Legea nr. 288/2015 - votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Electorale Permanente
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. — Prezenta lege reglementează exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Art. 2. — în sensul prezentei legi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) alegător — cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii;
b) exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă — alternativă echivalentă la exercitarea dreptului de vot prin prezenţa la secţia de votare, în care se utilizează serviciile poştale.
Art. 3. — (1) Dreptul de vot poate fi exercitat prin corespondenţă numai cu respectarea caracterului egal, secret, direct şi liber exprimat al votului, conform legii.
(2) Alegătorul îşi poate exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancţiunea legii penale.
(3) Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, prevăzute la art. 10 alin. (1), nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare.
(4) Dacă alegătorul care a solicitat dreptul de vot prin corespondenţă constată că cererea nu fost înregistrată în Registrul electoral, poate transmite o altă cerere în termenul prevăzut la art. 4 alin. (4).
(5) Alegătorul are obligaţia, sub sancţiunea legii penale, de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă.
(6) Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă este personală. Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele sau în locul altui alegător este interzisă, sub sancţiunea legii penale.
(7) Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă se face numai în baza liberului consimţământ al alegătorului.
(8) Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă este gratuită, în condiţiile legii.
CAPITOLUL II
Înregistrarea alegătorilor care votează prin corespondenţă
Art. 4. — (1) Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doreşte să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi Camera Deputaţilor, trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, depuse personal sau transmise prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, conform art. 83 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a
Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, în cazul cetăţenilor români cu reşedinţa în străinătate.
(2) Modelul cererii prevăzute la alin. (1) este stabilit prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
(3) Cererea prevăzută la alin. (1) conţine următoarele elemente obligatorii:
a) numele şi prenumele, precum şi numele anterior căsătoriei;
b) codul numeric personal;
c) toate elementele de identificare a adresei de domiciliu sau reşedinţă, după caz;
d) codul poştal al adresei de domiciliu sau reşedinţă, după caz;
e) adresa de e-mail;
f) data;
g) semnătura olografă a solicitantului.
(4) Perioada de înscriere în Registrul electoral al alegătorului cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi Camera Deputaţilor este cea prevăzută la art. 42 alin. (2) din Legea nr. 208/2015.
(5) Actele de identitate prevăzute la alin. (1) trebuie să fie valabile, conform legii.
(6) înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă nu este condiţionată de înscrierea anterioară în Registrul electoral, prevăzută la art. 42 alin. (2) din Legea nr. 208/2015.
Art. 5. — (1) în cel mult 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 4 alin. (4), misiunile diplomatice şi oficiile consulare, prin persoanele autorizate conform legii, asigură verificarea datelor furnizate de către alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform art. 4 alin. (1), precum şi înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.
(2) Verificarea datelor furnizate de către alegător conform art. 4 se realizează prin compararea acestora cu datele existente deja în Registrul electoral.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), alegătorul are dreptul să verifice on-line înscrierea sa în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.
(4) Prevederile privind Registrul electoral din Legea nr. 208/2015 se aplică în mod corespunzător.
(5) înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.
(6) în cazul în care datele furnizate conform art. 4 alin. (1) sunt eronate sau incomplete, alegătorul nu este înscris în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.
Art. 6. — (1) în termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la art. 5 alin. (1), Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.
(2) Autoritatea Electorală Permanentă pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în termen de 3 zile de la data constituirii acestuia.
(3) în termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1), Autoritatea Electorală Permanentă pune listele electorale pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia Companiei Naţionale „Poşta Română” — S.A.
(4) Alegătorul pentru care Compania Naţională „Poşta Română” — S.A. a transmis către Autoritatea Electorală Permanentă dovada primirii documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, prevăzute de art. 10 alin. (1), nu va figura în listele electorale permanente întocmite pentru scrutinul respectiv.
Art. 7. — Lista electorală pentru votul prin corespondenţă cuprinde tipul scrutinului, numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, după caz, seria şi numărul actului de identitate, codul poştal al domiciliului sau al reşedinţei, precum şi rubrici pentru data înregistrării plicului exterior şi data introducerii plicului interior în urna de vot care vor fi completate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă competent, conform prezentei legi.
CAPITOLUL III
Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă
Art. 8. — (1) Constituirea şi completarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă se realizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 15 din Legea nr. 208/2015.
(2) Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă au sediul în România şi funcţionează pe lângă şi în subordinea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
(3) Se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători. în situaţia în care în străinătate au optat să voteze prin corespondenţă mai puţin de 10.000 de alegători se înfiinţează un singur birou electoral pentru votul prin corespondenţă.
(4) Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă sunt constituite, în cazul îndeplinirii criteriilor prevăzute de prezenta lege, cu 15 zile înaintea datei votării.
(5) Arondarea alegătorilor la birourile electorale pentru votul prin corespondenţă se face în ordine alfabetică, cu asigurarea unei repartiţii proporţionale, de către biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
(6) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(7) Contestaţiile se depun la biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi se soluţionează de acesta, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 208/2015, în termen de cel mult două zile de la data înregistrării.
Art. 9. — (1) Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) asigură înregistrarea plicurilor exterioare transmise de către alegători;
b) asigură desigilarea plicurilor exterioare transmise sau depuse de către alegători şi verificarea existenţei documentelor prevăzute la art. 10 alin. (î) lit. b) şi c);
c) asigură introducerea în urna de vot a plicurilor interioare, până la sfârşitul zilei anterioare alegerilor;
d) asigură, în ziua votării, după închiderea urnelor, respectiv după ora 21,00, desigilarea plicurilor interioare, numărarea voturilor şi consemnarea rezultatelor votului prin corespondenţă în procesele-verbale prevăzute de prezenta lege;
e) înaintează procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votului prin corespondenţă biroului electoral ierarhic superior;
f) soluţionează, prin decizie, întâmpinările referitoare la propria activitate;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit prezentei legi.
(2) Programul şi sediul birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă sunt aduse la cunoştinţa publică, prin orice mijloc de publicitate, prin grija Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Afacerilor Externe.
(3) în ziua de joi, din săptămâna în care este stabilită ziua votării, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă îşi desfăşoară activitatea între ora 7,00 şi ora 24,00.
CAPITOLUL IV
Procedura de exercitare a dreptului de vot prin corespondenţă
SECŢIUNEA 1
Confecţionarea şi transmiterea plicurilor exterioare către alegători
Art. 10. — (1) Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele:
a) un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;
b) un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite prin hotărâre a Guvernului. Alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă;
c) certificatul de alegător;
d) instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poştală sau la oficiul poştal documentele prevăzute la art. 14 alin. (5), astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;
e) buletinul de vot prin corespondenţă.
(2) Plicul exterior este autoadresat şi este prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia.
(3) Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a alegătorului, adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, conform prezentei legi, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului.
(4) Confecţionarea documentelor prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi transmiterea tuturor documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă către alegători sunt asigurate de către Compania Naţională „Poşta Română” —
S.A., în conformitate cu prevederile art. 12 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă sunt introduse într-un alt plic şi transmise la adresa de domiciliu sau reşedinţă a alegătorului indicată în lista electorală pentru votul prin corespondenţă, pusă la dispoziţie de către Autoritatea Electorală Permanentă.
(6) Transmiterea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă către alegători se poate realiza în sistem de viteză prioritar sau expres, pentru care se va solicita dovada primirii.
(7) Confecţionarea tuturor documentelor prevăzute la alin. (1), precum şi transmiterea acestora se desfăşoară sub supravegherea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
Art. 11. — (1) Certificatul de alegător este un document prevăzut cu elemente de siguranţă, care atestă faptul că persoana care îl deţine este cea care şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă.
(2) Certificatul de alegător cuprinde numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe propria răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, datată şi semnată olograf. în conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului.
(3) Certificatul de alegător se semnează olograf de către alegător şi poate fi utilizat o singură dată, la scrutinul pentru care a fost emis.
(4) Alegătorul este obligat să comunice de îndată Autorităţii Electorale Permanente pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea documentelor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a)—c) şi e), din motive neimputabile acestuia, precum şi situaţiile în care aceste documente nu i-au parvenit până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea datei votării.
(5) Alegătorul aflat în situaţia de la alin. (4) îşi va putea exercita dreptul de vot la secţia de votare, conform legii.
Art. 12. — Compania Naţională „Poşta Română” — S.A. asigură trimiterea documentelor prevăzute la art. 10 alin. (1) către alegători până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Votarea
Art. 13. — Buletinele de vot prin corespondenţă prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) vor avea acelaşi format cu buletinele de vot utilizate în cadrul secţiilor de votare organizate în străinătate şi vor avea imprimat pe prima pagină menţiunea „Buletin de vot prin corespondenţă”. Imprimarea buletinelor de vot prin corespondenţă este asigurată prin grija prefectului municipiului Bucureşti, de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, în termen de 3 zile de data stabilirii machetelor buletinelor de vot.
Art. 14. — (1) Alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează.
(2) Alegătorul completează, datează şi semnează olograf certificatul de alegător.
(3) Alegătorul introduce plicul interior sigilat conform alin. (1) şi certificatul de alegător completat conform alin. (2) în plicul exterior, pe care îl sigilează.
(4) Plicul exterior sigilat conform alin. (3) poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală. Plicul exterior sigilat conform alin. ’(3) poate fi depus de către alegător la orice operator de curierat pe cheltuiala sa.
(5) Plicurile exterioare sigilate conform alin. (3) trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.
(6) Compania Naţională „Poşta Română” — S.A. asigură predarea plicurilor exterioare sigilate conform alin. (3), pe bază de borderou de predare-primire, biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.
(7) Plicurile exterioare sigilate livrate după expirarea termenului prevăzut la alin. (5) sunt anulate fără a mai fi desigilate.
Art. 15. — (1) Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă asigură verificarea codurilor de bare imprimate pe plicurile exterioare şi înregistrarea primirii acestora.
(2) După înregistrarea plicurilor exterioare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior.
(3) în cazul în care plicul exterior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondenţă, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă anulează prin decizie plicul exterior, acesta nemaifăcând obiectul procedurii de desigilare, verificare a certificatului de alegător şi extragere a plicului interior şi introducerea acestuia în urna’de vot.
(4) Plicurile exterioare sigilate, înregistrate conform alin. (1), sunt desigilate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, care va proceda la verificarea certificatelor de alegător şi la verificarea integrităţii plicurilor interioare şi a sigiliilor acestora.
(5) Plicurile exterioare care nu conţin certificatul de alegător sunt anulate prin decizie a biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.
(6) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător în cazul în care plicul interior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondenţă.
(7) Certificatele de alegător se grupează pe pachete, separat de celelalte materiale.
(8) Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate, dacă este cazul, la începutul fiecărei zile de activitate.
(9) Urnele de vot sunt păstrate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă în condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
CAPITOLUL V
Numărarea voturilor si consemnarea rezultatelor votării
Art. 16. — (1) în ziua votării după ora 21,00, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot una câte una şi desigilează plicurile interioare.
(2) Situaţiile în care în plicul interior nu se găseşte niciun buletin de vot sunt consemnate în procesul-verbal de consemnare a rezultatelor votării.
(3) Opţiunile de vot sunt grupate pe tipuri de buletine de vot, pe candidaţi şi liste de candidaţi, după caz.
(4) în cazul în care în acelaşi plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot, acestea sunt declarate nule de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.
Art. 17. — (1) La încheierea operaţiunilor prevăzute la art. 16, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă consemnează rezultatul votului prin corespondenţă într-un proces-verbal, pentru fiecare tip de scrutin, încheiat în două exemplare originale, care va cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor arondaţi;
b) numărul total al plicurilor exterioare primite de la alegători, din care:
b1) numărul total al plicurilor exterioare valabile; b2) numărul total al plicurilor exterioare nule;
c) numărul total al plicurilor interioare, din care:
c1) numărul plicurilor interioare valabile; c2) numărul plicurilor interioare nule;
d) numărul total al voturilor, din care:
d 1) numărul voturilor valabil exprimate; d2) numărul voturilor nule;
e) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare candidat sau listă de candidaţi;
f) numărul voturilor contestate;
g) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral ierarhic superior.
(2) Procesul-verbal semnat de preşedinte, de locţiitorul acestuia, precum şi de membrii biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, purtând ştampila de control a acestuia, se va înainta biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în cel mult 24 de ore de la data votării.
(3) Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării asigură centralizarea datelor prevăzute la alin. (1) şi includerea acestora în procesele-verbale privind consemnarea şi centralizarea rezultatelor votării, pe care le întocmesc conform prevederilor legale aplicabile.
(4) Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării predă Biroului Electoral Central un exemplar original al proceselor-verbale prevăzute la alin. (2) în cel mult 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (2).
(5) Procesele-verbale prevăzute la alin. (1) sunt publicate pe site-ul Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore de la data primirii acestora conform alin. (4).
Art. 18. — (1) în timpul operaţiunilor de deschidere a plicurilor exterioare şi a plicurilor interioare, precum şi în ceea ce priveşte numărarea voturilor se pot face întâmpinări de către persoanele care asistă la aceste operaţiuni, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi de către candidaţii independenţi.
(2) întâmpinările se soluţionează pe loc, prin decizie, de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.
(3) întâmpinările se depun la preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă. Acestea se formulează în scris în două exemplare, din care unul, semnat şi ştampilat de preşedinte, rămâne la contestator.
(4) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi pot formula contestaţii privind deciziile prevăzute la alin. (2), precum şi alte operaţiuni efectuate de biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.
(5) Contestaţiile prevăzute la alin. (4) se depun la biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi se soluţionează de acesta, prin decizie definitivă, în termen de cel mult două zile de la data înregistrării.
Art. 19. — La toate operaţiunile efectuate de către biroul pentru votul prin corespondenţă pot asista, în afara personalului tehnic auxiliar al acestora, şi persoanele acreditate conform legii.
Art. 20. — (1) Plicurile exterioare, certificatele de alegător, plicurile interioare şi buletinele de vot valabile, nule şi contestate sunt predate, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului ierarhic superior de către preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, urmând a fi arhivate conform prevederilor legale.
(2) Cererile de înregistrare a alegătorilor în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt păstrate conform Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 21. — (1) Cheltuielile privind votul prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat, conform legii.
(2) Guvernul asigură sediile şi dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă.
(3) Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Externe organizează şi derulează campanii de informare a cetăţenilor români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate privind modalitatea de exercitare a dreptului de vot prin corespondenţă.
(4) Pe perioada cât funcţionează birourile electorale pentru votul prin corespondenţă, membrii acestora şi personalul tehnic auxiliar se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie pentru activitatea efectuată, stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente.
(5) Pentru indemnizaţiile prevăzute la alin. (4) se reţine, se datorează şi se virează numai impozitul pe venit, potrivit legii.
Art. 22. — (1) Modelele, dimensiunile şi condiţiile de confecţionare a documentelor prevăzute la art. 10 sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va stabili, prin hotărâre, următoarele:
a) ordonatorul de credite cu care Compania Naţională „Poşta Română” — S.A. va încheia contractul privind confecţionarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi a serviciilor poştale aferente procesului electoral;
b) tipurile de servicii şi produse poştale utilizate pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă;
c) tipurile de cheltuieli aferente votului prin corespondenţă;
d) modalitatea de plată a serviciilor ce vor face obiectul contractului prevăzut la lit. a), conform tarifelor poştale în vigoare aferente fiecărui tip de serviciu şi produs.
(3) Compania Naţională „Poşta Română” — S.A. va proceda la achiziţionarea serviciilor şi produselor necesare îndeplinirii obligaţiilor care îi revin potrivit prezentei legi, prin derogare de la prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice.
(4) Termenul de elaborare şi adoptare a actelor normative prevăzute la art. 4 alin. (2) şi art. 21 alin. (4) este de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 23. — Prezenta lege se completează cu prevederile Legii nr. 208/2015.
Art. 24. — Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 33, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(4) în plus faţă de datele menţionate la alin. (1), pentru fiecare alegător cu domiciliul în România care şi-a stabilit reşedinţa în străinătate se pot înscrie adresa de reşedinţă din străinătate, opţiunea pentru votul prin corespondenţă şi codul poştal al adresei de reşedinţă din străinătate.
(5) în plus faţă de datele menţionate la alin. (1), pentru fiecare alegător cu domiciliul în străinătate care şi-a stabilit reşedinţa în altă ţară se pot înscrie adresa de reşedinţă din străinătate, opţiunea pentru votul prin corespondenţă şi codul poştal al adresei de domiciliu sau al adresei de reşedinţă din străinătate.”
2. La articolul 49, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Listele electorale permanente din străinătate se întocmesc şi se tipăresc de către Autoritatea Electorală Permanentă’ şi se transmit biroului electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 23 alin. (6).”
3. La articolul 52, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:
„(11) Listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării se depun la biroul electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei alegerilor.
(12) Listele de candidaţi propuse de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale, conform art. 54 alin. (4), se depun la
Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei alegerilor.”
4. La articolul 60, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 60. — (1) La data expirării termenelor de depunere a candidaturilor, la care se adaugă termenele prevăzute la art. 59 alin. (1), (2), (7) şi (8), după caz, birourile electorale de circumscripţie şi Biroul Electoral Central încheie câte un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor.”
5. La articolul 84 alineatul (4), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă;”.
6. La articolul 95, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) Procesele-verbale întocmite de biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării cuprind, pe lângă elementele prevăzute la alin. (2), următoarele date:
a) numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale pentru votul prin corespondenţă;
b) numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă, înscrişi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;
c) numărul plicurilor exterioare expediate;
d) numărul plicurilor exterioare sau interioare anulate.”
7. La articolul 96 alineatul (1), literele a), b), f) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,a) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, din care:
— numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente;
— numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
— numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;
b) numărul total al alegătorilor care au votat, înscrişi în listele electorale, din care:
— numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente;
— numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
— numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;
[...]
f) numărul buletinelor de vot primite de secţiile de votare şi numărul plicurilor exterioare expediate către alegători;
g) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate, precum şi numărul plicurilor exterioare sau interioare anulate;”.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 19 noiembrie 2015.
Nr. 288.
| ← Hotărârea Camerei Deputaților nr. 99/2015 - adoptarea opiniei... |
|---|
legeaz.net/monitorul-oficial-862-2015/decizie-ccr-799-2015
Citește mai mult
legile electorale, pe de o parte, precum şi privind Legea partidelor politice şi Legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, pe de altă parte.Prezenta propunere legislativă reglementează, conform punctelor de vedere exprimate de către membrii Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, următoarele aspecte principale:
1) Tipurile de alegeri la care se va utiliza votul prin corespondenţă.
2) Categoriile de alegători care beneficiază de posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă;
3) Modalitatea de înregistrare în evidenţele electorale;
4) Modalităţile de informare a alegătorilor din străinătate cu privire la procedura exercitării dreptului de vot prin corespondenţă;
5) Confecţionarea şi întocmirea materialelor necesare votării;
6) Procedura de transmitere către alegători a materialelor necesare votării,
7) Procedura de exprimare a opţiunii de vot;
8) Modalitatea de transmitere a opţiunii de vot, către birourile electorale din ţară;
9) Primirea, verificarea şi numărarea buletinelor de vot şi stabilirea rezultatului votului prin corespondenţă;
10) Atribuţiile organismelor electorale şi ale instituţiilor implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Totodată, a fost necesară corelarea soluţiilor legislative preconizate de prezenta propunere legislativă cu dispoziţiile Legii nr. 208/2015, ale Legii nr. 370/2004 şi ale Legii nr. 33/2007. în ceea ce priveşte modificările aduse, menţionăm că acestea privesc în principal, conţinutul proceselor-verbale pentru centralizarea rezultatelor votării, introducerea unor date suplimentare în Registrul electoral şi eliminarea începând cu 1 ianuarie 2018 a posibilităţii alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, de a vota fără a fi înscrişi în Registrul electoral.
La elaborarea prezentei propuneri au fost avute în vedere şi standardele internaţionale şi europene în materie, legislaţia, experienţa şi jurisprudenţa constituţională a unor state precum Republica Federală Germană, Irlanda, Regatul Belgiei, Republica Slovenia, Ungaria, Regatul Danemarcei, Statele Unite Mexicane, precum şi Republica Polonă.
1) Tipurile de alegeri la care se va utiliza votul prin corespondenţă
Votul prin corespondenţă va fi utilizat la alegerile parlamentare, alegerile prezidenţiale şi alegerile pentru Parlamentul European.
2) Categoriile de alegători care beneficiază de posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă
Pot vota prin corespondenţă numai alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii.
3) Modalitatea de înregistrare în evidenţele electorale
Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doreşte să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, alegerile pentru Preşedintele României şi la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European se poate înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, după cum urmează:
a) prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate;
b) prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate.
Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele:
a) la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, între data de 1 martie a anului în care au loc alegeri parlamentare generale la termen şi data de 30 iunie a aceluiaşi an;
b) la alegerile pentru Preşedintele României, între data de 1 martie a anului în care au loc alegeri pentru Preşedintele României la termen şi data de 30 iunie a aceluiaşi an;
c) la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care au loc alegerile pentru Parlamentul European şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru Parlamentul European.
înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă nu este condiţionată de înscrierea anterioară în Registrul electoral, prevăzută la art. 42 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
4) Modalităţile de informare a alegătorilor din străinătate cu privire la procedura exercitării dreptului de vot prin corespondenţă
Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Externe organizează şi derulează campanii de informare a cetăţenilor români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, privind modalitatea de exercitare a dreptului de vot prin corespondenţă.
in plus, între documentele transmise alegătorului pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă se vor regăsi şi instrucţiuni detaliate privind votul prin corespondenţă.
5) Confecţionarea şi întocmirea materialelor necesare votării
Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele:
a) un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;
b) un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz;
c) certificatul de alegător;
d) instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.
în cazul alegerilor pentm Preşedintele României, documentele prevăzute la lit. a) - c) sunt transmise în câte două exemplare, de culori diferite.
Plicul exterior este autoadresat, este prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia. Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a alegătorului, adresa biroului electoral competent, conform prezentului titlu, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului.
Certificatul de alegător este un document prevăzut cu elemente de siguranţă, care atestă faptul că persoana care îl deţine este cea care şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă. Certificatul de alegător cuprinde numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot. în conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului.Certificatul se semnează olograf de către alegător şi poate fi utilizat o singură dată, la scrutinul pentru care a fost emis. în cazul alegerilor pentru Preşedintele României va fi confecţionat un certificat distinct pentru al doilea tur de scrutin.
6) Procedura de transmitere către alegători a materialelor necesare votării
Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţa sunt introduse într-un alt plic şi transmise, cu confirmare de primire, la adresa de domiciliu sau reşedinţă a alegătorului indicată în lista electorală pentru votul prin corespondenţă, pusă la dispoziţie de către Autoritatea Electorală Permanentă.
7) Procedura de exprimare a opţiunii de vot
Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.
Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii.
Buletinele de vot prin corespondenţă vor putea fi imprimate şi prin grija alegătorilor.
Modelul, dimensiunile buletinului de vot şi condiţiile de confecţionare a buletinelor de vot prin corespondenţă sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Biroul Electoral Central asigură publicarea variantei electronice a buletinelor de vot prin corespondenţă conţinând fiecare candidat sau listă de candidaţi, după caz, pe pagina proprie de internet, în termen de cel mult 48 de ore de la data rămânerii definitive a machetei buletinului de vot, conform legii.
La descărcarea variantei electronice a buletinelor de vot prin corespondenţă de pe pagina de internet a Biroului Electoral Central se va asigura anonimitatea terminalelor informatice utilizate în această operaţiune.
Această soluţie a fost aleasă pentru a asigura sustenabilitatea şi eficienţa costurilor generate de operaţiunile electorale, precum şi pentru a asigura un termen mai larg pentru expedierea către alegători a documentelor necesare votării. Mai arătăm că această prevedere nu este de natură să genereze costuri în sarcina alegătorilor, întrucât modul de obţinere a unui buletin de vot nu este limitat. Totodată, nu se aduce atingere caracterului secret al votului întrucât, pe de o parte, modul de concretizare a obligaţiei alegătorului de a asigura secretul votului rezultă din declaraţia dată pe formularul tipizat conţinut de certificatului de alegător, dar şi din sigilarea plicului interior în care este introdusă opţiunea de vot. în plus, caracterul direct şi personal al votului este dat în aceeaşi măsură de certificatul de alegător, respectiv de sigilarea plicului interior.
Spre deosebire de secţiile de votare unde buletinul de vot este ştampilat cu ştampila de control a secţiei de votare, autenticitatea opţiunii de vot a alegătorului rezultă din utilizarea plicului interior oficial, dar şi a plicului exterior oficial, ambele prevăzute cu elemente de siguranţă de natură să prevină falsificarea acestora.
8) Modalitatea de transmitere a opţiunii de vot, către birourile electorale din ţară
Plicul exterior sigilat conţinând opţiunea de vot a alegătorului poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală. Acesta trebuie expediat cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestuia până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz.
Compania Naţională „Poşta Română” S.A. asigură predarea plicurilor exterioare sigilate, pe bază de borderou de predare-primire, biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz.
9) Primirea, verificarea şi numărarea buletinelor de vot şi stabilirea rezultatului votului prin corespondenţă
Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă asigură verificarea codurilor de bare imprimate pe plicurile exterioare şi înregistrarea primirii acestora.
După înregistrarea plicurilor exterioare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior.
în cazul în care plicul exterior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondenţă, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă anulează prin decizie plicul exterior, acesta nemaifacând obiectul procedurii de desigilare, verificare a certificatului de alegător şi extragere a plicului interior şi introducerea acestuia în urna de vot.
Plicurile exterioare sigilate şi înregistrate sunt desigilate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, care va proceda la verificarea certificatelor de alegător şi la verificarea integrităţii plicurilor interioare şi a sigiliilor acestora.
Plicurile exterioare care nu conţin certificatul de alegător sunt anulate prin decizie a biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.
în cazul în care plicul interior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondenţă, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă anulează prin decizie plicul interior, acesta nemaifacând obiectul procedurii de introducere în urna de vot.
Certificatele de alegător extrase din plicurile exterioare se grupează pe pachete, separat de celelalte materiale.
Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate dacă este cazul la începutul fiecărei zile de activitate.
Urnele de vot sunt păstrate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă in condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
în ziua votării biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot una câte una şi desigilează plicurile interioare.Situaţiile în care în plicul interior nu se găseşte nici un buletin de vot sunt consemnate, în procesul-verbal de consemnare a rezultatelor votării. Opţiunile de vot sunt grupate pe tipuri de buletine de vot, pe candidaţi şi liste de candidaţi, după caz.în cazul în care în acelaşi plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot conţinând liste de candidaţi sau candidaţi diferiţi pentru aceeaşi funcţie, acestea sunt declarate nule de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.
La încheierea operaţiunilor de numărare a voturilor prin corespondenţă, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă consemnează rezultatul votului prin corespondenţă într-un proces-verbal, pentru fiecare tip de scrutin, încheiat în două exemplare originale.
10) Atribuţiile organismelor electorale şi ale instituţiilor implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor
Principalele organisme electorale şi instituţii implicate în gestionarea votului prin corespondenţă sunt biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz, birourile electorale pentru votul prin corespondenţă, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice, oficiile consulare şiCompania Naţională „Poşta Română” S.A.
Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă sunt alcătuite dintr-un preşedinte şi un locţiitor, care sunt de regulă magistraţi sau jurişti din Corpul experţilor electorali gestionat de către Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi din 7 membri propuşi de către partidele politice care participă la alegeri.
Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă funcţionează pe lângă şi în subordinea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz.
Se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători. în situaţia în care în străinătate, au optat să voteze prin corespondenţă mai puţin de 10.000 de alegători se înfiinţează un singur birou electoral pentru votul prin corespondenţă.
Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă sunt constituite, în cazul îndeplinirii criteriilor prevăzute de lege, cu 10 zile înaintea datei votării.
Arondarea alegătorilor la birourile electorale pentru votul prin corespondenţă se face în ordine alfabetică, cu asigurarea unei repartiţii proporţionale, de către biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz.
Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) asigură înregistrarea plicurilor exterioare transmise de către alegători, predate pe bază de borderou de predare-primire de către biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz, conform prezentului titlu;
b) asigură desigilarea plicurilor exterioare transmise sau depuse de către alegători şi verificarea existenţei documentelor prevăzute de lege;
c) asigură introducerea în urna de vot a plicurilor interioare, până la sfârşitul zilei anterioare alegerilor;
d) asigură, în ziua votării, între orele 07.00-21.00, desigilarea plicurilor interioare, numărarea voturilor şi consemnarea rezultatelor votului prin corespondenţă în procesele-verbale prevăzute de prezentul titlu;
e) înaintează procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votului prin corespondenţă biroului electoral ierarhic superior;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii îi revin potrivit prezentului titlu.
Autoritatea Electorală Permanentă asigură, în principal, înregistrarea
alegătorilor care au formulat cereri online pentru înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea de vot prin corespondenţă, desemnarea preşedinţilor birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă şi a locţiitorilor acestora, întocmirea şi tipărirea listelor electorale pentru votul prin corespondenţă.
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare asigură înregistrarea alegătorilor care au formulat cereri pe suport de hârtie pentru înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea de vot prin corespondenţă.
Confecţionarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, precum şi transmiterea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă către alegători sunt asigurate de către Compania Naţională „Poşta Română” S.A.. Aceeaşi instituţie asigură livrareala sediul biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz pe bază de borderou de predare-primire a plicurilor expediate de către alegători.
Opţiunea pentru Compania Naţională „Poşta Română” S.A. a fost întemeiată, pe de o parte, pe capacitatea tehnică şi logistică a acesteia şi pe necesitatea asigurării unor condiţii speciale de siguranţă a corespondenţei, iar pe de altă parte pe dispoziţiile art. 8 din Directiva 97/67/CEa Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciului (versiunea consolidată), respectiv pe prevederile art. 14 din Directiva 2004/18/CE din 31 martie 2004privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii (versiunea consolidată).
Astfel, potrivit art. 14 din Directiva 2004/18/CE, prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice, în cazurile în care acestea sunt declarate secrete, executarea lor trebuie însoţită de măsuri speciale de siguranţă, în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative în vigoare în statul membru în cauză, sau protejarea intereselor esenţiale ale respectivului stat membru impune acest lucru.
Totodată, conform art. 8 din Directiva 97/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 1997, dispoziţiile articolului 7 nu aduc atingere dreptului statelor membre de a organiza plasarea cutiilor poştale pe drumurile publice, emisiunea de timbre poştale şi serviciul de corespondenţă recomandată folosit în cadrul procedurilor judiciare şi administrative, în conformitate cu legislaţia lor internă.
în temeiul Hotărârii Camerei Deputaţilor şi Senatului nr. 18/2013, membrii Comisiei electorale au adoptat prezenta propunere legislativă, cu titlul Lege privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul electoral, pe care o înaintăm spre dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă.
Initiatori,
12 deputati+senatori, din care:
deputati - PSD: Nicolicea Eugen, Podaşcă Gabriela-Maria, Vlase Petru Gabriel
deputati - PNL: Dobre Victor Paul, Oltean Ioan, Voicu Mihai Alexandru
deputati - Minoritati: Pambuccian Varujan
senatori - PSD: Chiriac Viorel, Federovici Doina Elena
senatori - PNL: Haşotti Puiu, Tişe Alin Păunel
senatori - PLC: Nistor Vasile