Hotărârea CCR - rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin desfăşurat la 16.11.2014

Pe rol se află examinarea Procesului-verbal privind rezultatul votării pentru alegerea Președintelui României din 16 noiembrie 2014, întocmit de Biroul Electoral Central la data de 20 noiembrie 2014, și a proceselor-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare.

CURTEA

constată că, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 alin. (1) și art. 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și cu cele ale art. 53 alin. (1) și ale art. 54 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din data de 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, este competentă să confirme rezultatul alegerilor din 16 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României,

Înainte de a se pronunța asupra rezultatului alegerilor, Curtea Constituțională a examinat o cerere de anulare a acestora formulată de Ștefan Stroe, cerere ce formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.164 F/2014. Prin Hotărârea nr. 61 din 19 noiembrie 2014, Curtea a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată, reținând, în esență, că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, potrivit căruia "cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri autorul sesizării neavând calitatea cerută de lege pentru a putea sesiza Curtea Constituțională cu o cerere de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României.

În urma examinării proceselor-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare, Curtea Constituțională constată că nu s-au produs neregularități referitoare la întocmirea proceselor-verbale de către birourile electorale, de natură să infirme rezultatele stabilite.

Din analiza acestor documente, precum și a procesului - verbal, încheiat potrivit art. 51 din Legea nr. 370/2004 de către Biroul Electoral Central la data de 20 noiembrie 2014 și transmis la aceeași dată Curții Constituționale, se constată că la alegerile desfășurate în ziua de 16 noiembrie 2014 rezultatele au fost următoarele:

- numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente: 18.280.994;

- numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 11.719.344;

- numărul total al voturilor nule: 166.111;

- numărul total al voturilor valabil exprimate: 11.553.152,

din care pentru:

KLAUS-WERNER IOHANNIS 6.288.769 voturi

VICTOR-VIOREL PONTA 5.264.383 voturi.

Din datele prezentate rezultă că domnul Klaus-Werner Iohannis a obținut cel mai mare număr de voturi dintre cele valabil exprimate și că, prin urmare, este îndeplinită cerința prevăzută de art. 81 alin. (3) din Constituție pentru a se putea proceda la validarea sa în funcția de Președinte al României.