Legea nr. 322/2015 - modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
| Comentarii |
|
SENATUL
CAMERA DEPUTAŢILOR
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
LEGE
pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. —Articolul 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării consumatorului şi de derularea programelor psihologice şi sociale sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor aprobate Agenţiei Naţionale Antidrog.”
2. Alineatele (5) şi (6) se abrogă.
Art. II. — în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Regulamentul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 860/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 16 decembrie 2015.
Nr. 322.
| ← HG nr. 977/2015 - numire d-lui Băcală Mircea în funcţia... | Legea nr. 324/2015 - modificarea şi completarea Legii nr.... → |
|---|
ASPECTE GENERALE
Conform prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 270/2013, în cazul în care, prin acte normative la nivel de lege, se aprobă ca instituţiile publice prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ să obţină venituri proprii, acestea vor fi considerate instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz.
Citește mai mult
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este interzisă elaborarea de acte normative prin care se creează cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar, cu excepţia prevederilor art. 67 din aceeaşi lege, conform cărora Guvernul poate aproba înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă unele instituţii publice. în temeiul art. 23 alin. (3) din Legea nr. 143/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării consumatorului şi de derularea programelor psihologice şi sociale sunt suportate de la bugetul de stat prin bugetul Agenţiei Naţionale Antidrog şi, în funcţie de posibilităţile materiale, de către persoana în cauză, de familie sau de un organism privat, în condiţiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului afacerilor interne, al ministrului sănătăţii şi al ministrului finanţelor publice”, iar, în conformitate cu prevederile alin. (6) ale aceluiaşi articol „Sumele încasate de centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog reprezintă venituri extrabugetare ale Agenţiei Naţionale Antidrog, cu titlu permanent, şi se utilizează pentru finanţarea programelor de prevenire a traficului şi consumului ilicit de droguri. Sumele neutilizate la sfârşitul anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.”Menţionăm că la nivelul Agenţiei Naţionale Antidrog, de la înfiinţare (H.G. nr. 1489/2002, cu modificările şi completările ulterioare) până în prezent, nu au fost stabilite tarife şi condiţii în care structurile din cadrul acesteia să poată încasa contravaloarea serviciilor şi a cheltuielilor ocazionate de participarea la programe psihologice şi sociale, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (5) din Legea nr. 143/2000, cu modificările şi completările ulterioare, considerându-se că stabilirea unor astfel de tarife ar fi în contradicţie cu rolul Agenţiei şi atribuţiile conferite de lege conform cărora Agenţia Naţională Antidrog furnizează servicii sociale integrate, ce includ programe psihologice şi sociale, pentru toate persoanele care se adresează structurilor teritoriale cu respectarea următoarelor principii: egalitate de şanse, nediscriminare, confidenţialitate, echitate; astfel, în toată această perioadă A.N.A nu a realizat venituri extrabugetare.
De asemenea, precizăm că Statul român procedează într-un mod nediscreţionar în ceea ce priveşte accesul persoanelor care solicită tratament sau alte servicii de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, politicile publice antidrog promovate în România adresându-se tuturor segmentelor sociale, cu prioritate persoanelor cu venituri foarte mici sau fără venituri, oferind astfel posibilitatea accesului gratuit la aceste tipuri de servicii.
în acelaşi context, menţionăm faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 208 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi, având ca obiective: protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident şi asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu în condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). Din acest fond se decontează numai medicamentele cu şi fără contribuţie personală cuprinse în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare, acordate Contractului-cadru şi a Normelor metodologice pentru anul 2012 privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Pe cale de consecinţă, având în vedere aceste considerente, serviciile medicale specifice care sunt furnizate de structurile Agenţiei Naţionale Antidrog în vederea tratării persoanelor consumatoare de droguri nu sunt decontate de către casele de asigurări de sănătate din România.
2. Schimbări preconizate
Prin adoptarea proiectului de act normativ se urmăreşte protejarea stării de sănătate a populaţiei, în special a adolescenţilor şi a adulţilor, prin reducerea riscurilor de îmbolnăviri sau decese datorate consumului de droguri. Totodată, proiectul de act normativ vizează punerea de acord a sistemului de finanţare a Agenţiei Naţionale Antidrog cu dispoziţiile art. 62 şi art. 67 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării posibilităţii obţinerii de venituri extrabugetare, având în vedere faptul că, în prezent, activitatea instituţiei este finanţată integral de la bugetul de stat prin Ministerul Afacerilor Interne, precum şi faptul că dispoziţiile legale în domeniul finanţelor publice prevalează înaintea altor reglementări incidente constituirii şi utilizării fondurilor publice, adoptate anterior noilor reglementări.
3. Alte informaţii
În anul 2013, pentru serviciile de tratament cu agonişti şi antagonişti furnizate consumatorilor de droguri au fost evidenţiate următoarele costuri medii, astfel:
1. Costuri în sistemul penitenciar
• Costul mediu lunar pentru fiecare dintre cei peste 30.000 de deţinuţi care există în România a fost estimat la 417 lei, respectiv 94,36 euro la un curs mediu anual stabilit de B.N.R. pentru anul 2013 (valabil şi pentru deţinuţii autodeclaraţi a fi consumatori de droguri care beneficiază de tratament de substituţie sau alte tipuri de intervenţie specializată), fără a fi luate în calcul şi cheltuielile cu salariile angajaţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
2. Costuri beneficiari consumatori de droguri în cadrul serviciilor de tratament substitutiv cu agonisti si antagonisti de opiacee pentru persoane cu toxicodependentă -Ministerul Sănătăţii, Programul National de Sănătate Mintală
• număr de bolnavi în tratament substitutiv - 1.200/an;
• număr de teste pentru depistarea prezenţei drogurilor în urina bolnavilor -15.011/an;
• costul mediu/bolnav cu tratament de substituţie/an -1.405,83 lei;
• costul mediu pe test rapid de depistare a drogurilor în urină - 9,46 lei;
• costul mediu total/benefîciar/an (tratament substituţie şi teste pentru depistarea prezenţei drogurilor în urină) -1.415,29 lei, respectiv 320,27 euro la un curs mediu anual stabilit de B.N.R. pentru anul 2013.
3. Costuri beneficiari consumatori de droguri în cadrul serviciilor de tratament substitutiv cu agonisti si antagonisti de opiacee - servicii tip asistentă integrată pentru consumatorii de droguri - Agenţia Naţională Antidrog
• Costul mediu/beneficiar cu tratament de substituţie/an - 1.249,20 lei (dacă se adaugă costul medicaţiei conexe în valoare de 50,4 lei/an/beneficiar, costul mediu anual devine 1299,60 lei);
• Costul mediu pe test rapid de depistare a drogurilor în urină - 20 lei;
• Costul mediu total/beneficiar/an (tratament substituţie şi teste pentru depistarea prezenţei drogurilor în urină) -1.269,20 lei (dacă se adaugă costul medicaţiei conexe în valoare de 50,4 lei/an/beneficiar, costul mediul lunar devine 1319,60 lei, respectiv 298,61 euro la un curs mediu anual stabilit de B.N.R. pentru anul 2013.
[...]
Impactul social
Sănătatea persoanelor consumatoare de droguri care solicită tratament sau alte servicii de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi se adresează structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale Antidrog va fi protejată ca urmare a oferirii posibilităţii accesului gratuit la aceste tipuri de servicii sociale integrate, ce includ programe psihologice şi sociale, cu respectarea următoarelor principii: egalitate de şanse, nediscriminare, confidenţialitate, echitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 din Constituţia României, republicată, dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice.