICE", secțiunea 8.4 - "Copii ale datelor de observații meteorologice", par. 8.4.1 va avea următorul cuprins:

"8.4.1 Administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, la cerere și în limitele responsabilităților, trebuie să pună la dispoziția oricărei alte autorități meteorologice, operatorilor aerieni și altor entități implicate în activitățile de meteorologie aeronautică, datele de observații meteorologice necesare pentru cercetări, investigații sau analize operaționale."

50. La Capitolul 9 - "ASISTENTA METEOROLOGICĂ PENTRU OPERATORII AERIENI ȘI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR", secțiunea 9.1 -, Prevederi generale", par. 9.1.1, 9.1.2, 9.1.3, 9.1.4, 9.1.8, 9.1.9, 9.1.10 și 9.1.11 vor avea următorul cuprins:

"9.1.1 Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor pentru:

a) planificarea preliminară a zborurilor efectuată de operatorii aerieni;

b) replanificarea în timpul zborului efectuată de operatorii aerieni care utilizează controlul operațional centralizat al operațiunilor de zbor;

c) utilizarea acestor informații de membrii echipajelor aeronavelor înainte de plecare;

d) aeronavele în zbor.

9.1.2 Informațiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să acopere cerințele zborului ținând seama de ora, altitudinea și extinderea geografică. Astfel, aceste informații trebuie să se refere la oră sau un anumit interval de timp corespunzător și trebuie să fie extins, pentru perioada și traiectoria de desfășurare a zborului, până la aerodromul ales pentru aterizare, acoperind de asemenea și condițiile meteorologice așteptate până la aerodromurile desemnate ca rezerve.

9.1.3 Informațiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie actualizate și trebuie să cuprindă următoarele informații (așa cum a fost stabilit de administrația meteorologică aeronautică în urma consultării operatorilor aerieni interesați):

a) prognoze ale:

1) vântului și temperaturii în altitudine;

2) umidității la niveluri înalte;

3) altitudinii geopotențiale a nivelelor de zbor;

4) nivelului și temperaturii tropopauzei;

5) direcției, vitezei și nivelului vântului maxim; și

6) fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX). Prognozele referitoare la umiditatea la nivel înalt și la altitudinea geopotențială a nivelurilor de zbor sunt utilizate doar în planificarea automată a zborurilor și nu este necesar să fie afișate.

b) mesaje METAR și SPECI (inclusiv prognoze de aterizare în conformitate cu EUR ANP FASID Tabelul MET 1A) pentru aerodromurile de plecare și pentru cele pe care se intenționează să se aterizeze, precum și pentru aerodromurile de rezervă la decolare, pe rută și la destinație;

c) prognoze TAF sau amendamente la acestea pentru aerodromurile de plecare și aerodromurile pe care se intenționează să se aterizeze precum și pentru aerodromurile de rezervă la decolare, pe rută și la destinație;

d) prognoze pentru decolare;

e) informații SIGMET și rapoarte din zbor speciale corespunzătoare, relevante pentru întreaga rută. Rapoartele din zbor speciale corespunzătoare vor fi altele decât cele care sunt deja utilizate în elaborarea SIGMET;

f) avertizări privind cenușa vulcanică și ciclonii tropicali, care se referă la întreaga rută;

g) prognoze de zonă GAMET și/sau prognoze de zonă pentru zborurile la niveluri joase sub formă de hartă elaborate în scopul emiterii informațiilor AIRMET și informații AIRMET pentru întreaga rută a zborurilor la niveluri joase, după cum a fost stabilit prin Planul European de Navigație Aeriana (EURANP);

h) avertizări de aerodrom pentru aerodromul local;

i) imagini meteorologice din satelit; și

j) informații de la radarele meteorologice de la sol.

9.1.4 Prognozele enumerate la paragraful 9.1.3.a) trebuie să fie generate din prognozele sub formă digitală emise de centrul mondial de prognoză de zonă (WAFC) ori de câte ori aceste prognoze acoperă, în ceea ce privește intervalul de timp, altitudinea și extinderea geografică, ruta de zbor intenționată, cu excepția cazurilor în care există un alt acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat.

Informațiile asupra fenomenelor meteorologice de timp semnificativ destinate zborurilor desfășurate în FIR București se elaborează și difuzează de administrația meteorologică aeronautică.

9.1.8 Prognozele pentru vânt și temperatură în altitudine precum și prognozele pentru fenomene meteorologice de timp semnificativ peste nivelul de zbor 100, solicitate de operatorii aerieni pentru planificarea preliminară a zborului și pentru replanificarea în timpul zborului, trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile, dar nu mai târziu de 3 ore înainte de ora de plecare. Alte informații meteorologice solicitate pentru planificarea preliminară a zborului și pentru replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile.

9.1.9 Atunci când este necesar, administrația meteorologică aeronautică a statului care furnizează servicii pentru operatorii aerieni și pentru membrii echipajelor aeronavelor trebuie să inițieze coordonarea cu alte autorități meteorologice aeronautice ale altor state, pentru a obține de la acestea mesajele de observații și/ sau prognozele solicitate de operatorii aerieni sau de membrii echipajelor aeronavelor,

9.1.10 Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor în locurile stabilite de administrația meteorologică aeronautică, în urma consultării operatorilor aerieni și la ora care se stabilește în baza acordului între unitatea meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat. Asistența meteorologică pentru planificarea preliminară a zborului se va asigura numai pentru zborurile cu decolare de pe un aerodrom din România. La un aerodrom fără birou meteorologic, modalitatea de comunicare a informațiilor meteorologice trebuie să se stabilească între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat.

9.1.11 Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor prin unul sau mai multe din mijloacele de mai jos, pe baza acordului între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat, fără ca ordinea de mai jos să impună o anume prioritate:

a) text scris de mână sau imprimat, inclusiv hărți și formulare specifice;

b) date digitale în puncte de grilă;

c) expozeu verbal (briefing meteorologic);

d) consultație;

e) afișaj; sau

f) în locul celor specificate de la a) la e) mai sus, prin intermediul sistemului automat de informare înaintea zborului ce furnizează auto-informare și facilități pentru documentația de zbor, dar care permite accesul operatorilor aerieni și membrilor echipajelor la consultație, după cum este necesar, cu unitatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile prezentei reglementări."

51. La Capitolul 9 - .ASISTENȚA METEOROLOGICĂ PENTRU OPERATORII AERIENI ȘI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR", secțiunea 9.3 - "Expozeul verbal (briefing), consultație și afișare", titlul se va modifica și va avea următorul cuprins:

"9.3 Expozeul verbal (briefing-ul meteorologic), consultație și afișare "

52. La Capitolul 9 - "ASISTENTA METEOROLOGICĂ PENTRU OPERATORII AERIENI ȘI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR", secțiunea 9.3 - "Expozeul verbal (briefing), consultație si afișare", par. 9.3.1 va avea următorul cuprins;

"9.3.1 Expozeul verbal și/sau consultația trebuie să fie furnizate la cerere membrilor echipajelor aeronavelor și/sau altui personal operațional de zbor. Scopul acestora trebuie să fie furnizarea ultimelor informații disponibile referitoare la condițiile meteorologice existente și prognozate de-a lungul rutei de zbor, la aerodromul de destinație, la aerodromurile de rezervă și la alte aerodromuri care prezintă interes, pentru a explica, completa și evidenția informațiile conținute în documentația de zbor sau, în baza acordului încheiat între administrația meteorologică și operatorul aerian, pentru a înlocui documentația de zbor."

53. La Capitolul 9 - "ASISTENTA METEOROLOGICĂ PENTRU OPERATORII AERIENI ȘI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR", secțiunea 9.4 - "Documentația de zbor", par. 9.4.1, 9.4.2, 9.4.4, 9.4.5, 9.4.6, 9.4.8, 9.4.9, 9.4.11, 9.4.12 vor avea următorul cuprins:

"9.4.1 Documentația de zbor pusă la dispoziție trebuie să conțină informațiile specificate la 9.1.3. a) 1) și 6), b), c), e), f) și, dacă este cazul, g). Totuși, pe baza acordului între administrația meteorologică aeronautică și operatorii interesați, documentația de zbor pentru zborurile cu o durată de 2 ore sau mai puțin, după o scurtă escală intermediară sau pentru un zbor cu întoarcerea la aerodromul de plecare, trebuie să fie limitată la un minim necesar pentru operare, dar în toate cazurile documentația de zbor trebuie să conțină cel puțin informații asupra elementelor indicate în 9.1.3 b), c), e), f) si, dacă este necesar, g).

9.4.2 Ori de câte ori apare situația în care ultimele informații meteorologice disponibile (obținute după informarea operatorilor aerieni) diferă semnificativ față de cele furnizate pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului, operatorul aerian trebuie să fie anunțat imediat și dacă este posibil, să îi fie furnizate informațiile revizuite după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologică aeronautică și operatorii aerieni.

9.4.4 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să păstreze conținutul documentației meteorologice de zbor furnizată echipajelor fie sub forma unei copii scrise sau tipărite, fie sub formă de fișiere electronice, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile de la data furnizării acestora. Aceste informații trebuie să fie disponibile, la cerere, pentru anchete sau investigații și, în acest caz, trebuie să fie păstrate până la terminarea anchetei sau a investigației.

9.4.5 În documentația de zbor, prognozele de vânt și temperatură la nivel înalt și fenomenele de timp semnificativ trebuie să fie prezentate sub formă de hărți. Pentru niveluri joase, ca alternativă, trebuie utilizate prognoze de zonă GAMET. modele de hărți și formulare utilizate pentru pregătirea documentației de zbor sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

9.4.6 Mesajele METAR și SPECI (cu prognoza de tip tendință emisă pentru aerodromurile menționate în EUR-ANP, Tabelul MET 1A), TAF, GAMET, SIGMET, AIRMET și mesajele consultative cu privire la cenușă vulcanică sau cicloni tropicali trebuie să fie prezentate în conformitate cu modele precizate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Astfel de mesaje primite de la alte birouri meteorologice trebuie să fie incluse în documentația de zbor fără schimbări.

9.4.8 Formularele și “legenda" hărților incluse în documentația de zbor trebuie să fie imprimate în limba engleză. Dacă e cazul pot fi utilizate abrevieri. Pentru fiecare element trebuie să fie indicate unitățile de măsură și acestea trebuie să fie în conformitate cu prevederile Anexei 5 ICAO.

9.4.9 Hărțile incluse în documentația de zbor trebuie să fie foarte clare și lizibile și trebuie să aibă următoarele caracteristici fizice:

a) pentru facilitare, dimensiunea maximă a hărților trebuie să fie aproximativ 42 x 30 cm (format standard A3) și dimensiunea minimă de aproximativ 21 x 30 cm (format standard A4). Alegerea între aceste două formate trebuie să depindă de lungimea rutei și de cantitatea detaliilor care trebuie să fie reprezentate pe hartă, după cum a fost stabilit între administrația meteorologică aeronautică și beneficiari;

b) principalele caracteristici geografice precum liniile de coastă, principalele cursuri de apă și principalele lacuri trebuie să fie prezentate într-un mod ușor de recunoscut;

c) pentru hărțile întocmite pe calculator, datele meteorologice trebuie să aibă prioritate asupra informațiilor cartografice de bază, primele anulându-le pe cele secundare ori de câte ori acestea se suprapun;

d) principalele aerodromuri trebuie să fie reprezentate prin puncte și indicate prin prima literă a numelui orașului pe care îl deservesc, nume care se găsește în tabelul AOP din EUR-ANP;

e) o grilă geografică formată din meridiane și paralele ce trebuie să fie reprezentate prin linii, la intervale de 10°, atât în latitudine cât și în longitudine; spațiul între puncte trebuie să fie de 1°; în cazul hărților destinate zborurilor la niveluri joase, grila geografică va avea intervale de 2° atât în latitudine cât și în longitudine;

f) valorile de latitudine și longitudine trebuie să fie indicate în diferite locuri pe hartă (și nu numai pe marginile acesteia);

g) legenda hărților trebuie să fie clară și simplă și trebuie să indice, fără ambiguitate, numele centrului de prognoză care emite harta, tipul hărții, data si ora de valabilitate si, dacă este necesar, unitățile de măsură utilizate.

9.4.10 Informațiile meteorologice utilizate în documentația de zbor trebuie să fie reprezentate după cum urmează:

a) vântul trebuie să fie reprezentat pe hărți prin săgeți cu barbule și fanioane pline pe o grilă suficient de deasă;

b) temperaturile trebuie să fie reprezentate prin cifre pe o grilă suficient de deasă;

c) datele de vânt și temperatură selecționate din ansamblul de date primite de la un centru mondial de prognoze de zonă trebuie să fie reprezentate pe o grilă de latitudini și longitudini suficient de deasă;

d) săgețile vântului trebuie să aibă prioritate față de temperaturi și oricare din aceste două elemente trebuie să aibă prioritate față de fondul hărților.

9.4.11 Pentru zborurile scurt-curier, hărțile trebuie să fie elaborate pentru zone limitate, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

9.4.12 Numărul minim de hărți pentru zborurile efectuate între nivelurile de zbor 250 și 630 trebuie să includă o hartă cu fenomenele meteorologice semnificative pentru nivelurile superioare (între nivelurile de zbor 250 și 630) și o hartă cu prognoza vântului și temperaturii în altitudine pentru nivelul de 250 hPa. Setul exact de hărți furnizate pentru planificarea înaintea și în timpul zborului și pentru documentația de zbor trebuie să fie stabilit prin acord între administrația meteorologică aeronautică și utilizatorii interesați."

54. La Capitolul 9 - "ASISTENTA METEOROLOGICĂ PENTRU OPERATORII AERIENI ȘI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR", secțiunea 9.6 - "Informații pentru aeronavele în zbor", par. 9.6.5 va avea următorul cuprins:

"9.6.5 Informațiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operator pentru aeronava în zbor trebuie furnizate în timpul duratei zborului și trebuie să conțină, în mod normal, toate sau o parte din următoarele elemente:

a) mesaje METAR și SPECI (inclusiv prognoze de aterizare emise în conformitate cu EUR-ANP FASID Tabelul MET 1A);

b) mesaje TAF și amendamente la acestea;

c) informații SIGMET și AIRMET și rapoarte speciale din zbor care se referă la zborul respectiv, în cazul în care aceste informații conținute în rapoarte nu au constituit deja subiectul unui mesaj SIGMET;

d) informații referitoare la vântul și temperatura în altitudine;

e) recomandări cu privire la cenușa vulcanică și la ciclonii tropicali;

f) alte mesaje în format grafic sau alfanumeric, conform acordului între administrația meteorologică aeronautică si operatorii interesați.

Materiale de îndrumare referitoare la afișarea informațiilor grafice în cabina pilotului se găsesc în documentul OACI 8896 "Manual de Practici Meteorologice Aeronautice"."

55. La Capitolul 10 - " INFORMAȚII PENTRU SERVICIILE DE TRAFIC AERIAN, SERVICIILE DE CĂUTARE ȘI SALVARE ȘI SERVICIILE DE INFORMARE AERONAUTICĂ", secțiunea 10.1 - "Informații pentru serviciile de trafic aerian", par. 10.1.3, 10.1.6, 10.1.7, 10.1.8, 10.1.9 și 10.1.10 vor avea următorul cuprins:

"10.1.3 Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de control (ACC) trebuie să fie centrul de veghe meteorologică.

10.1.6 Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui turn de control de aerodrom (TWR) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologice:

a) mesaje regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, mesaje METAR și SPECI, prognoze TAF și prognoze de aterizare, precum și amendamente la acestea, referitoare la aerodromul respectiv;

b) informații SIGMET și AIRMET, avertizări și alerte de forfecare a vântului și avertizări de aerodrom;

c) orice informații meteorologice aeronautice suplimentare stabilite pe plan local, de exemplu prognoze ale vântului la suprafață pentru aprecierea unor posibile schimbări ale pistei în serviciu; și

d) informații primite asupra norului de cenușă vulcanică, pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică și unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză; și

e) informații primite referitoare la activitățile vulcanice pre-eruptive și/sau la erupțiile vulcanice, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică și unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză.

10.1.7 Unitatea meteorologică aeronautică asociată unei unități pentru controlul de apropiere (APR) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologice:

a) mesaje regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, mesaje METAR și SPECI, prognoze TAF și prognoze de aterizare, precum și amendamente la acestea, referitoare la aerodromul(urile) din aria sa de responsabilitate;

b) informații SIGMET și AIRMET, avertizări de forfecare a vântului și rapoarte speciale din zbor pentru spațiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate și avertizări de aerodrom;

c) orice informații meteorologice aeronautice suplimentare stabilite pe plan local; și

d) informații primite referitoare la norul de cenușă vulcanică, pentru care nu a fost emis deja un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică și unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză.

10.1.8 Centrul de veghe meteorologică asociat unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de control (ACC) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologice:

a) mesaje METAR și SPECI, inclusiv valorile de presiune actuale pentru aerodromuri și alte locuri, prognoze TAF și prognoze de aterizare precum și amendamente la acestea pentru regiunea de informare a zborului (FIR) sau pentru regiunea de control (CTA) și la solicitarea centrului de informare a zborului (FIC) sau a centrului regional de control (ACC), pentru aerodromurile din regiunile de informare a zborului învecinate;

b) prognoze ale vântului și temperaturii în altitudine și ale fenomenelor meteorologice semnificative pe rută precum și amendamentele la acestea, în particular pentru acele fenomene care fac imposibil zborul după reguli la vedere, informații SIGMET și AIRMET și rapoarte speciale din zbor pentru spațiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate;

c) orice altă informație meteorologică aeronautică solicitată de centrul de informare a zborului (FIC) sau de centrul regional de control (ACC) pentru a răspunde cererilor venite din partea aeronavelor în zbor; dacă centrul de veghe meteorologică nu dispune de informația solicitată acesta trebuie să se adreseze unei alte unități meteorologice pentru a-i fi furnizată;

d) informații primite referitoare la norul de cenușă vulcanică, pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, conform procedurii de coordonare între administrația serviciilor meteorologice aeronautice și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate;

e) informații primite referitoare la activități vulcanice preeruptive și/sau la erupțiile vulcanice, conform procedurii de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate;

f) informații primite referitoare la eliberarea accidentală a materialelor radioactive în atmosferă, conform procedurii de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate;

g) informații de alertare referitoare la ciclonii tropicali emise de un centru TCAC în zona sa de responsabilitate;

h) informații primite referitoare la norului de cenușă vulcanică emise de un centru VAAC în zona sa de responsabilitate; și

i) informații primite referitoare la activitățile vulcanice pre-eruptive și/sau la erupțiile vulcanice, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică și unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză.

10.1.9 Unitățile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cât mai curând posibil, informațiile SIGMET referitoare la regiunea de informare a zborurilor în care își desfășoară activitatea.

10.1.10 Unitățile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cât mai curând posibil, orice raport special din zbor asupra fenomenelor meteorologice care pot afecta aeronava în zbor."

56. La Capitolul 11 - "CERINȚE PENTRU MIJLOACELE DE COMUNICAȚIE ȘI UTILIZAREA ACESTORA", secțiunea 11.1 - " Cerințe privind comunicațiile", par. 11.1.2, 11.1.3, 11.1.5 , 11.1.8, 11.1.17 și 11.1.18 vor avea următorul cuprins:

"11.1.2 Facilități de telecomunicații adecvate trebuie să fie disponibile pentru a permite birourilor meteorologice de aerodrom și, după caz, stațiilor meteorologice de aerodrom să furnizeze informațiile meteorologice necesare unităților serviciilor de trafic aerian la aerodromurile aflate în responsabilitatea acestor birouri sau stații și, în particular, turnurilor de control de aerodrom, unităților de control a apropierii și stațiilor de telecomunicații aeronautice ce deservesc aceste aerodromuri.

11.1.3 Facilități de telecomunicații adecvate trebuie să fie puse la dispoziția centrului de veghe meteorologică pentru a-i permite furnizarea informațiilor meteorologice necesare unităților serviciilor de trafic aerian și serviciilor de căutare și salvare pentru regiunea de informare a zborului corespunzătoare, regiunile de control și regiunea de căutare și salvare pentru care acest centru este responsabil și în particular, centrului de informare a zborului, centrelor regionale de control, centrelor de coordonare a căutării si salvării si stafiilor de telecomunicații aeronautice asociate.

11.1.5 Facilitățile de telecomunicații între unitățile meteorologice aeronautice, pe de o parte și centrele de informare a zborului, centrele regionale de control, centrele de coordonare a căutării și salvării și stațiile de telecomunicații aeronautice, pe de altă parte, trebuie să permită:

a) comunicațiile în fonie, viteza cu care comunicațiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde; și

b) comunicațiile imprimate (de exemplu prin telex), când destinatarii au nevoie de o înregistrare scrisă; durata transmiterii mesajului nu trebuie să depășească 5 minute.

Exprimările "aproximativ 15 secunde" se referă la comunicații telefonice care implică utilizarea unui panou de comutare și "5 minute" se referă la comunicații prin telex care pot implica retransmiterea lor.

11.1.8 Pentru a permite unităților meteorologice aeronautice să schimbe informații meteorologice operaționale cu alte unități meteorologice aeronautice trebuie să fie disponibile facilități de telecomunicații adecvate.

Pentru schimbul informațiilor meteorologice operaționale, facilitățile de telecomunicații utilizate trebuie să aparțină serviciului fix aeronautic sau, pentru schimbul informațiilor meteorologice operaționale mai puțin cele care nu sunt critice din punct de vedere al timpului de transmitere, se pot utiliza serviciile publice de internet, în funcție de: disponibilitate, funcționare satisfăcătoare și de prevederile convențiilor bilaterale, multilaterale sau regionale în domeniul navigației aeriene.

Sunt utilizate trei sisteme de distribuție prin satelit ale serviciului fix aeronautic, cu acoperire globală, pentru a realiza schimbul regional și inter-regional de informații meteorologice operaționale. Prevederi referitoare la sistemele de distribuție prin satelit se regăsesc în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10, volumul III, Partea 1, 10.1 și 10.2.

Ghidul pentru transmiterea informațiilor meteorologice operaționale mai puțin cele care nu sunt critice din punct de vedere al timpului de transmitere și aspectele relevante privind serviciile publice de internet se regăsesc în materialul de îndrumare asupra utilizării rețelei publice de internet pentru aplicațiile aeronautice (Doc 9855, OACI)."

"11.1.17 în cazul în care datele de altitudine în puncte de grilă sub formă digitală sunt puse la dispoziția operatorilor aerieni pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate la planificarea zborurilor, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați, cu acordul autorității meteorologice aeronautice"

"11.1.18 Amendamentele la datele WAFS în puncte de grilă trebuie să fie transmise cât mai curând posibil utilizând aceleași mijloace de telecomunicații ca și cele utilizate pentru transmiterea datelor inițiale."

"11.1.19 În cazul apariției unor cerințe pentru noi zboruri, schimbul informațiilor meteorologice operaționale trebuie să fie agreat bilateral între administrațiile meteorologice aeronautice, cu acordul autorităților meteorologice aeronautice și trebuie să fie notificat corespunzător către Biroul OACI pentru Europa pentru amendarea corespunzătoare a EUR-ANP."

57. La Capitolul 11 - "CERINȚE PENTRU MIJLOACELE DE COMUNICAȚIE ȘI UTILIZAREA ACESTORA", secțiunea 11.2 - "Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului fix aeronautic - Buletine meteorologice în format alfanumeric" titlul se modifică și va avea următorul cuprins:

"11.2 Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului fix aeronautic și a serviciilor publice de internet - Buletine meteorologice"

58. La Capitolul 11 - "CERINȚE PENTRU MIJLOACELE DE COMUNICAȚIE ȘI UTILIZAREA ACESTORA", secțiunea 11.2 - "Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului fix aeronautic - Buletine meteorologice în format alfanumeric", par. 11.2.1, 11.2.3 și 11.2.4 vor avea următorul cuprins:

"11.2.1 Buletinele meteorologice conținând informații meteorologice operaționale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic sau prin intermediul serviciilor publice de internet trebuie să fie emise de centrul, biroul meteorologic aeronautic sau stația meteorologică aeronautică corespunzătoare. Buletinele meteorologice ce conțin informații meteorologice operaționale care sunt autorizate să fie transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic, precum și prioritățile și indicativele de prioritate relevante, sunt specificate în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10 (OACI), volumul II, capitolul 4.

11.2.3 Buletinele meteorologice necesare pentru transmiterea programată la ore fixe trebuie să fie completate în mod regulat și la momentele prestabilite ale programării. Buletinele de mesaje METAR trebuie să fie disponibile pentru transmitere, nu mai târziu de 5 minute după momentul efectuării observației. Buletinele de mesaje TAF transmise pe plan internațional în mod regulat trebuie să fie disponibile pentru transmitere cu cel puțin 30 minute înaintea intrării lor în vigoare.

11.2.4 Buletinele meteorologice conținând informații meteorologice operaționale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic sau prin intermediul serviciilor publice de internet trebuie să aibă un antet compus din următoarele elemente:

a) o grupă de identificare din patru litere și două cifre;

b) indicatorul OACI de localizare, din patru litere, corespunzător poziției geografice a biroului meteorologic emitent sau responsabil de alcătuirea buletinului meteorologic;

c) o grupă dată-oră; și

d) dacă este necesar, un indicator din trei litere.

Detalii despre forma și conținutul antetului sunt menționate în Manualul sistemului mondial de telecomunicații (OMM), volumul I; de asemenea, sunt menționate și în Manualul de practici în domeniul meteorologiei aeronautice (Doc. 8896, OACI). Indicatorii OACI de localizare sunt precizați în Doc. 7910."

59. La Capitolul 11 - "CERINȚE PENTRU MIJLOACELE DE COMUNICAȚIE ȘI UTILIZAREA ACESTORA", secțiunea 11.3 - "Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului fix aeronautic - Produsele sistemului mondial de prognoze de zonă", par. 11.3.2 și 11.3.6 vor avea următorul cuprins:

"11.3.2 Serviciul fix aeronautic sau serviciile publice de internet trebuie să fie utilizate ca facilități de comunicații pentru recepționarea produselor sistemului mondial de prognoze de zonă.

11.3.6 Buletinele meteorologice conținând produse WAFS sub formă digitală care sunt transmise prin mijloacele serviciilor fixe aeronautice sau serviciile publice de internet trebuie să conțină un antet în conformitate cu paragraful 11.2.4."

60. La ANEXA Nr. A - “SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZA DE ZONĂ", secțiunea A.1 - "Formate și coduri", punctul A1.1 titlul se va modifica și va avea următorul cuprins:

“A1.1 WAFC adoptă formate și coduri uniforme pentru a furniza prognozele și amendamentele."

61. La ANEXA Nr. A - “SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZĂ DE ZONĂ", secțiunea A.2 - "Prognoze la nivel înalt" titlul se va modifica și va avea următorul cuprins:

"A.2 Prognoze în puncte de grilă la nivel înalt"

62. La ANEXA Nr. A - “SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZĂ DE ZONĂ", secțiunea A.2 - "Prognoze la nivel înalt", par. A.2.1 va avea următorul cuprins:

"A.2.1 Prognozele asupra vântului în altitudine, temperaturii în altitudine și umidității, direcției, vitezei și nivelului de zbor ale vântului maxim, nivelului de zbor și temperaturii tropopauzei, ariei norilor cumulonimbus, givrajului, turbulenței în aer clar și în nori și altitudinii geopotențiale a nivelurilor de zbor sunt elaborate de WAFC de patru ori pe zi și sunt valabile pentru momente fixe de timp la 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 33 și 36 de ore după ora (0000, 0600, 1200 și 1800 UTC) de primire a datelor sinoptice pe care s-au bazat aceste prognoze. Transmiterea fiecărei prognoze este în ordinea menționată anterior și este făcută imediat ce este posibil din punct de vedere tehnic, dar nu mai târziu de 6 ore după ora standard de observare."

63. La ANEXA Nr. A - “SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZĂ DE ZONĂ", secțiunea A.2 - "Prognoze la nivel înalt", par. A.2.2 va avea următorul cuprins:

"A.2.2 Prognozele în puncte de grilă emise de WAFC conțin:

a) date de vânt și temperatură în altitudine pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 320 (275 hPa), 340 (250 hPa), 360 (225 hPa), 390 (200 hPa),450 (150 hPa) și 530 (100 hPa);

b) nivelul de zbor și temperatura tropopauzei;

c) direcția, viteza și nivelul de zbor ale vântului maxim;

d) date de umiditate relativa pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa) și 180 (500 hPa);"

e) extinderea pe orizontală și nivelurile de zbor ale bazei și vârfului norilor cumulonimbus;"

f) givrajul pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 60 (800 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa),180 (500 hPa), 240 (400 hPa) si 300 (300 hPa);

g) turbulența în aer clar pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 340 (250 hPa), 390 (200 hPa) și 450 (150 hPa);

h) turbulenta în nori pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 100 (700 hPa), 140 (600 hPa),180 (500 hPa), 240 (400 hPa) si 300 (300 hPa);

i) date de altitudine geopotențială pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa), 300 (300 hPa), 320 (275 hPa), 340 (250 hPa), 360 (225 hPa), 390 (200 hPa), 450 (150 hPa) și 530 (100 hPa).

Prognozele la care se face referire la punctele e), f), g), h) sunt de natură experimentală, etichetate ca «trial forecasts » și vor fi distribuite numai prin internet, utilizând protocolul bazat pe FTP. Straturile la care se face referire la punctele f) și h) au grosimea de 100 hPa, iar cele la care se face referire la punctul g) au grosimea de 50 hPa."

64. La ANEXA Nr. A - “SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZĂ DE ZONĂ", secțiunea A.2 - "Prognoze la nivel înalt", par. A.2.4 va avea următorul cuprins:

“A.2.4 Prognozele în puncte de grilă trebuie elaborate de WAFC utilizând o grilă cu rezoluția de 1,25° în latitudine și longitudine."

65. La ANEXA Nr. A - “SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZĂ DE ZONĂ", secțiunea A.3 - "Prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX)", par. A.3.1.1 va avea următorul cuprins:

"A.3.1.1 Prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ pe rută sunt elaborate ca prognoze SIGWX de WAFC de patru ori pe zi și sunt valabile pentru momente fixe de timp la 24 ore după primirea datelor sinoptice pe care s-au bazat aceste prognoze - ora (0000, 0600, 1200 și 1800 UTC). Transmiterea fiecărei prognoze este făcută imediat ce este posibil din punct de vedere tehnic, dar nu mai târziu de 9 ore după ora standard de observare."

66. La ANEXA Nr. A - “SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZĂ DE ZONĂ", secțiunea A.3 - "Prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX)", par. A.3.2.1 va avea următorul cuprins:

“A.3.2.1 Prognozele SIGWX sunt emise ca prognoze SIGWX de nivel înalt pentru nivelurile de zbor între 250 și 630. Prognozele SIGWX de nivel mediu pentru nivelurile de zbor între 100 și 250, pentru zone geografice limitate, vor continua să fie emise până la momentul la care documentația de zbor generată pe baza prognozelor în puncte de grilă ale norilor cumulonimbus, givrajului și turbulenței va corespunde în totalitate cerințelor utilizatorilor."

67. La ANEXA Nr. A - “SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZĂ DE ZONĂ", secțiunea A.3 - "Prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX)", par. A.3.3.1 va avea următorul cuprins:

“A.3.3.1 Prognozele SIGWX includ următoarele elemente:

a) ciclon tropical dacă valoarea maximă a vitezei medii a vântului la suprafață, atinsă într-un interval de 10 minute, este prognozat că va atinge sau va depăși 34 kt (17 m/s);

b) linii de gren puternice;

c) turbulență moderată sau puternică (în nori sau în aer clar);

d) givraj moderat sau puternic;

e) furtuni de nisip/praf cu întindere pe suprafețe mari;

f) nori cumulonimbus asociați cu oraje și cu a) până la e); zonele de nori neconvective asociate cu turbulență moderată sau puternică în nori și/sau givraj moderat sau puternic sunt incluse în prognozele SIGWX;

g) nivelul de zbor al tropopauzei;

h) curenții jet;

i) informații referitoare la locul erupțiilor vulcanice care determină apariția norilor de cenușă vulcanică semnificativi pentru operațiunile de zbor, care conțin: simbolul de erupție vulcanică la poziția vulcanului și la marginea hărții, simbolul de erupție vulcanică, numele vulcanului, latitudinea/longitudinea, data și ora primei erupții, dacă acestea sunt cunoscute și o referință la mesajele SIGMET și NOTAM sau ASHTAM, emise pentru regiunea de interes; și

j) informații asupra locului eliberării accidentale (semnificativă pentru operațiunile de zbor) a materialelor radioactive în atmosferă, conținând: simbolul radioactiv la locul accidentului și la marginea hărții, simbolul radioactiv, latitudinea/longitudinea locului accidentului, data și ora accidentului și o atenționare a utilizatorilor de a verifica mesajul NOTAM emis pentru regiunea de interes.

Prognozele SIGWX de nivel mediu vor include toate elementele de mai sus. Elementele care se includ în prognozele SIGWX la niveluri joase (de ex. niveluri de zbor sub 100) sunt precizate la capitolul 9. "

68. La ANEXA Nr. A - “SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZĂ DE ZONĂ", secțiunea A.3 - "Prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX)", par. A.3.4.1, va avea următorul cuprins:

"A.3.4.1 Pentru prognozele SIGWX se aplică următoarele criterii:

a) elementele de la a) la f) de la paragraful A 3.3.1 sunt incluse dacă se prognozează apariția acestora între nivelul inferior și nivelul superior al prognozei SIGWX;

b) abrevierea “CB" este inclusă doar atunci când se face referire la apariția sau la apariția prognozată a norilor cumulonimbus:

1) ce afectează o zonă cu acoperirea maximă de 50% sau mai mult din regiunea de interes ;

2) dispuși în linie în care există sau nu spații mici între norii individuali;

3) înglobați în alte straturi noroase sau mascați de pâclă.

c) includerea "CB" trebuie să fie interpretată ca înglobând toate fenomenele meteorologice în mod normal asociate norilor Cumulonimbus, ca de exemplu: oraj, givraj moderat sau puternic, turbulență moderată sau puternică și grindină;

d) acolo unde o erupție vulcanică sau o eliberare accidentală a materialelor radioactive în atmosferă impun includerea simbolului de activitate vulcanică sau a simbolului de radioactivitate în prognozele SIGWX, simbolurile trebuie să fie incluse în prognozele SIGWX ținând seama de înălțimea la care este raportată sau este prognozată că va fi atinsă de coloana de cenușă sau de materialul radioactiv; și

e) în cazul apariției simultane sau a suprapunerii parțiale a anumitor elemente de la a), i) și j) de la paragraful A.3.3, prioritate trebuie să aibă elementele de la i), urmate de cele de la j) și a). Elementele prioritare sunt plasate la locul evenimentului și este utilizată o săgeată pentru a lega poziția celorlalte elemente de simbolurile asociate și caseta cu text."

69. La ANEXA Nr. B - “MĂSURĂTORI SI OBSERVAȚII - PRECIZII DORITE DIN PUNCT DE VEDERE OPERAȚIONAL ALE MĂSURĂTORILOR SAU OBSERVAȚIILOR", secțiunea B.1 - "Indicațiile care figurează în tabelul prezent se referă la Capitolul 4 - Observații și mesaje de observații meteorologice" va avea următorul cuprins:

"B.1. Indicațiile care figurează în tabelul de mai jos se referă la capitolul 4 - Observații și mesaje de observații meteorologice

70. La ANEXA Nr. C - “ PROGNOZE - PRECIZIA DORITĂ DIN PUNCT DE VEDERE OPERAȚIONAL", secțiunea C.2 va avea următorul cuprins:

"C.2 Dacă precizia prognozelor se situează în plaja indicată în coloana a doua pentru procentajul de cazuri indicate în coloana a treia, efectul erorilor de prognoză nu este considerat grav în raport cu efectele erorilor de navigație și a altor incertitudini operaționale.