Decizia CCR nr. 493 din 25.09.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din C. pr. civ., precum şi a prev. art. 48 din OUG nr. 80/2013 - taxele judiciare de timbru

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Enel Energie" - S.A., prin reprezentant convențional Daniel-Tony Stănescu, în Dosarul nr. 683/256/2014 al Judecătoriei Medgidia. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 444D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul în dosarele Curții Constituționale nr. 445D/2014, nr. 450D/2014 și nr. 543D/2014, care au ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Societatea Comercială "Enel Energie" - S.A. în dosarele nr. 684/256/2014 și nr. 2.123/256/2014 ale Judecătoriei Medgidia, precum și în Dosarul nr. 10.708/212/2013 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Președintele dispune să se facă apelul în Dosarul Curții Constituționale nr. 458D/2014, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și ale art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Quatro Grup Distribution" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 15.895/245/2013 al Judecătoriei Iași - Secția civilă.

6. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

7. Președintele dispune să se facă apelul si în dosarele Curții Constituționale nr. 474D/2014, nr. 521D/2014, nr. 550D/2014, nr. 603D/2014 și nr. 604D/2014, care au ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Enel Energie Muntenia" - S.A. din București în Dosarul nr. 7.406/302/2013 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 49.319/301/2013 și nr. 42.109/301/2013 ale Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, precum si în dosarele nr. 21.712/302/2013 și nr. 22.652/302/2013 ale Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă.

8. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

9. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

10. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexarea dosarelor.

11. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 445D/2014, nr. 450D/2014, nr. 458D/2014, nr. 474D/2014, nr. 521D/2014, nr. 543D/2014, nr. 550D/2014, nr. 603D/2014 și nr. 604D/2014 la Dosarul nr. 444D/2014, care a fost primul înregistrat.

12. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin deciziile nr. 364 din 25 iunie 2014 și nr. 377 din 26 iunie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

13. Prin Încheierea din 2 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.123/256/2014, încheierile din 8 mai 2014, pronunțate în dosarele nr. 683/256/2014 și nr. 684/256/2014 ale Judecătoriei Medgidia, precum și prin Încheierea din 22 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 10.708/212/2013 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Enel Energie" - S.A. în cauze având ca obiect pretenții.

14. Prin Încheierea din 1 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 15.895/245/2013 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și ale art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Quatro Grup Distribution" - S.R.L. din Iași într-o cauză având ca obiect "cerere de valoare redusă".

15. Prin Încheierea din 15 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 7.406/302/2013 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, Încheierea din 8 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 49.319/301/2013, și Încheierea din 20 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 42.109/301/2013 ale Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, precum și prin Încheierile din 12 iunie 2014, pronunțate în dosarele nr. 21.712/302/2013 și nr. 22.652/302/2013 ale judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Enel Energie Muntenia" - S.A. din București în cauze având ca obiect pretenții de valoare redusă.

16. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale criticate sunt neconstituționale întrucât sunt contrare drepturilor și intereselor ambelor părți în proces, deoarece, pe de o parte, reclamantul care promovează acțiunea pentru recuperarea creanței nu are certitudinea recuperării acesteia și a cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru și onorariul curatorului, iar, pe de altă parte, pârâtul debitor care, în situația în care cade în pretenții, este obligat să plătească apărări pentru care nu și-a dat consimțământul și care pot fi contrare intereselor acestuia. Autorii excepției arată că prevederile art. 167 din Codul de procedură civilă, cu excepția alin. (3), garantează, fără discriminare, dreptul la apărare și la un proces echitabil, atât al reclamantului, cât și al pârâtului, însă, sub pretextul dreptului la un proces echitabil și al interzicerii abuzului de drept, se încalcă accesul liber la justiție și este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți ale părților în litigiu. Apreciază că prin introducerea în noul Cod de procedură civilă și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a prevederilor legale criticate, legiuitorul intervine în favoarea uneia dintre părți - debitorul obligației contractuale, obstrucționând accesul la justiție al celeilalte părți - creditorul, restrângându-i acestuia exercitarea drepturilor rezultând dintr-un raport juridic. Partea care a promovat acțiunea - reclamantul - și are interes în continuarea procesului trebuie să plătească pentru apărarea părții adverse - pârâtul, care, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță, nu a formulat apărări, nici nu a dovedit că are dreptul să beneficieze de un curator numit de instanță și, pe lângă faptul că i-a produs creditorului un prejudiciu, beneficiază de apărările unui avocat plătit din chiar fondurile creditorului. În acest sens este interpretarea generală ce rezultă din prevederile art. 48 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora avansarea remunerației curatorului se face de cealaltă parte când este în interesul continuării procesului, dar și din practica instanțelor de judecată. Arată că, în situația în care partea interesată citează cealaltă parte prin publicitate, cu rea-credință, își asumă riscul exercitării acțiunii sale, respectiv își asumă riscul de a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, amenzi și alte sancțiuni prevăzute de lege.

17. Cu privire la legalitatea îndeplinirii procedurii de citare prin publicitate, autorii excepției de neconstituționalitate fac referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Decizia Nunes Dias împotriva Portugaliei din 10 aprilie 2003.

18. Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că, în definitiv, curatorii speciali numiți de instanță sunt aceia cărora le profită dispozițiile textelor atacate, întrucât ei sunt cei care încasează onorariul pentru activitatea desfășurată, în detrimentul părților în litigiu, care au fost ținute de dispoziții neconstituționale să plătească mult prea mult, fie că au câștigat procesul, fie că l-au pierdut, fie partea interesată a renunțat la continuarea procesului din cauza lipsei de fonduri pentru plata curatorului. În situația în care creditorul obține un titlu executoriu, acesta nu poate fi pus în executare silită, de cele mai multe ori, deoarece fie că debitorii nu și-au declarat noul domiciliu/sediu social, deși aveau obligația legală în acest sens, fie a intervenit starea de insolvabilitate/radierea/decesul acestora.

19. În ceea ce privește dreptul la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că acesta este încălcat prin tergiversarea procesului de către curatorul special al cărui interes este în primul rând justificarea unui onorariu mai mare. Această tergiversare este în defavoarea creditorului în situația obținerii unui titlu executoriu, întrucât, în timpul procesului și până la punerea în executare silită, poate interveni starea de insolvabilitate și radierea de la Registrul Comerțului a debitorului - persoană juridică, iar în cazul persoanelor fizice poate interveni decesul. Toate aceste consecințe se răsfrâng însă asupra patrimoniului creditorului, care este sancționat pentru că a fost de bună-credință în raportul juridic dedus judecății.

20. În fine, autorii excepției de neconstituționalitate arată că "neachitarea sumelor provizorii stabilite de instanță ca onorariu pentru curatorii speciali numiți duce la suspendarea acțiunii și, în final, la respingerea acesteia", împrejurare ce are drept consecință îngrădirea accesului liber la justiție.

21. Judecătoria Medgidia opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că imposibilitatea aflării domiciliului actual al pârâtului impune citarea acestuia prin publicitate, numirea unui curator special dintre avocații baroului pentru reprezentarea intereselor debitorului, precum și stabilirea unei remunerații provizorii a curatorului. Sarcina achitării acestei remunerații revine celeilalte părți (reclamantului), însă o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

22. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate nu îngrădesc în niciun fel accesul liber la justiție al reclamantului, deoarece acesta a avut posibilitatea sesizării instanței cu o cerere, în vederea apărării intereselor sale legitime. Procedura citării prin publicitate și a numirii curatorului nu are ca efect tergiversarea soluționării cauzelor în care aceasta este aplicată și nu se poate prezuma faptul că avocații numiți în calitate de curator ar avea un asemenea interes. Prin instituirea acestor măsuri nu este încălcat dreptul la apărare al reclamantului și nici dispozițiile art. 53 din Constituție, întrucât prin instituirea obligației de plată a remunerației curatorului în sarcina reclamantului nu este restrâns în niciun fel dreptul reclamantului de a obține repararea prejudiciului pretins cauzat de către pârât, din moment ce acesta își va recupera sumele de bani avansate, la finalizarea litigiului, cu titlu de cheltuieli de judecată.

23. Judecătoria Constanța - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest

sens, instanța reține că textele de lege criticate nu aduc atingere intereselor procesuale ale reclamantului, întrucât, pe de o parte, acesta este cel ce a declanșat procesul și are interesul de a se proceda la soluționarea lui și, pe de altă parte, onorariul curatorului special va fi inclus în cuantumul cheltuielilor de judecată care vor fi suportate de către partea care cade în pretenții.

24. Judecătoria Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că procedura prevăzută de prevederile legale criticate reprezintă o soluție nouă în contextul citării prin publicitate a unui pârât, iar această opțiune a legiuitorului se impune a fi înțeleasă ca servind unui interes public, și anume cel al garantării și respectării dreptului constituțional la apărare al pârâtului al cărui domiciliu nu este cunoscut și față de care se desfășoară un demers judiciar. Așa fiind, procedura legală criticată nu este de natură să afecteze însăși esența drepturilor reclamantului, protejate de art. 21, 53 și 44 din Constituție.

25. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, În acest sens, instanța consideră că sunt pertinente criticile aduse reglementării privind numirea unui curator în cazul citării prin publicitate a uneia dintre părți și stabilirea unei remunerații a curatorului în sarcina părții adverse, întrucât, la acest moment, în lipsa unor criterii clar definite, cuantumul remunerației curatorului este stabilit de către instanțe în mod aleatoriu. Cu atât mai mult, apare ca fiind disproporționată obligația reclamantului de a achita remunerația unui avocat (curator) care să reprezinte interesele părții adverse, în condițiile în care aceasta din urmă a încălcat obligația legală de a aduce la cunoștința autorităților schimbarea domiciliului/reședinței ori, după caz, a sediului său. Așa fiind, în opinia instanței, reglementarea unor noi modalități de protejare a dreptului la apărare al pârâtului citat prin publicitate nu poate decât să creeze un dezechilibru între drepturile reclamantului și cele ale părții adverse, la tergiversarea și prelungirea procesului în mod excesiv, precum și la încărcarea rolului instanțelor de judecată.

26. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în acest sens, instanța consideră, în esență, că obligația de a numi - indiferent de circumstanțele cauzei - un curator în cazul citării prin publicitate și stabilirea unei remunerații a curatorului în sarcina părții adverse reprezintă o ingerință în dreptul de acces liber la o instanță și dreptul la un proces echitabil ale reclamantului, care nu se justifică într-o societate democratică, fiind o sarcină disproporționată în raport cu scopul urmărit de natură a conduce la golirea de eficiență a drepturilor recunoscute reclamantului.

27. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

28. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

29. Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

30. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, precum și prevederile art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.

Textele legale criticate au următorul cuprins:

- Art.167 alin. (3) din Codul de procedură civilă: "Odată cu încuviințarea citării prin publicitate, instanța va numi un curator dintre avocații baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.";

- Art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă:"Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanță, prin încheiere, stabilindu-se totodată și modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calității sale, ținându-se seama de activitatea desfășurată, remunerația va putea fi majorată.";.

- Art. 48 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 80/2013:

"(1) Avansarea remunerației curatorului special numit de instanță în condițiile art. 58 și 167 din codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.

(2) Instanța poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remunerației curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

(3) Sumele avansate cu titlu de remunerație a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul. "

31. În susținerea neconstituționalității textelor de lege criticate, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și cele ale art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

32. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor susțineri similare celor formulate în prezentele cauze, în acest sens fiind Decizia nr. 364 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 22 iulie 2014, și Decizia nr. 377 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 23 septembrie 2014. Prin aceste decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și prevederile art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

33. Astfel, Curtea a reținut că instituția curatorului special a fost reglementată în art. 44 din Codul de procedură civilă din 1865 cu rolul de a preveni și de a înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziții. Astfel, în caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu avea reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant și cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu avea reprezentant legal. Aceste dispoziții se aplicau, în mod corespunzător, și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă, iar numirea acestor curatori se făcea de instanța competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.

34. Curtea a constatat că prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, a fost extinsă instituția curatelei speciale, aceasta fiind reglementată, în prezent, prin art. 58 din acest act normativ. În acest context, Curtea a statuat că această instituție, astfel cum este reglementată în Codul de procedură civilă, vine să protejeze interesele celor chemați în judecată și care nu au capacitatea de exercițiu a drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii și interzișii - persoane fizice, ci și persoanele juridice ori entitățile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, și anume "(...) asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii".

35. Față de critica formulată, Curtea a reținut că, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situația în care reclamantul învederează, motivat, că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință, nu a reușit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanța va putea încuviința citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de plano, ci este o acțiune subsecventă demersurilor nereușite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului sau a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii. Însă, în cazul în care instanța încuviințează citarea părții pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocații baroului, potrivit art. 58 din același cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului [art. 167 alin. (3): "Odată cu încuviințarea citării prin publicitate, instanța va numi un curator dintre avocații baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului."]. Astfel, legiuitorul a extins protecția prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă și asupra celor chemați în judecată și al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat.

36. De asemenea, Curtea a reținut că, "potrivit art. 48 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remunerației curatorului special numit de instanță în condițiile art. 58 și 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanța poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remunerației curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. în mod excepțional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanța va încuviința avansarea remunerației cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remunerație pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul [art. 49 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013]. Partea care avansează sumele cu titlu de remunerație a curatorului special are protecția drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiție, întrucât la finalul judecății aceste sume ce reprezintă remunerația curatorului special se includ în cheltuielile de judecată și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul [art. 48 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013]."

37. În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, ci, dimpotrivă, reprezintă "o transpunere a dispozițiilor constituționale privind garantarea dreptului la apărare, și nu o piedică împotriva accesului la justiție, aplicându-se deopotrivă tuturor celor aflați în ipoteza normelor referitoare la instituția curatelei speciale".