Art. 2650 Noul cod civil Legea aplicabilă protestului Dispoziţii generale Cambia, biletul la ordin şi cecul

Reglementarea anterioară: Legea nr. 105/1992: „Art. 130. Forma şi termenele de protest, cât şi condiţiile de formă ale unor acte necesare pentru exercitarea sau conservarea drepturilor în materie de cambie, bilet la ordin sau cec sunt stabilite de legea statului unde trebuie întocmit protestul sau un alt act necesar".

Legislaţie conexă:
► art. 8 din Convenţia privind conflictele de legi în materia cambiei şi biletului la ordin, încheiată la Geneva la 7 iunie 1930, la care România nu este parte;
► art. 8 din Convenţia privind conflictele de legi în materia cecului încheiată la Geneva la 19

Citește mai mult

martie 1931, la care România însă nu este parte (treaties.un.org).

1. în principiu, capacitatea persoanei care semnează un titlu de credit (cambie, credit sau cec) este supusă legii sale naţionale.

2. Persoana semnatară a unei cambii în calitate de reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra este ţinută personal în temeiul cambiei şi, dacă a plătit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa. Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii (art. 9-10 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, M. Of. nr. 100/1934).

3. Emitentul unui bilet la ordin este ţinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii (art. 107 din Legea nr. 58/1934).

4. în principiu, se aplică legea locului semnăturii, care exprimă regula locus regit actum. în ceea ce priveşte forma cecului, se poate aplica şi legea locului plăţii.

5. Indiferent de persoana debitorului pârât, prescripţia acţiunilor în regres este supusă legii locului emiterii cambiei, biletului la ordin sau cecului.

6. Ghidul practic privind funcţionarea Convenţiei din 1965, redactat de Biroul permanent al Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat, oferă exemple de acte extrajudiciare în sensul art. 17 din tratat: „Reprezintă astfel acte extrajudiciare (...) somaţiile de plată, notificările de reziliere în materie de contracte de închiriere sau de muncă, opoziţiile în materie de cambie şi efecte comerciale, cu condiţia ca acestea să fie emise de o autoritate sau de un agent procedural. Opoziţiile la căsătorie, consimţămintele la adopţie, recunoaşterea paternităţii se încadrează de asemenea în această categorie, în măsura în care implică respectarea anumitor formalităţi" (Concluziile Av. Gen. Ruiz-Jarabo Colomer din 05.03.2009, Roda Golf & Beach Resort SL, C-14/08, Culegere 2009).