Decizia CCR nr. 664 din 11.11.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 347 alin. (3) raportate la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel-Laurențiu Mitrache în Dosarul nr. 4.210/180/2012*/A1 al Curții de Apel Bacău - Secția penală, cauze cu minori și familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 509D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința din 4 noiembrie 2014 cu participarea reprezentantului Ministerului Public și a domnului avocat Silviu Faier în calitate de reprezentant al autorului excepției și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat pronunțarea pentru 11 noiembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Încheierea 28/CP din 6 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 4.210/180/2012*/A1, Curtea de Apel Bacău - Secția penală, cauze cu minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel-Laurențiu Mitrache într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece procedura de soluționare a contestației împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară, fără citarea părților și fără a da posibilitatea acestora să participe la dezbateri, precum și în lipsa unei prevederi potrivit căreia poziția exprimată de procuror să fie adusă la cunoștința inculpatului pentru a-și putea preciza cererile și excepțiile în raport cu aceasta, nu este compatibilă cu exigențele constituționale ale dreptului la un proces echitabil.

5. Curtea de Apel Bacău - Secția penală, cauze cu minori și familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

7. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Astfel, reglementarea procedurii camerei preliminare, dimpotrivă, asigură premisele soluționării cu celeritate a cauzelor în fond, ea cuprinzând reguli care elimină posibilitatea restituirii ulterioare, în faza de judecată, a dosarului la parchet, reguli care instituie competența judecătorului de cameră preliminară de a verifica legalitatea administrării probelor, toate acestea urmând a se realiza într-un termen rezonabil de cel mult 60 de zile. De aceea, dispozițiile legale criticate sunt o transpunere în practică a art. 21 alin. (3) din Constituție și a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 347 alin. (3) - Contestația din Codul de procedură penală care au următorul conținut: "Dispozițiile art. 343-346 se aplică în mod corespunzător.“În consecință, având în vedere atât conținutul normativ al art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, cât și criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 347 alin. (3) raportate la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală.

11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și dispozițiile art. 6 referitor la Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală și prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii, a constatat că excepția este întemeiată. Cu acel prilej, instanța de contencios constituțional a statuat că, de vreme ce soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului“, este neconstituțională, iar dispozițiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, atunci și prevederile art. 347 alin. (3) raportate la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

13. Curtea constată că, deși acea decizie nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial al României, iar potrivit art. 147 alin. (4) teza finală din Constituție, "De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“, sunt aplicabile în cauză prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“.

14. Inadmisibilitatea excepției, fiind un element definitoriu al competenței instanței constituționale, este subsecventă exclusiv pronunțării, anterior, de către Curtea Constituțională a unei decizii de admitere a excepției cu același obiect și constatării neconstituționalității prevederilor deduse, din nou, controlului de constituționalitate. Sub acest aspect, împrejurarea că decizia anterioară nu a fost încă publicată nu are relevanță față de Curte, soluția prin care s-a constatat neconstituționalitatea art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală fiindu-i opozabilă (a se vedea Decizia nr. 349 din 10 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 5 martie 2003).

15. Prin urmare, reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate (opozabil Curții Constituționale de la data pronunțării deciziei de admitere a excepției, respectiv tot 11 noiembrie 2014, iar nu de la publicarea în Monitorul Oficial al României, care încă nu s-a efectuat) a intervenit după sesizarea Curții, urmează ca excepția să fie respinsă ca devenită inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 531 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2014).