Legea nr. 217/2017 - modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 114 alineatul (1), literele b), c), e), f) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II;
c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 84 lit. c) ori cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;
(...)
e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, precum şi pensionarii urmaşi încadraţi în gradul I sau II de invaliditate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II;
f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III de invaliditate, precum şi copilul pensionar de urmaş, încadrat în gradul III de invaliditate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;
(...)
h) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, prevăzut la art. 86—88, realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II;”.
2. La articolul 114 alineatul (1), litera k) se abrogă.
3. Articolul 115 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 115. — (1) în sistemul public de pensii, reluarea plăţii
pensiei/indemnizaţiei pentru însoţitor se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 114 alin. (1) lit. g) şi alin. (2);
d) de la data suspendării, în cazul pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor, suspendate în temeiul prevederilor art. 114 alin. (4).
(2) Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.”
4. La articolul 118 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 118. — (1) În sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi dependente, aşa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, următoarele categorii de pensionari:”.
5. La articolul 118 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
„e) pensionarii care realizează venituri în calitate de consilieri locali sau judeţeni."
6. La articolul 118, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:
„(11) În sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi dependente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, cu excepţia celor realizate din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, precum şi pensionarii de urmaş încadraţi în gradul I sau II de invaliditate;
b) pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul III de invaliditate, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
c) pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş.
(12) În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi independente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora.”
7. La articolul 118, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi dependente, aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.”
Art. II. — În tot cuprinsul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5)”se înlocuieşte cu sintagma „câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON
Bucureşti, 17 noiembrie 2017.
Nr. 217.
← Legea nr. 216/2017 - completarea articolului 65 din Legea nr.... | Decizia ICCJ-RIL nr. 14/2017. Competența judecătorului de... → |
---|
Activitatea de voluntariat în domeniul situaţiilor de urgenţă este o formă de activitate a voluntariatului desfăşurat în condiţiile legii. Voluntarii în acest domeniu de activitate acţionează în scopul înlăturării cauzelor şi efectelor unor calamităţi naturale sau a altor situaţii de urgenţă şi au un rol deosebit de important în societate deoarece contribuie în mod esenţial la salvarea de vieţi omeneşti sau a bunurilor membrilor societăţii.
Această activitate de voluntariat este o componenţă de bază a modului de manifestare a societăţii civile, prin intermediul căruia pot fi
Citește mai mult
promovate și întărite valori umane legate de comunitate şi grija faţă de soarta semenilor. Pentru prevenirea, monitorizarea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare, la nivelul multor localităţi au fost constituite servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă.Intervenţia pentru situaţii de urgenţă pot solda oricând cu accidentarea cu urmări de invaliditate , sau chiar cu pierderea vieţii a voluntarilor intervenienţi. Pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă a acestor voluntari, în lipsa reglementării, nu le asigură dreptul la pensia de invaliditate, drept de care ar trebui să beneficieze chiar dacă activitatea nu constituie obiectul unui raport juridic de serviciu sau de muncă.
Pentru a acoperi acest gol legislativ propunem completarea Legii nr. 263/2017 privind sistemul unitar de pensii publice în sensul" ca să aibă dreptul la pensia de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin.(l) lit. a) şi persoanele care desfăşurând activitate de voluntariat, în condiţiile legii, în domeniul situaţiilor de urgenţă, şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă survenite în timpul şi din cauza practicării acestei activităţi.
Având în vedere cele de mai sus, supunem Parlamentului spre dezbatere şi adoptare prezenta iniţiativă legislativă.
Iniţiatori,
14 deputati+senatori, din care:
deputati - UDMR: Antal István, Bónis István, Cseke Attila-Zoltán, Erdei Dolóczki István, Fejér László-Ődőn, Kelemen Atilla-Béla-László, Kerekes Károly, Korodi Attila, Márton Árpád-Francisc, Máté András-Levente, Moldovan Iosif, Molnar Zsolt, Szabó Ödön
senatori - UDMR: Klarik Laszlo Attila