HOTĂRÂRE privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prelungite prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026 și nr. 23/20

Comentarii

0

Din cauza imposibilității repunerii unităților 1 și 2 de la Cernavodă și a debitelor scăzute de pe Dunăre, starea de alertă este prelungită.

HOTĂRÂRE

privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prelungite prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026 și nr. 23/2026

Având în vedere concluziile rezultate din „Analiza factorilor de risc” înregistrată la nivelul Ministerului Energiei cu nr. 2.117/DC din 27.10.2026, care evidențiază:

— menținerea condițiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel național confirmate, pe de o parte, de datele colectate referitoare la debitul Dunării la intrarea în țară, respectiv la Baziaș, care la data de 25 octombrie 2026 se situa la valoarea de 1.300 m³/s, în timp ce la Cernavodă se înregistra un debit de 215 m³/s, respectiv un nivel de –267 cm, fapt ce confirmă persistența unei situații hidrologice restrictive, iar, pe de altă parte, de prognoza hidrologică emisă de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 26 octombrie-1 noiembrie 2026 care indică o creștere treptată a debitului la Baziaș de la 1.300 la 1.450 m³/s și o ridicare lentă a nivelului la Cernavodă de la –264 cm în 26 octombrie la –261 cm în 1 noiembrie, cu valori de aproximativ –263 cm în perioada 27-31 octombrie, respectiv valori cuprinse între limitele 1,50 și 1,58 md MNC în bazinul de derivație al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă;

— persistența unui nivel hidrologic scăzut într-o zonă de vulnerabilitate ridicată situată în apropiere de Cernavodă pentru orizontul 25 octombrie-25 noiembrie 2026, unde au fost analizate două scenarii probabilistice de evaluare, distincte de prognoza oficială a INHGA, ambele indicând o ameliorare a nivelurilor în prima parte a lunii noiembrie, dar diferă prin amplitudinea redresării: în jurul datelor de 11-12 noiembrie, curba mediană (P50) se situează la aproximativ –238 de centimetri în scenariul conservator și la –225 de centimetri în scenariul central, urmată, între datele de 16 și 18 noiembrie, de conturarea unei reduceri temporare a nivelurilor, către circa –243 de centimetri, respectiv –230 de centimetri, și ulterior de o nouă creștere moderată;

— imposibilitatea repunerii în funcțiune a unităților 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pe parcursul lunii noiembrie 2026;

— necesitatea continuității intervențiilor prin menținerea în disponibilitate a personalului, a capacităților de pompare, a echipamentelor, a rampelor, a platformelor și a infrastructurii logistice pentru a permite adaptarea promptă la modificările condițiilor hidrologice și evitarea unei demobilizări premature;

— existența în continuare a riscului de apariție a unei crize în alimentarea cu energie electrică, cauzat de lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, situație care poate genera consecințe economice și sociale severe, afectând operarea în condiții de siguranță a Sistemului electroenergetic național, funcționarea rețelelor interconectate din cadrul sistemului sincron al Europei Continentale și integritatea piețelor cuplate de energie,

luând în considerare prevederile Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 privind declararea stării de alertă la nivelul României în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, în contextul actualei situații hidrometeorologice și ale hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026 și nr. 23/2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026,

ținând cont de măsurile stabilite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 24/2026 pentru stabilirea unor măsuri operative etapizate în vederea asigurării debitelor și nivelurilor necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă în perioada stării de alertă, declarată prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prelungită prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026 și nr. 23/2026,

raportat la estimările meteorologice pentru prima parte a lunii noiembrie care indică valori ale temperaturilor în jurul celor normale pentru perioada respectivă în mare parte din țară și ținând cont și de consumul de energie electrică raportat la valorile înregistrate în anii anteriori, pentru luna noiembrie estimându-se că, la vârful de sarcină de seară, consumul de energie electrică poate ajunge la valori de până la 8.500 MW, valoarea respectivă putând fi depășită dacă temperaturile vor scădea semnificativ sub mediile multianuale,

având în vedere prognozele privind regimul pluviometric, care, în special din prima jumătate a lunii, indică o continuare a deficitului creat de perioada anterioară de secetă prelungită, context în care se estimează că perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice, respectiv reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nuclearoelectrică se va extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii noiembrie,

În contextul persistenței debitelor foarte scăzute pe Dunăre și al menținerii unei ferestre hidrologice critice pentru ultima parte a lunii octombrie și prima jumătate a lunii noiembrie 2026,

având în vedere situația energetică la nivelul Sistemului electroenergetic național care prezintă un nivel redus de adecvanță, prin raportare la:

— grupurile pe cărbune ce pot funcționa cu maximum 1.200 MW pe o perioadă limitată de timp, respectiv 900 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare;

— producția de energie eoliană în prima săptămână a lunii noiembrie va fi cuprinsă între un maxim de 1.200 MW și un minim de 800 MW, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze;

— producția de energie fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în perioada următoare cu un maxim de 2.000 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii noiembrie, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară;

— situația centralelor nucleare din regiune care se prezintă astfel:

• în Bulgaria, la centrala nuclearoelectrică de la Kozlodui, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 8.10.2026-19.11.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1.000 MW;

• în Cehia, la centrala nuclearoelectrică de la Temelin, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 16.10.2026-19.12.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1.000 MW;

• în Ungaria, la centrala nuclearoelectrică de la Paks, sunt programate retrageri din exploatare pentru cel puțin un grup nuclear, în perioada 17.10.2026-28.10.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 750 MW, în perioada 28.10.20263.11.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1.000 MW, în perioada 3.11.2026-29.12.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 500 MW,

raportat la necesitatea de protejare a populației, menținerii continuității serviciilor publice esențiale, asigurării resursei de apă brută a utilizatorilor de apă și asigurării condițiilor de funcționare fără recirculare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul tuturor componentelor Sistemului național de management al situațiilor de urgență,

În considerarea pct. 17 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare,

În baza prevederilor art. 4¹, art. 4² alin. (2), art. 4³ alin. (3) și (4) și ale art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare,

În temeiul prevederilor art. 20 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta hotărâre.

Președintele Comitetului Național pentru Situații de Urgență,

PRIM-MINISTRU

LUCA-ALEXANDRU NICULESCU

București, 28 octombrie 2026.

Nr. 25.

← Trebuie restituită subvenția pentru șomaj dacă raportul de...

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

DECRET privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, la trecerea în rezervă, unui colonel din Ministerul Apărării Naționale Trebuie restituită subvenția pentru șomaj dacă raportul de muncă încetează înainte de 18 luni? - Decizia ÎCCJ nr. 89/2026