Legea nr. 316/2015 - aprobarea OG nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

Comentarii

1

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 17 din 15 iulie 2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 20 iulie 2015, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I, înaintea punctului 1 se introduc două noi puncte, cu următorul cuprins:

„— Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«ARTICOLUL 46

Nulitatea actului administrativ fiscal

Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele şi calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele şi prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal, cu excepţia prevăzută la art. 43 alin. (6), atrage nulitatea acestuia. Nulitatea se poate constata la cerere sau din oficiu.»

—Articolul 48¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

«ARTICOLUL 481

Prevederi aplicabile actelor de executare şi altor acte emise de organele fiscale

Dispoziţiile art. 43 alin. (6), art. 44, 45 şi 48 se aplică în mod corespunzător şi actelor de executare şi altor acte emise de organele fiscale, cu excepţia cazului în care prin lege se prevede altfel.»”

2. După articolul I se introduce un nou articol, articolul I¹, cu următorul cuprins:

„Art. I¹. — Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 22 martie 2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 10 alineatul (1), după litera k) se introduce o nouă literă, litera I), cu următorul cuprins:

«I) să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile fiscale datorate de contribuabili care fuzionează, potrivit legii, şi care nu beneficiază de eşalonarea la plată, cu excepţia situaţiei în care contribuabilul a solicitat eşalonarea la plată potrivit art. 10¹.»

2. La articolul 10¹, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

«(8) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile în mod corespunzător şi pentru obligaţiile fiscale ale unui contribuabil care nu beneficiază de eşalonare la plată şi fuzionează, potrivit legii, cu un alt contribuabil care beneficiază de eşalonarea la plată.»”

3. La articolul VI punctul 1, alineatul (4) al articolului 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) în vederea efectuării cheltuielilor instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a transmite unităţilor Trezoreriei Statului la care au conturile deschise bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, potrivit reglementărilor legale în vigoare.”

4. Articolul XII se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. XII. — în cazul jandarmilor şi al poliţiştilor din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne care participă sau au participat în anul 2015 la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în comun cu forţele armate ale României sau similare celor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, pentru forţele armate, se efectuează regularizări ale drepturilor băneşti cuvenite pe perioada misiunilor, în vederea acordării acestor drepturi la nivelul stabilit prin actele normative în vigoare.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-STEFAN ZGONEA 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 11 decembrie 2015.

Nr. 316.

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Legea nr. 316/2015 - aprobarea OG nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

Nume 

Email

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi

Comentează

Expunere de motive initiator 19.12.2015

Motivul emiterii proiectului de act normativ

Descrierea situaţiei actuale

I. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

- în prezent există prevederi prin care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este autoritate competentă pentru efectuarea schimbului de informaţii cu statele membre UE. Pentru statele cu care România s-a angajat printr-un instrument juridic de drept internaţional să efectueze schimb de informaţii fiscale a apărut necesitatea creării unui cadru legal similar;
- cadrul legal actual referitor la selectarea contribuabililor pentru inspecţia fiscală nu

Citește mai mult

este suficient de clar cu privire la aplicarea acestor dispoziţii şi în cazul în care inspecţia fiscală este solicitată de alte instituţii ale statului;
- nu este definită noţiunea de "obligaţie fiscală restantă", deşi această noţiune este utilizată frecvent în multe proceduri administrative (licitaţii, acordarea de autorizaţii, licenţe etc.), în special în aplicarea legislaţiei prin care se acordă unele drepturi contribuabililor şi care impun ca respectivul contribuabil să nu înregistreze obligaţii fiscale către bugetul general consolidat;
- există o antinomie legislativă (conflict între legea fiscală şi legea insolvenţei) cu privire la regimul compensării taxei pe valoarea adăugată solicitată la rambursare individualizată în decontul de taxă depus după intrarea în procedura insolvenţei. Precizăm că instituţia compensării, aşa cum este reglementată de art. 116 din Codul de procedură fiscală, nu afectează principiul reglementat de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţelor publice, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora “veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute"
- poliţa de asigurare de garanţie nu este inclusă în categoria tipurilor de garanţii;
- nu este reglementată situaţia debitorilor care au de încasat sume de la instituţii publice şi au de achitat obligaţii fiscale către bugetul de stat;
- procedura suspendării executării silite prin scrisoare de garanţie bancară nu reglementează expres şi posibilitatea ca această procedusă să fie valabilă şi pe perioada soluţionării acţiunii în contencios administrativ, dar şi posibilitatea ca suspendarea să opereze ca urmare a depunerii unei poliţe de garantare emisă de societăţi de asigurare;
- în cazul popririi bancare, terţii popriţi (băncile) trebuie să indisponibilizeze şi să vireze de îndată sumele din conturile bancare poprite, cu efecte negative în ceea ce priveşte situaţia disponibilităţilor băneşti atunci când există popriri multiple, în condiţiile în care organul fiscal, care dispune doar de informaţii cu privire la conturile bancare ale unui debitor, nu dispune însă şi de informaţiile cu privire la disponibilităţile băneşti din respectivele conturi;
- Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că eliberarea de către organele administraţiei publice a „adeverinţelor şi a oricăror alte înscrisuri prin care se atestă un fapt sau o situaţie, cu excepţia acelor acte pentru care se plăteşte o altă taxă extrajudiciară de timbru mai mare”, se taxează cu 2 lei. Sunt prevăzute, totuşi, scutiri de la plata eliberării anumitor documente pe care le solicită organele administraţiei publice pentru soluţionarea cererilor contribuabililor sau autorităţilor publice, cum ar fi, de exemplu, eliberarea certificatelor destinate obţinerii unor drepturi privind asistenţa socială. asigurările sociale si protecţia socială. In mod similar şi eliberarea certificatului de atestare fiscală pe care organul fiscal îl eliberează la solicitarea, de regulă, a contribuabililor, se taxează conform actului normativ mai sus menţionat.

Pe de altă parte, prin OUG nr. 40/2014 a fost reglementat cadrul legal necesar comunicării prin mijloace electronice dintre organele fiscale şi contribuabili. Or, datorită perceperii acestei taxe, contribuabilul este împiedicat să solicite şi să primească prin mijloace electronice, un certificat de atestare fiscală ori o adeverinţă de venit. în fapt, în prezent, chiar dacă solicitarea şi comunicarea electronică a unui certificat sau a unei adeverinţe elimină deplasarea contribuabilului la organul fiscal, pentru a beneficia de acest serviciu contribuabilul trebuie să se deplaseze la oficiul poştal sau, după caz, la organul fiscal local/trezorerie/altă entitate autorizată să încaseze impozite şi taxe (ex. CEC Bank), pentru achitarea taxei de timbru care, conform prevederilor legale în vigoare, este în cuantum de 2 lei. De precizat că această taxă se face venit la bugetul local al localităţii pe raza căruia este situat organul fiscal care eliberează certificatul/adeverinţa.

Din punct de vedere al necesităţii modificării Codului de procedură fiscală arătăm următoarele:

- Legea nr. 117/1999 conţine la art. 5 scutirile de la plata taxei extrajudiciare de timbru însă aceste scutiri sunt în strânsă legătură cu documentul care se eliberează indiferent de autoritatea care eliberează respectivul documentul (ex. certificatele care atestă un fapt sau o situaţie decurgând din raporturi de muncă, certificatele destinate obţinerii unor drepturi cu caracter reparatoriu pentru persoanele persecutate din motive politice, certificatele destinate obţinerii unor drepturi privind asistenţa socială) ori sunt în legătură chiar cu un anume document (ex. certificatele medico-legale prin care se atestă decesul, eliberarea unei noi cărţi de identitate, în cazul schimbării denumirii localităţilor şi/sau a străzilor);

- Legea nr. 117/1999 nu reglementează scutiri în funcţie de autoritatea sau instituţia care eliberează documentul în cauză, ci, aşa cum am arătat mai sus scutirile sunt în funcţie de scopul utilizării documentului sau de un anume document.

Ca urmare, din acest punct de vedere textul propus prevede scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru a tuturor certificatelor, adeverinţelor sau altor documente eliberate de organele fiscale din cadrul ANAF a căror activitate este reglementată de Codul de procedură fiscală, în plus, precizăm că, un text similar celui propus se regăseşte şi în Proiectul de lege privind Codul de procedură fiscală care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi care va abroga actuala Ordonanţă a Guvernului nr. 92/2003. Sub acest aspect, din punct de vedere al tehnicii legislative, apreciem că se asigură o unitate şi o continuitate de reglementare. Dacă însă o asemenea prevedere ar fi înclusă în Legea nr. 117/1999 după 1 ianuarie 2016 s-ar crea un paralelism legislativ nepermis de normele de tehnică legislativă.

Precizăm că organele fiscale din cadrul ANAF, la nivelul anului 2014, au emis un număr de 5.654.138 certificate sau adeverinţe de venit, din care 4.550.673 reprezintă adeverinţe eliberate în scop social şi care, potrivit Legii nr. 117/1999, sunt scutite de taxă extrajudiciară de timbru. Astfel rezultă că pentru aproximativ 80% dintre documentele emise de ANAF nu se plăteşte taxă extrajudiciară de timbru, potrivit legii.
II. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare reglementează regimul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale în România, ultimele modificări substanţiale ale actului normativ primar, fiind făcute prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999.

III. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 reglementează, printre altele, următoarele aspecte:

• Procesul de înlocuire treptată a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie cu cele echipate cu jurnal electronic, etapizat astfel:

-autorizarea de către Comisie numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, începând cu data de 1 octombrie 2015 ;
- interzicerea comercializării aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal începând cu data de 1 ianuarie 2016 ;
- obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili începând cu data de 1 aprilie 2016 ;
- obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mijlocii, începând cu data de 1 iulie 2016 ;
- obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, începând cu data de 1 noiembrie 2016 ;

• Avizarea tehnică a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic de către o instituţie publică /instituţie de drept public, desemnată prin ordin al ministrului pentru societatea informaţională, procedura de avizare tehnică a modelelor de aparate de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic urmând a fi aprobată prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului pentru societatea informaţională, până la data de 31 august 2015;
• Emiterea, de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, până la data de 1 februarie 2017, a normelor metodologice privind procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la un sistem informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale.
• Aprobarea prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, până la data de 31 august 2015, a informaţiilor conţinute în registrul naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi a metodologiei şi procedurii de înregistrare a acestora.

IV. In prezent, deşi nu au fost identificate prevederi legale de nivelul legislaţiei primare care să instituie obligaţia pentru persoane fizice autorizate, liber profesionişti, persoane juridice sau alte entităţi fără personalitate juridică de a utiliza ştampila în relaţia cu autorităţile sau instituţiile publice sau în relaţiile dintre acestea, totuşi există o anumită uzanţă în utilizarea ştampilei. De asemenea există şi legislaţie secundară care impune aplicarea ştampilei pe documentele ce se depun la diverse autorităţi publice.

V. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările si completările ulterioare

In conformitate cu prevederile alin.(4) al art.5 din OUG nr.146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările si completările ulterioare, in vederea efectuării cheltuielilor instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a prezenta unităţilor trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi repartizat pe trimestre în condiţiile legii.

De asemenea la alin.(5) al aceluiaşi articol se prevede ca la decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unităţile trezoreriei statului verifică existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor respective şi a listelor de investiţii, aprobate în condiţiile legii, urmărind respectarea limitei creditelor bugetare deschise şi repartizate sau a disponibilităţilor de fonduri, după caz, şi a destinaţiei acestora, precum şi alte obiective stabilite prin norme metodologice de către Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Astfel, in prezent, atat bugetele de venituri si cheltuieli repartizate pe trimestre cat si listele de investirii si alte documente justificative, se depun la unităţile trezoreriei statului pe suport de haite, iar verificarea incadrarii plaţilor efectuate de instituţiile publice in prevederile bugetare se efectuează manual, fara ajutorul unei aplicaţii informatice.

Totodată, prin OUG nr.88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificarea ulterioara, s-a aprobat crearea unui sistem care sa gestioneze investiţiile publice in Romania, stabilindu-se criteriile de prioritizare a proiectelor de investiţii publice semnificative in vederea includerii acestora in Programul de investiţii publice al ordonatorilor principali de credite. De asemenea prin aceeaşi ordonanţa de urgenta a Guvernului s-a stabilit crearea sistemului naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare, angajamentelor legale şi bugetelor entităţilor publice, care reprezintă ansamblul de aplicaţii informatice şi reguli, definite prin procedura de funcţionare a sistemului naţional de raportare si care asigură procesul de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare, angajamentelor legale, bugetelor entităţilor publice şi întocmirea pe baza acestora a rapoartelor centralizate şi/sau consolidate ori a altor situaţii stabilite prin procedura de funcţionare a sistemului.

De asemenea, la art.8 din actul normativ menţionat mai sus se prevede ca punerea în funcţiune a sistemului naţional de raportare si testarea procedurii de funcţionare a sistemului în relaţia cu entităţile publice se realizează până la data de 31 decembrie 2015.

în baza prevederilor art.9 alin.(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, disponibilităţile în valută administrate de Ministerul Finanţelor Publice, păstrate la Banca Naţională a României, sunt purtătoare de dobândă. Rata dobânzii este stabilită prin convenţie incheiata intre Ministerul Finanţelor Publice si Banca Naţională a României.

Pentru punerea în aplicare a prevederilor Deciziei BCE/2014/8 privind interzicerea finanţării monetare şi remunerarea depozitelor guvernamentale de către băncile centrale naţionale, BNR a solicitat MFP modificarea ratei de dobanda aplicata la contul în valuta de la rata dobânzii plătită de instituţiile de credit la rezervele minime obligatorii la: disponibilităţile în EURO rata EONIA (calculată şi publicată zilnic de BCE) şi pentru disponibilităţile în USD se utilizează rata „FED funds rate” (calculată şi publicată zilnic de Federal Reserve New York).

începând cu anul 2007, in temeiul ait.9 alin.(8) echivalentul în lei al dobânzilor încasate de Ministerul Finanţelor Publice din fructificarea disponibilităţilor în valută păstrate la BNR s-a virat la bugetul de stat, cu excepţia dobânzilor aferente

disponibilităţilor conturilor analitice administrate de Ministerul Finanţelor Publice - Autoritatea de Certificare şi Plată, care s-au păstrat în aceste conturi sau s-au virat donatorilor externi, conform reglementărilor specifice. In perioada 2007- 2014 la bugetul de stat s-au virat cca.750 mil.lei, reprezentând

echivalentul în lei al dobânzii incasate la conturile în valuta deschise de MFP la BNR. Pentru perioada ianuarie -februarie a.c. a fost virata la bugetul de stat suma de dobanda bonificata de BNR

Urmare a deciziei BCE din septembrie de a reduce dobânda de politica monetara la nivelul de 0,05 pp de la 0,15pp si de a duce in teritoriu negativ dobânda oferita băncilor pentru depozite la -0,2 pp (fiind prima mare banca centrala care a luat o astfel de decizie) Euro Ovemight Index Average (EONIA), una din facilităţile de pe piaţa monetara, a intrat deja pe minus (începând cu sept.2014) cu o valoare înregistrata la data de 05 ianuarie 2015 un randament -0,074.

Astfel, pentru prima data, la disponibilităţile conturilor în EURO, deschise de MFP la BNR a fost bonificata o suma pozitiva si negativa prin utilizarea ratelor de dobânzi EONIA pozitive sau negative Suma neta negativa în valuta bonificata de Banca Naţională a României a fost debitata direct de BNR din contul MFP. Cu suma neta negativa în valuta au fost afectate sursele în valuta care constituie disponibilităţile acestui cont respectiv imprumuturi din emisiuni de titluri de stat, venituri din privatizare, fonduri europene nerambursabile (primite de la CE si de la alţi donatorii externi) si dobânda aferenta acestora acumulata pina in luna decembrie 2014, etc.

Pentru perioada decembrie 2014- martie ax. BNR a bonificat la contul curent în valuta următoarele sume:

- la contul curent în USD o suma pozitiva în valoare de +1.432,0 mii USD, echivalentul în lei în suma de 5.826 mii lei a fost virat la bugetul de stat;

-la contul curent în EURO a fost bonificata suma pozitiva în valoare de 107,0 mii Euro şi suma negativă în valoare de 446,0 mii Euro. Cu suma neta negativă de 339,0 mii Euro, obţinută ca diferenţa intre cele doua valori, a fost debitat direct contul MFP de către BNR şi au fost diminuate disponibilităţile contului în EURO.

La contul curent în valuta Euro sunt deschise conturi analitice administrate de MFP pentru: disponibilităţile rezultate urmare vânzării certificatelor de emisii gaze cu efect de seră atribuite României EUA-uri şi EUAA-uri, la nivelul Uniunii Europene şi pentru disponibilităţile din fonduri europene nerambursabile primite de la Comisia Europeană şi de la alţi donatori externi.

în perioada decembrie 2014 - martie 2015, la conturile curente analitice în EURO gestionate de Ministerul Finanţelor Publice -Autoritatea de Certificare şi Plată BNR a bonificat dobândă în suma pozitivă în valoare de 14,52 mii Euro şi suma negativă în valoare de 72,93 mii Euro, rezultând o sumă netă negativă de 58,41 mii Euro, obţinută ca diferenţă între cele doua valori. Astfel, BNR a debitat direct conturile MFP - ACP, prin diminuarea disponibilităţilor acestor conturi analitice în EURO.

Potrivit legislaţiei în vigoare pentru acoperirea sumei nete negativa în valuta nu exista o sursa de finanţare.

Menţionăm că sumele negative de dobândă acumulate în cazul anumitor programe au diminuat disponibilul de sume transferate de la CE/alţi donatori destinate efectuării plăţii proiectelor care în lipsa adoptării actului normativ duce la întârzierea plăţilor la beneficiari.

Mai mult, cu sumele alocate de la bugetul de stat (titlul 56) conform prezentului act normativ trebuie achitată nota de debit reprezentând dobândă datorată donatorilor internaţionali în cazul programelor finanţate prin Mecanismul SEE/Norvegia, notă deja emisă de aceştia.

De asemenea, este necesar transferul la bugetul de stat cit mai rapid al dobânzii nete, rezultate după efectuarea compensării intre dobânda pozitivă şi cea negativă, pentru ca acestea sa fie utilizate pentru finanţarea programelor în situaţia indisponibilităţii temporare a fondurilor de la CE precum şi pentru cofinanţarea acestora, fapt care va diminua efortul bugetar de alocare a unor sume în acest sens.

Totodată erodarea capitalului disponibil in valuta cu suma dobânzii negative bonificata de BNR afecteaza soldul sumelor alocate din venituri din privatizare ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management, pentru absorbţia fondurilor structurale cu 2,5 mil.euro.

Având în vedere că echivalentul in lei al dobânzii nete negative se stabileşte prin utilizarea cursului de schimb valutar al Băncii Naţionale a României valabil la data efectuării deschiderii de credite bugetare şi această sumă în lei ar putea fi insuficientă pentru reîntregirea conturilor cu valoarea dobânzii negative, este necesară reglementarea în textul actului normativ a finanţării eventualelor diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin majorarea cu 2% a cursului BNR. Considerăm că procentul de 2% este suficient, luând în considerare experienţa similară pentru alte programe finanţate din fonduri externe nerambursabile, în ceea ce priveşte acoperirea diferenţelor datorate creşterii cursului de schimb valutar.

VI. Prin Hotărârea nr. S-56 din 02.07.2014, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat Concepţia militar - strategică pentru participarea la viitoare misiune NATO în Afganistan, post -2014, Resolute Support Mission (RSM). potrivit căreia Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziţie pentru misiunea RSM până la 50 jandarmi şi poliţişti, participarea fiind susţinută de încheierea unui Acord Tehnic între MAI şi Comandamentul Central al SUA (US CENTCOM) cu privire la asigurarea financiară şi suportul logistic, similar celui existent în perioada 2011-2014 la operaţia Forţei Internaţionale de Securitate şi Asistenţă în Afganistan - ISAF.În conformitate cu angajamentele politice asumate, în contextul operaţionalizării misiunii RSM în Afganistan, care a debutat la data de 01.01.2015, corelat cu asigurările reprezentatului Ambasadei SUA şi ale ataşatului de afaceri interne la Delegaţia Permanentă a României la NATO, precum şi ca urmare a solicitărilor repetate adresate şefului contingentului MAI din Afganistan privind încadrarea în cel mai scurt timp a funcţiilor alocate României, MAI a dislocat personalul propriu în Afganistan începând cu data de 21.01.2015.Cadrul legal naţional care reglementează nivelul şi condiţiile de acordare a diurnelor personalului aflat în astfel de situaţii este reprezentat în cazul cadrelor militare de Hotărârea Guvernului nr. 1086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenit personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, iar în cazul poliţiştilor prin Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare. Demersurile întreprinse în vederea asigurării financiare pentru plata diurnelor întregului personal MAI dislocat în Afganistan începând cu data de 21.01.2015 în cadrul misiunii RSM, evidenţiază că, potrivit legislaţiei naţionale, există diferenţieri între drepturile cuvenite poliţiştilor si cele cuvenite cadrelor militare, în condiţiile în care ambele categorii de personal desfăşoară misiuni similare în aceleaşi condiţii.

2. Schimbări preconizate

I. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

- în vederea respectării obligaţiilor asumate prin semnarea şi ratificarea instrumentelor juridice de drept internaţional în domeniul fiscal şi asigurării unui schimb de informaţii fiscale efectiv,

se desemnează Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ca autoritate competentă în acest scop.

Totodată, se prevede ca ANAF să comunice la cererea autorităţii solicitante orice informaţii prevăzute de respectivele instrumente juridice de drept internaţional, pe care le deţine, indiferent că sunt informaţiile furnizate, potrivit legii, de contribuabili sau alte persoane, entităţi, autorităţi, fie că sunt informaţii obţinute de ANAF cu ocazia verificărilor efectuate. Termenul pentru transmiterea informaţiilor se proopune a fi cel prevăzut la art.10911 din Codul de procedură fiscală.

Toate schimburile de informaţii se vor realiza cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

- s-a definit noţiunea de obligaţie fiscală restantă, această noţiune fiind frecvent utilizată în alte proceduri administrative (ex licitaţii, emiterea de licenţe/autorizaţii);
- se propune completarea regulilor referitoare la selectarea contribuabililor pentru inspecţia fiscală în sensul aplicării acestor reguli şi în cazul inspecţiilor solicitate de alte instituţii ale statului;
- potrivit art. 90 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează compensarea obligaţiei unui creditor cu cea a debitorului asupra sa, dacă condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii. Cu alte cuvinte, compensarea poate interveni dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru ca aceasta să opereze până la data deschiderii procedurii de insolvenţă.

în mod similar, textul de lege în discuţie conferă posibilitatea ca, pe perioada procedurii de insolvenţă, să poată fi compensate creanţele reciproce născute după data deschiderii procedurii insolvenţei.

Astfel, pentru a da eficienţă prevederilor art. 90 din Legea nr. 85/2014, se propune:

• reglementarea compensării sumelor negative de TVA solicitate la rambursare prin intermediul unui decont depus după data deschiderii procedurii de insolvenţă cu obligaţii fiscale născute după data deschiderii procedurii de insolvenţă;
• reglementarea compensării sumelor negative de TVA care nu au fost solicitate la rambursare până la data deschiderii procedurii insolvenţei cu obligaţiile fiscale născute anterior deschiderii procedurii de insolvenţă. Pentru aceasta s-a prevăzut şi obligaţia persoanei impoazabile de a solicita rambursarea respectivei sume negative de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.
- s-au completat prevederile privind tipurile de garanţii cu un nou tip de garanţie - poliţa de asigurare de garanţie;
- crearea unei reguli speciale de aplicare a măsurilor de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat de la autorităţi sau instituţii publice sume certe, lichide şi exigibile. In astfel de situaţii, în baza documentelor furnizate de debitor, organul de executare va institui poprirea asupra sumelor datorate de aceste autorităţi sau instituţii publice;
- reglementarea expresă a posibilităţii contribuabilului de a obţine suspendarea executării silite prin depunerea unei scrisori de garanţie bancară şi pe parcursul soluţionării acţiunii în contencios administrativ;
- în cazul popririi bancare, s-a prevăzut un termen de 3 zile pentru ca băncile să plătească sumele indisponibilizate. Acest interval creează premisele evitării situaţiilor de executări multiple, atunci când au fost poprite şi indisponibilizate sume existente în mai multe conturi bancare. Astfel, în acest interval de timp, debitorul, după ce a fost informat de banca sa cu privire la popririle instituite poate solicita organului fiscal menţinerea doar a uneia dintre popriri şi ridicarea celorlalte care depăşesc debitul înscris în titlul executoriu ce face obiectul popririi;
- s-a prevăzut scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru în cazul în care sunt solicitate organului fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală eliberarea unor certificate, adeverinţe sau alte asemenea documente.

în ceea ce priveşte impactul negativ pe bugete locale ca urmare a scutirii de la plata taxelor extrajudiciare de timbru în anul 2015, precizăm următoarele:

- pierderea de venit ca urmare a măsurii propuse, pentru perioada rămasă din anul 2015 (6 luni), este de 1.103 mii lei;
- pierderea de venit se situează la un nivel reprezentând circa 0,004% din veniturile proprii ale unităţilor administrativ teritoriale;
- de asemenea, raportat la nivelul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, scutirea propusă reprezintă circa 0,67% din sumele defalcate din TVA şi distribuite unităţilor administrativ-teritoriale în care se afla organe fiscale ale ANAF pentru echilibrarea bugetelor locale;
- pierderea se situează la nivelul bugetelor municipiilor şi oraşelor, întrucât aceste unităti administrativ teritoriale sunt în fapt localităţile în care sunt situate unităţile din cadrul ANAF competente să elibereze certificate/adeverinţe şi totodată, aşa cum am arătat mai sus, beneficiarele taxei;
- nu sunt deci afectate bugetele comunelor întrucât ANAF nu mai are în structura sa organizatorică unităţi situate în localităţi cu astfel de statut, cu excepţia a 5 cazuri.

Se poate astfel aprecia că impactul scutirii asupra bugetelor locale posibil afectate este nesemnificativ, nefiind deci necesare alte măsuri pentru echilibrarea bugetelor în cauză.
II. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Având în vedere prelungirea prin prezentul proiect de act normativ, a termenelor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, se impune, în vederea corelării, modificarea unor prevederi cuprinse în actul normativ primar, astfel:

• Emiterea, de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, până la data de 1 august 2017, a normelor metodologice privind procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la un sistem informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale;
• Precizarea termenului limită până la care îşi menţin valabilitatea avizele privind distribuţia aparatelor de marcat electronice fiscale acordate distribuitorilor autorizaţi, în speţă data de 1 iulie 2016;
• Aplicarea unei sancţiuni pentru comercializarea de către distribuitorii autorizaţi, sau de către unităţile din reţeaua acestora acreditate pentru comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rola jurnal, după data de 1 iulie 2016.

III. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Având în vedere faptul că identificarea celor mai bune soluţii tehnice de implementare a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, precum şi a procedurii de supraveghere şi monitorizare a funcţionării acestora, necesită o perioadă mai lungă pentru documentare şi alegere a soluţiilor legislative, se prelungesc unele termene prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, după cum urmează:

-autorizarea de către Comisie numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, începând cu data de 1 aprilie 2016 ;
- interzicerea comercializării aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă iumal începând cu data de 1 iulie 2016;
- obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili începând cu data de 1 octombrie 2016 ;
- obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mijlocii, începând cu data de 1 ianuarie 2017 ;
- obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, începând cu data de 1 mai 2017;
- aprobarea prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului pentru societatea informaţională, până la data de 31 decembrie 2015, a procedurii de avizare tehnică a modelelor de aparate de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic;
-aprobarea prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, până la data de 31 decembrie 2015, a informaţiilor conţinute în registrul naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi a metodologiei şi procedurii de înregistrare a acestora.
-modificarea, în termen de 360 de zile de la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 a normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999.
IV. S-a reglementat eliminarea obligativităţii aplicării ştampilei atât a declaraţiilor, cererilor şi altor documentele depuse de către persoane fizice, persoane juridice de drept privat aşa cum sunt definite în Codul civil, precum şi de către entităţile fără personalitate juridică la instituţii sau autorităţi publice cât şi a documentelor sau altor înscrisuri emise între aceste entităţi sau persoane.

în schimb, regula nu se aplică persoanelor juridice de drept public care vor aplica ştampila pe documentele emise de către acestea, conform regulilor aplicabile în prezent.

V. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările si completările ulterioare

In vederea coroborării prevederilor OUG nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările si completările ulterioare cu cele ale OUG nr.88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificarea ulterioara, si ţinând cont de faptul ca in prezent se afla in faza de implementare si testare sistemului naţional de raportare s-a impus modificarea prevederilor alin.(4) ale art.5 din OUG nr. 146/2002 in sensul stabilirii pentru instituţiile publice a obligaţiei de a transmite unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului bugetele de venituri si cheltuieli astfel cum sunt acestea aprobate potrivit reglementarilor legale in vigoare.

De asemenea, avand in vedere ca s-a aprobat crearea unui sistem care sa gestioneze investiţiile publice in Romania, a fost necesar sa fie modificate si prevederile alin.(5) al art.5 din OUG nr. 146/2002, republicata, cu modificările si completările ulterioare, eliminandu-se obligaţia unităţilor trezoreriei statului de a verifica listele de investiţii intocmite de instituţiile publice si aprobate in condiţiile legii.

Astfel, acest alineat a fost reformulat, stabilindu-se principalele verificări pe care le efectuează in continuare unităţile teritoriale ale trezoreriei statului la decontarea sumelor in numerar sau prin virament din conturile instituţiilor publice, respectiv verificarea existentei bugetelor de venituri si cheltuieli transmise de instituţiile publice potrivit prevederilor alin.(4) al aceluiaşi articol, respectarea incadrarii in prevederile bugetare si in creditele bugetare deschise si repartizate si/sau in disponibilităţile de fonduri, după caz, precum si alte obiective stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Prin prezenta ordonanţă se propune ca sursa de finanţare a sumelor nete negative în valuta bonificate de BNR, la contul curent în valuta să se asigure de la bugetul de stat, din 15 bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”, Capitolul 55 „Tranzacţii privind datoria publica şi împrumuturi”, titlul 30 „Dobânzi”, articolul 30.03 „Alte dobânzi”, la o poziţie distincta.

In ipoteza ca rata dobânzii EONIA înregistrează aceleaşi fluctuaţii ca în perioada noiembrie 2014 - martie 2015, se estimează ca valoarea sumelor nete negative care urmează să se asigure din bugetul de stat în anul 2015 ar fi de cca. 10.000 mii lei, iar valoarea sumelor nete pozitive estimate a se vira la bugetul de stat ar fi de cca. 24.000 mii iei. Suma necesara pentru anul curent în valoare de cca. 10.000 mii lei se va asigura din sumele prevăzute in Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014 din bugetul Ministerului Finanţelor Publice „Acţiuni generale”, de la capitolul 55 „Tranzacţii privind datoria publica şi împrumuturi”, titlul 30 „Dobânzi”, articolul 30.03 „Alte dobânzi”, la o poziţie distincta.

în ceea ce priveşte sumele reprezentând dobânda negativă în euro bonificată de BNR la disponibilităţile rezultate urmare vânzării certificatelor de emisii gaze cu efect de seră atribuite României EUA-uri şi EUAA-uri, la nivelul Uniunii Europene, se propune ca sursa de finanţare să se asigure de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice, Capitolul 51.01 „Autoritari publice şi acţiuni externe”, Titlul II „Bunuri şi servicii” 20, articolul „Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii” 20.30.30.

In ceea ce priveşte sumele reprezentând dobânda negativă în euro bonificată de BNR la disponibilităţile conturilor analitice administrate de Ministerul Finanţelor publice - Autoritatea de Certificare şi Plată, se reglementează acoperirea acestora din dobânda pozitivă acumulată la disponibilităţile din aceste conturi, cu excepţia celor provenite din prefinanţarea primită de la Comisia Europeană aferentă programelor operaţionale finanţate în cadrul Obiectivului Convergenţă al Politicii de Coeziune 2007 -2013 şi Programului de Cooperare Transfrontalieră Romania -Bulgaria 2007-2013.

în cazul în care sumele reprezentând dobânda negativă în euro sunt mai mari decât cele reprezentând dobânda pozitivă acumulată în conturile gestionate de Ministerul Finanţelor Publice - Autoritatea de Certificare şi Plată, diferenţa se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”, de la o poziţie bugetară distinctă din cadrul titlului 56 „Proiecte cu finanţare externă nerambursabila.

Astfel, valoarea sumelor nete negative înregistrată în perioada decembrie 2014 - martie 2015, care urmează să se finanţeze din bugetul de stat, este de cca. 55,55 mii lei (echivalent a 12,48 mii euro) şi se va asigura din sumele prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.186/2014 din bugetul MFP - Acţiuni generale, de la capitolul „Autorităţi publice şi acţiuni externe”.

în contextul aprobării viitoarelor Programe de Cooperare Teritorială Europeană (PCTE) gestionate de către MDRAP, Comisia Europeană (CE) a solicitat transmiterea conturilor pentru virarea sumelor aferente perioadei de programare 2014-2020, reprezentând prefinanţări şi rambursări de cheltuieli eligibile. Pentru a beneficia de procedura de carry over prevăzută în Non-Paper-ul Comisiei Europene privind aprobarea programelor, programele trebuiau a fi considerate gata de aprobare până cel târziu sfârşitul anului 2014, iar în acest sens trebuia a fi revizuită şi transmisă împreună cu documentele solicitate şi identificarea financiară cu datele contului bancar.

Sumele reprezentând dobândă negativă în euro bonificată de Banca Naţională a României pentru disponibilităţile din contul analitic administrat de către Ministerul Finanţelor Publice -subcont deschis pe numele Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prevăzute la alineatul (11) al art. 9 din OUG 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură din sumele reprezentând dobândă pozitivă acumulată la disponibilităţile din acest cont, provenite din prefinanţarea primită de la Comisia Europeană aferentă Programului Operaţional Comun România - Ucraina -Republica Moldova şi Programului Operaţional Comun "Bazinul Mării Negre 2007-2013,, finanţate în cadrul Obiectivului 3 Cooperare Teritorială Europeană.

în situaţia în care sumele reprezentând dobândă negativă în euro sunt mai mari decât sumele reprezentând dobândă pozitivă în euro la contul analitic menţionat, diferenţa se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, de la o poziţie bugetară distinctă din cadrul titlului 56 „Proiecte cu finanţare externă nerambursabilă”. Dobânda pozitivă rămasă neutilizată în urma efectuării operaţiunilor) se face venit la bugetul de stat la închiderea programelor.

VI. Se propune ca în cazul poliţiştilor care participă sau au participat în anul 2015 la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în comun cu forţele armate ale României sau similare celor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, pentru forţele armate, se efectuează regularizări ale drepturilor băneşti cuvenit pe perioada misiunilor, în vederea acordării acestor drepturi la nivelul stabilit prin actele normative în vigoare. Astfel, se asigură, prin regularizare, acelaşi nivel al drepturilor băneşti cuvenite pe întreaga perioadă a participării poliţiştilor la misiunile respective în anul 2015, atât pentru cei care continuă misiunea cât şi pentru cei care sunt înlocuiţi, asigurându-se astfel o echitate prin eliminarea oricăror discriminări în retribuirea personalului care desfăşoară aceleaşi activităţi, în aceleaşi condiţii.

[...]

1^1 Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat Proiectul de act normativ nu creează distorsiuni ale mecanismelor concurenţiale existente şi nu are impact asupra domeniului ajutoarelor de stat.

2. Impactul asupra mediului de afaceri
Prezentul proiect de act normativ conduce la simplificarea procedurilor administrative, creându-se premisele necesare implementării solicitării certificatului de atestare fiscală, a adeverinţei de venit şi a altor asemenea documentele eliberate de organele fiscale din cadrul ANAF, prin mijloace electronice şi, de asemenea comunicarea acestor documente tot prin mijloace electronice. De asemenea, măsura de scutire de la plata taxelor extrajudiciare de timbru creează premisele pentru creşterea gradului de încredere a contribuabililor în sistemul fiscal ca urmare reducerii birocraţiei, pe de o parte, iar pe de altă parte sprijină contribuabilii prin reducerea costurilor dar şi a timpului pentru solicitarea şi obţinerea unui certificat de atestare fiscală, adeverinţă de venit sau alte asemenea documente eliberate de organele fiscale din cadrul ANAF.

PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA

Răspunde