Decizia CCR nr. 565 din 16.10.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Elena Constanța Ciocârlan în Dosarul nr. 9.405/118/2013 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 323D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 426D/2014, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ionel Rada în Dosarul nr. 9.489/118/2013 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate ridicată în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 426D/2014 la Dosarul nr. 323D/2014. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 426D/2014 la Dosarul nr. 323D/2014, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 1 aprilie 2014 și Sentința nr. 1.144/CA din 10 aprilie 2014, pronunțate în dosarele nr. 9.405/118/2013 și nr. 9.489/118/2013, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepții ridicate de Elena Constanța Ciocârlan și, respectiv, de Ionel Rada, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor privind anularea unor hotărâri de consilii locale, prin care, în temeiul art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, s-au declarat vacante mandate ale unor consilieri locali.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate sunt discriminatorii și încalcă dreptul la exprimarea voinței politice a cetățenilor. În acest sens se arată că, potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 67/2004, atât depunerea candidaturii, cât și obținerea mandatului de consilier local nu sunt condiționate de afilierea la un partid politic, legea prevăzând și posibilitatea depunerii unor candidaturi independente. În acest context, dispoziția legală criticată, care prevede încetarea de drept a mandatului de consilier local sau de consilier județean, ca urmare a pierderii calității de membru al partidului politic ori al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, este de natură a genera o situație juridică discriminatorie între consilierii aleși pe listele unui partid/unei organizații a minorităților naționale, pe de o parte, și consilierii care au candidat în mod independent, pe de altă parte, al căror mandat nu depinde de sprijinul politic al vreunui partid/vreunei organizații a minorităților naționale. Mai mult, se arată că exercitarea funcției publice de consilier local/județean presupune calități personale ale celui care o exercită, și anume aceea de a fi un bun administrator, și nu are în vedere apartenența politică. În acest sens. prevederile art. 56 alin. (1) din actul normativ criticat instituie răspunderea în nume propriu a consilierilor, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, de unde rezultă că principala îndatorire a acestora este aceea de a servi interesele comunității locale din care fac parte, iar nu cele ale formațiunii politice pe listele căreia a fost ales.

9. Se mai susține că prevederea legală criticată contravine dreptului constituțional la vot, precum și dreptului de a fi ales, deoarece opinia exprimată de către cetățenii unei comunități locale, în cadrul unui vot direct și liber exprimat, "este lăsată în voia discreționară a unui partid politic", cu atât mai mult cu cât, în temeiul art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului. În aceste condiții este încălcat atât dreptul de vot al persoanelor care și-au exprimat consimțământul în vederea alegerii membrilor consiliilor locale sau județene, cât și dreptul de a fi ales al consilierului, care "este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcția publică pe care o exercită".

10. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia asupra excepției de neconstituționalitate în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată. În acest sens arată că reglementarea cazului de încetare a mandatului consilierului local/județean, înainte de expirarea duratei normale, în cazul în care alesul local pierde calitatea de membru al partidului pe listele căruia a fost ales, este o reflectare pe planul legii organice a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Se apreciază că invocarea pretinsei discriminări între consilierii locali, din perspectiva riscului consilierilor locali aleși pe listele unui partid politic de a le înceta de drept mandatul de consilier, pe de o parte, și consilierii care au candidat independent, pe de altă parte, care nu sunt supuși acestui risc, nu este de natură a conduce la concluzia nesocotirii dispozițiilor art. 37 alin. (1) din Constituție, de vreme ce situațiile sunt obiectiv diferite și prin urmare se justifică tratamentul diferențiat. Se mai apreciază, în acest context, că, în privința consilierului local/județean ales ca urmare a înscrierii pe lista unui partid politic, alegătorii și-au exprimat votul în considerarea programului politic al partidului din care făcea parte în momentul alegerii și pe care această persoană urma să îl promoveze pe perioada mandatului. Mai mult, prevederea legală criticată are ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali, în vederea asigurării unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, rezultată din voința electoratului.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

12. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calității de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Nu poate fi reținută nici critica referitoare la existența unei discriminări între consilierii locali aleși pe listele unui partid politic și consilierii care au candidat independent. Se arată că electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, situațiile sunt obiectiv diferite, ceea ce justifică un tratament juridic diferit. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2014, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

h¹) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales;".

16. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice, art. 36 alin. (1) privind dreptul de vot și art. 37 alin. (1) referitor la dreptul de a fi ales.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia își formulează criticile de neconstituționalitate invocând, în principal, două aspecte, și anume o pretinsă discriminare între consilierii aleși pe listele unui partid/unei organizații a minorităților naționale, pe de o parte, și consilierii care au candidat în mod independent, pe de altă parte, formulată din perspectiva faptului că încetarea mandatului acestora din urmă nu depinde de apartenența la un partid politic/o organizație a minorităților naționale. Al doilea aspect al motivării excepțiilor de neconstituționalitate se referă atât la încălcarea dreptului de vot al cetățenilor care și-au exprimat consimțământul în vederea alegerii membrilor consiliilor locale sau județene, cât și a dreptului de a fi ales al consilierului, care "este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcția publică pe care o exercită".

18. În ceea ce privește invocarea unui tratament juridic discriminatoriu, în privința încetării mandatului aleșilor locali care au candidat pe listele unui partid politic/unei organizații a minorităților naționale, față de candidații independenți, Curtea reține că încetarea de drept a mandatului alesului local care a candidat pe listele unui partid politic/unei organizații a minorităților naționale, subsecventă pierderii calității de membru al partidului care l-a susținut și promovat pe parcursul campaniei electorale, este conformă cu logica internă a unei proceduri electorale bazate pe principiul reprezentării proporționale, organizată sub forma scrutinului de listă, în cazul alegerilor pentru consiliile locale și consiliile județene, în sensul în care listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene sunt întocmite de către partidele politice, pe baza unei afinități de ordin politic și doctrinar ale persoanelor propuse cu partidul care îi susține.

19. În aceste condiții, soluția legislativă criticată apare ca o consecință firească și logică a pierderii calității de membru al partidului politic/organizației minorităților naționale, spre deosebire de situația candidatului independent, a cărui alegere a depins în mod exclusiv de promovarea propriului program politic. Așa cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice nu presupune egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetățeni în comparație cu alta, astfel încât el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții juridice diferite pentru situații diferite (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, aleșii locali care au candidat pe listele unui partid politic/unei organizații a minorităților naționale, pe de o parte, și candidații independenți, pe de altă parte, se află în situații juridice care diferă în mod obiectiv, astfel încât și tratamentul juridic instituit nu poate fi decât diferit.

20. Mai mult, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în privința candidaților pentru funcția de consilier local/județean, aleși pe baza scrutinului de listă, electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. Așadar, votul alegătorului exprimă opțiunea pentru programul unui partid și nu pentru un anumit candidat. Totodată, Curtea a mai reținut faptul că a accepta ca un consilier local/județean, care în timpul exercitării mandatului părăsește partidul pe a cărui listă a candidat și a fost ales, să își păstreze mai departe statutul de ales local ar însemna să se modifice configurația politică a consiliului local prin voința reprezentanților aleși, configurație stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetățeni. Această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exercițiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinței inițiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, nr. 273 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, nr. 1.461 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, sau nr. 280 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013).

21. Referitor la susținerile privind încălcarea drepturilor constituționale de a alege și de a fi ales, Curtea reține că împrejurarea încetării de drept a mandatului de consilier local/județean, ca urmare a întrunirii condiției reglementate prin textul de lege criticat, nu poate fi considerată ca aducând limitări acestor drepturi electorale fundamentale, de vreme ce ipoteza reglementării criticate se referă la un candidat ales ca urmare tocmai a exercitării drepturilor constituționale invocate, Împrejurarea că aleșii locali aflați în exercițiul funcției s-ar putea afla în situația de a nu putea continua mandatul obținut în urma alegerilor locale, din motivele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, nu poate fi considerată o încălcare sau o limitare a dreptului de a fi ales, având în vedere că ipoteza normativă a acestui din urmă text de lege se referă la exercitarea mandatului, iar nu la condițiile de dobândire ale acestuia. Prin urmare, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004, textul de lege criticat în prezenta cauză, reglementând un caz de încetare de drept a calității de consilier local/județean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu conține nicio dispoziție prin care cetățenii ar fi împiedicați să candideze la funcția de consilier local. Așa cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 93 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 14 aprilie 2005), dreptul de a fi ales se referă exclusiv la posibilitatea unei persoane de a candida, astfel încât accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie să fie posibil pentru fiecare cetățean care îndeplinește condițiile de eligibilitate stabilite prin Constituție.

22. În egală măsură este lipsită de fundament juridic și susținerea potrivit căreia alesul local "este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcția publică pe care o exercită". Așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, anterior citată, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Constituție, cetățenilor li se garantează beneficiul drepturilor și libertăților garantate prin Constituție, dar, în egală măsură, acestora le revin și obligațiile instituite prin actele normative care reglementează conduita subiectelor de drept. Ca atare, menținerea mandatului aleșilor locali depinde de exercitarea sa în acord cu ansamblul reglementărilor legale care condiționează deținerea acestuia și nu depinde de voința discreționară a unei organizații politice.

23. De altfel, referitor la acest din urmă aspect, Curtea reține că, urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, pierderea calității de membru al unui partid politic, cu consecința corelativă a încetării mandatului de consilier local/județean, nu mai este supusă exclusiv jurisdicției interne a partidului respectiv, ci se poate contesta în fața unei instanțe de contencios administrativ, astfel încât, beneficiind de un control judecătoresc asupra modalității în care au fost respectate procedurile statutare de către organele cu atribuții jurisdicționale ale partidului, se creează premisele unei exercitări în bune condiții a drepturilor și libertăților constituționale, în speță dreptul de a fi ales.