Legea nr. 338/2015 - aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016

Comentarii

1

LEGE

pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. — Prezenta lege aprobă plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar, potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 29 alin. (1) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată.

Art. 2. — (1) Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2016 de -2,80%, iar în anul 2017 de -2,77%.

(2) Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 7,7% în anul 2016 şi de 7,4 % în anul 2017.

Art. 3. — (1) Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2016, este de 41,0% din produsul intern brut.

(2) în anul 2016 plafoanele privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, sunt în sumă de 1.200,0 milioane lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

(3) Plafoanele prevăzute la alin. (2) nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale, precum şi finanţările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, inclusiv cele cuprinse în Planul elen de reconstrucţie şi dezvoltare economică a Balcanilor — HIPERB.

(4) Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, este de 8.000,0 milioane lei.

(5) în anul 2016, plafoanele nominale ale cheltuielilor totale şi ale cheltuielilor de personal, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 69/2010, republicată, sunt stabilite prin derogare de la prevederile art. 6 şi 7 din aceeaşi lege şi sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(6) Plafoanele nominale ale soldurilor bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale şi ale altor bugete componente ale bugetului general consolidat, în anul 2016, sunt stabilite prin derogare de la prevederile art. 6 şi 7 din Legea nr. 69/2010, republicată, şi sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(7) în anul 2016, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de -9.836,5 milioane lei.

Art. 4. — (1) Obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de atingerea unui nivel al soldului structural anual al administraţiei publice de -1% din produsul intern brut.

(2) Nivelul plafoanelor soldului structural anual al administraţiei publice este prevăzut în anexa nr. 3, prin derogare de la prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 69/2010, republicată; prezenta lege nu prevede cale de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu prevăzut la alin. (1). Ajustarea soldului structural anual al administraţiei publice se face începând cu anul 2018.

(3) în anul 2016, prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică.

Art. 5. — Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale vor elabora propunerile de cheltuieli bugetare, în concordanţă cu prevederile Legii nr. 69/2010, republicată, precum şi cu încadrarea în plafoanele prevăzute în prezenta lege.

Art. 6. —Anexele nr. 1—3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 18 decembrie 2015.

Nr. 338.

ANEXA Nr. 1

Plafoane nominale ale cheltuielilor totale şi ale cheltuielilor de personal pe anul 2016*)

— milioane lei —

*) Nu includ asistenţa financiară din partea Uniunii Europene sau alţi donatori.

**) Estimări.

ANEXA Nr. 2

Plafoanele nominale ale soldului bugetului general consolidat şi ale principalelor bugete

componente pentru anul 2016

— milioane lei —

ANEXA Nr. 3

Plafoanele soldului structural anual al administraţiei publice

% din PIB

*) Estimări.

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Legea nr. 338/2015 - aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016

Nume 

Email

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi

Comentează

Expunere de motive initiator 19.12.2015

Motivul emiterii actului normativ

Prin adoptarea Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016 se prevede:

- aprobarea plafoanelor pe termen mediu pentru anumiţi indicatori bugetari, ceea ce va permite încurajarea deciziilor de politici sustenabile fiscal, prin cunoaşterea principiilor fiscale şi a regulilor privind veniturile, cheltuielile şi soldul bugetar şi datoria publică;
- continuarea unor măsuri adoptate în ultimii ani, adoptarea unor acte normative în anul 2015, precum şi noi măsuri care să conducă la o monitorizare mai riguroasă a

Citește mai mult

cheltuielilor bugetare;
- un management solid şi transparent.

1. Descrierea situaţiei actuale

în anul 2014, potrivit prevederilor Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată, Guvernul a elaborat Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2015-2017.

Potrivit prevederilor art.26 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, odată cu Strategia fiscal-bugetară pe orizontul de referinţă, Guvernul va depune la Parlament şi proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar.

Ca urmare, Parlamentul a aprobat Legea nr. 182/2014 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2015 prin care s-au stabilit plafoanele pentru deficitul bugetului general consolidat exprimat ca pondere în produsul intern brut, precum şi pentru cheltuielile de personal exprimate ca pondere în produsul intern brut, care sunt obligatorii pentru anii 2015 şi 2016.

In acest context, plafoanele pentru soldul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut, precum şi pentru cheltuielile de personal exprimate ca pondere în produsul intern brut, sunt obligatorii pentru anii 2015 şi 2016. Pentru anul 2015, cei doi indicatori bugetari sunt de - 1,8% din P.l.B, respectiv 6,8% din P.LB., în timp ce pentru anul 2016, soldul bugetar a fost stabilit la -1,1% din P.LB. iar cheltuielile de personal la 6,6% din P.LB.

Pentru anul 2015, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 40,5%, luând în considerare potenţialele refinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2015.

Indicatorii bugetari, respectiv plafoanele privind finanţările rambursabile care pot fi contractate, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ - teritoriale, plafoanele privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/subdi viziunile administrativ-teritoriale, nivelul nominal al cheltuielilor totale şi al cheltuielilor de personal, soldul nominal al bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale şi al altor bugete componente ale bugetului general consolidat, precum şi soldul primar al bugetului general consolidat aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul 2015.

De asemenea, pentru anul 2015 obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de un nivel al soldului structural anual al administraţiei publice de -1 % din produsul intern brut.

în prezent, în ceea ce priveşte politica bugetară, România trebuie să respecte anumite constrângeri în ceea ce priveşte deficitul bugetar, constrângeri instituite prin reglementări europene, unele dintre acestea fiind transpuse şi în legislaţia naţională, conform angajamentelor asumate de autorităţile române în anul 2012 prin semnarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţă în cadrul UE (TSCG), ratificat de România prin Legea nr.83/2012.

Astfel, sunt în vigoare două restricţii permanente privind deficitul bugetar:

1) Deficitul bugetar, calculat potrivit metodologiei Sistemului European de Conturi (deficit ESA), să nu depăşească 3% din PIB.

Această regulă este instituită prin Protocolul nr.12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. România a ratificat Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene prin Legea nr. 13/2008.

2) Deficitul structural să nu depăşească 1% din PIB (obiectivul bugetar pe termen mediu - OTM) sau să se înscrie pe o traiectorie de convergenţă către OTM agreată cu Comisia Europeană.

Regula este stabilită prin prevederile art.3 alin.(l) din TSCG ratificat de România prin Legea nr.83/2012, iar potrivit prevederilor art.3 alin.(2) din acelaşi TSCG regula a fost preluată şi în legislaţia naţională prin modificarea Legii responsabilităţii fi scai-bugetare nr.69/2010, astfel încât aceasta se regăseşte în prezent la art.7 din Legea nr.69/2010, republicată.

în anul 2013, Comisia Europeană a propus pentru România anul 2015 ca limită de atingere a OTM, care a fost asumat prin Programul de Convergenţă.

Regula a fost preluată şi în legislaţia naţională şi se regăseşte în prezent la art.8, din Legea nr.69/2010, republicată, iar art.14 instituie un mecanism de corecţie pentru înlăturarea devierii.

Estimarea deficitului ESA şi al celui structural, pentru orizontul de prognoză 2016-2019, trebuie abordată prin prisma aspectelor pe care le comportă acestea în execuţia bugetara efectivă, a particularităţilor estimării deficitului structural.

Evoluţia acestor deficite în execuţia efectivă a scos în evidentă următoarele:

- în anul 2014, evoluţia celor doi indicatori bugetari evidenţiază o consolidare mai ridicată decât a fost proiectată.

- Bugetul pe anul 2014 a fost fundamentat pe o ţintă de deficit ESA de 2,2 % în PIB şi un deficit structural de 1,7 % în PIB, dar execuţia finală a consemnat niveluri net inferioare, respectiv deficit ESA de 1,4 % din PIB, conform Notificării fiscale 2014 publicată

În octombrie 2015, şi un deficit structural de 0,6 % din PIB, acesta din urmă încadrându-se la finalul anului trecut în prevederile Tratatului Fiscal, deşi acest lucru era programat la sfârşitul anului 2015.

- Construcţia bugetară iniţială pentru anul 2015 s-a realizat cu un deficit cash estimat de 1,83 % din PIB, respectiv un deficit ESA de 1,45 % din PIB, însă execuţia bugetară preliminată prefigurează un deficit cash de 1,2% din PIB, mai mic decât cel prognozat iniţial. în acest sens, este de subliniat efectul unei creşteri economice mult mai mari decât aşteptările iniţiale, întrucât bugetul pe anul 2015 a fost construit pe o creştere de 2,5 %, în timp ce pe primele 3 trimestre s-a înregistrat o creştere de 3,7 % şi există premise ca anul 2015 să se încheie cu o creştere economică mai mare decât cea estimată iniţial.

- Precizăm că soldul structural, deşi reflectă mai fidel poziţia fiscală a unei economii, prezintă o serie de dezavantaje, cel mai relevant fiind cel legat de incertitudinile asociate estimării sale. Valoarea soldului structural este dependentă de output gap, care depinde la rândul său de PIB potenţial, mărime care este supusă deseori unor revizuiri mai mult sau mai puţin semnificative, în funcţie de revizuirea datelor statistice şi de metodologia folosită.

- Din experienţa anilor anteriori, deficitul structural pentru România a fost supus unor reevaluări de către Comisia Europeană de la 3,8 % din PIB Ia 3 % pentru anul 2011, de la 2,5 % la 2 % din PIB pentru anul 2012, şi de la 1,7 % la 1,1 % din PIB pentru anul 2013, ca urmare a reevaluării output gap-ului, în sensul unui decalaj de cerere agregată mai ridicat decât estimările anterioare, ceea ce a implicat o componentă ciclică negativă a soldului structural mai ridicată în termeni absoluţi si implicit un nivel mai redus de deficit structural.

- Estimările preliminare pentru anul 2015 relevă posibilitatea ca România să se încadreze în ţinta de 1% din P.I.B. prevăzută pentru OTM.

2. Schimbări preconizate

In anul 2015, potrivit prevederilor art.26 din Legea responsabilităţii flscal-bugetare, nr.69/2010, republicată, Ministerul Finanţelor Publice „va înainta Guvernului până la data de 31 iulie a fiecărui an strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, care va conţine cadrul macroeconomic care stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fi scai-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscai -bugetară şi o declaraţie de răspundere şi acesta o va prezenta Parlamentului până la data de 15 august a fiecărui an”.

Odată cu strategia fiscal - bugetară, Guvernul va depune şi proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar, care va cuprinde indicatorii prevăzuţi la art. 29 alin.(l) din Legea nr.69/2010, republicată, fundamentaţi în strategia fiscal-bugetară.

Ca urmare, Ministerul Finanţelor Publice în baza prevederilor menţionate mai sus, trebuia să elaboreze şi să prezinte Guvernului:

- Strategia fiscal - bugetară pentru perioada 2016-2018;
- Proiectul de lege pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal bugetar pentru anul 2016

Strategia fiscal - bugetară pentru perioada 2016-2018, ca orice document programatic stabileşte principiile, obiectivele şi priorităţile fiscal bugetare ale Guvernului pentru perioada 2016-2018.

Pentru perioada 2016-2019, planificarea fi scai-bugetară a fost influenţată de modificarea Codului Fiscal, dar şi de celelalte măsuri în domeniul salarizării personalului din sistemul bugetar, legislaţia în domeniul drepturilor cu caracter social, legislaţia în domeniul pensiilor etc., măsuri cu impact major asupra evoluţiei cadrul macroeconomic, precum şi asupra veniturilor, cheltuielilor şi deficitului bugetar pentru anul 2016 şi perioada 2017-2019.

întrucât atât noul Cod Fiscal, cât şi legislaţia în domeniul salarizării, pensiilor şi drepturilor cu caracter social s-au aprobat după data de 15 august a.c., Ministerul Finanţelor Publice s-a aflat în imposibilitatea de a elabora şi prezenta Guvernului documentele menţionate mai sus, cu respectarea termenelor prevăzute de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată.

Cele menţionate mai sus trebuie coroborate şi cu faptul că în cursul lunii noiembrie a.c. a fost instituit un nou Guvern cu un nou Program de Guvernare.

Ca urmare, atât Strategia fiscal - bugetară pentru perioada 2016-2018, cât şi proiectul de lege pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal bugetar pentru anul 2016 au fost elaborate şi prezentate Guvernului cu depăşirea termenului prevăzut de lege.

în acest context, plafoanele pentru soldul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut, precum şi pentru cheltuielile de personal, exprimate ca pondere în produsul intern brut, sunt obligatorii pentru anii 2016 şi 2017. Pentru anul 2016, cei doi indicatori bugetari sunt de - 2,80% din P.I.B, respectiv 7,7% din P.I.B., în timp ce pentru anul 2017, soldul bugetar va fi de -2,77% din P.I.B. iar cheltuielile de personal de 7,4% din P.I.B..

Pentru anul 2016, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 41,0%, luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii peste aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2016.

In anul 2016, plafoanele privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, sunt în sumă de 1.200,0 milioane lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, este de 8.000,0 milioane lei.

Indicatorii bugetari, respectiv plafoanele privind finanţările rambursabile care pot fi contractate, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ - teritoriale, plafoanele privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, nivelul nominal al cheltuielilor totale şi al cheltuielilor de personal, soldul nominal al bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale şi al altor bugete componente ale bugetului general consolidat, precum şi soldul primar al bugetului general consolidat aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul 2016.

Măsurile de relaxare fiscală decise în anul 2015, în scopul stimulării creşterii economice, se estimează că vor avea un impact direct negativ asupra veniturilor bugetare până la finalul anului 2017, an în care se vor aplica şi ultimele reduceri planificate de taxe şi impozite. După această perioadă se estimează o stabilizare a ponderii în PIB a veniturilor bugetare.

In paralel, se estimează o majorare a ponderii în PIB a cheltuielilor bugetare pe anul 2016 generată de anualizarea majorărilor salariale şi a unor prestaţii de asistenta socială, adoptate în anul 2015, urmată însă pe termen mediu de o ajustare semnificativă a acestora ca pondere în PIB, în ipoteza menţinerii aceloraşi politici salariale şi de asistentă socială.

în aceste condiţii, există riscul ca deficitul bugetar (atât cash cât şi ESA) să înregistreze o creştere abruptă în anul 2016, fără a depăşi limita de 3% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, creştere care se menţine şi în anul 2017 urmată însă de revenirea, începând cu anul 2018 şi continuând şi în anul 2019, pe o traiectorie de ajustare.

în contextul celor prezentate mai sus, în termeni structurali, există riscul de a devia pe orizontul de referinţă de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din P.I.B., deficitul structural pe anul 2016 fiind estimat la 2,73% din P.I.B., în anul 2017 la 2,86% din P.I.B. urmând să înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2018, respectiv 2019, cu o ajustare anuală de 0,5 puncte procentuale.

Chiar în condiţiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 41% din PIB, obiectivul final al regulilor europene în materia deficitului bugetar fiind astfel asigurat.

Concluzia este aceea că indicatorii bugetari calculaţi pentru anul bugetar 2016 reprezintă estimări, ei pot înregistra valori mai mici în execuţie decât cele estimate iniţial, având în vedere experienţa anilor precedenţi.

în acest context, este posibil având în vedere un scenariu optimist, ca pe baza datelor finale privind execuţia bugetului general consolidat (date disponibile în anul 2017), să se constate că nivelul acestuia, pe termen mediu, se situează sub cel estimat în prezent, ceea ce, coroborat cu reevaluarea OTM sau a traiectoriei de ajustare către acesta pentru toate statele membre ale UE - reevaluare programată la nivelul Comisiei Europene pentru anul 2016 - poate conduce la concluzia că deficitului bugetar structural se află pe o traiectorie de ajustare sustenabilă, fără a fi necesare măsuri suplimentare de corectare a acestei traiectorii pe termen mediu.

în condiţiile în care, pe baza execuţiei bugetare a anului 2016, există un risc de deviere, în vederea contracarării, acestuia se impune promovarea unor măsuri, pe orizontul de referinţă, respectiv:
- menţinerea unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de ti chete de masă, tichete/vouchere de vacanţă, premii şi ore suplimentare, ti chete cadou şi indemnizaţii la ieşirea la pensie/trecere în rezervă;
- creşterea absorbţia fondurilor europene prin crearea cadrului legislativ şi instituţional pentru operaţionalizarea fondurile ESI, în perioada 2014-2020; Fondurile europene reprezintă un cala 1 i za tor al energiilor creative din economia românească şi, într-o anumită măsură pot suplini dacă sunt bine dimensionate şi orientate unele cheltuieli guvernamentale. Fiind considerate un capital de care poate beneficia ţara, acestea reprezintă o prioritate pentru sistemul instituţional şi economia românească.
- câştiguri de eficienţă obţinute din colectarea taxelor, a impozitelor, reducerea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea conformării voluntare, aplicarea noului pachet legislativ privind achiziţiile publice, care va vor crea premisele cheltuirii eficiente a fondurilor publice.
- îmbunătăţirea structurii cheltuielilor publice reprezintă un factor important care poate elibera spaţiu fiscal. Astfel cheltuielile de personal, cele cu bunurile şi serviciile, dar şi cheltuielile cu dobânzile, vor avea un trend descrescător ca procent din PIB, pe orizontul de referinţă, vor lăsa spaţiu de manevră pentru cheltuielile de investiţii care cresc în valoare nominală pe întreaga perioada 2016-2019, cu rol de antrenare a creşterii economice.

Pentru anul 2016 obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de un nivel al soldul structural anual al administraţiei publice este estimat să atingă -2,73% din produsul intern brut conform anexei nr.3.

Proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016, a fost elaborat pe baza obiectivelor, măsurilor şi ţintelor prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2016-2018.

Plafoanele de cheltuieli prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2016-2018, reprezintă limite maxime. Acestea sunt indicative şi pot fi revizuite potrivit prevederilor Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, nr.69/2010,republicată.

Proiectul de act normativ va fi depus la Parlament, însoţit de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2016-2018 aprobată de Guvern, ca document de fundamentare.

3. Alte informaţii

Scenariul macroeconomic pentru perioada 2016-2018 şi indicatorii bugetari prevăzuţi în proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016 şi în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2016-2018 au fost estimaţi pe baza legislaţiei în vigoare.

în Strategia fiscal - bugetară pentru perioada 2016-2018 conţine cadrul fiscal-bugetar, respectiv indicatorii bugetari prevăzuţi Ia art.29 alin.(l) iit. a)-i) pentru doi ani bugetari anteriori respectiv 2015 şi 2014, pentru anul 2016 şi anii 2017-2018

Secţiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al prezentului act normativ

Prin promovarea proiectului de act normativ mai sus amintit se urmăreşte:

• stabilirea unor ţinte obligatorii pentru o serie de indicatori bugetari prevăzuţi la art.29 din Legea responsabilităţii fiscal- bugetare nr.69/2010 pentru anul 2016 şi 2017;
• alocarea, cu eficienţă, a fondurilor publice şi o mai mare responsabilitate a ordonatorilor principali de credite în cheltuirea banilor publici;
• o mai bună disciplină financiară.

[...]

PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN-CIOLOȘ

Răspunde