Art. 443 Noul cod civil Contestarea filiaţiei Reproducerea umană asistată medical cu terţ donator Filiaţia

Art. 443

Contestarea filiaţiei

(1) Nimeni nu poate contesta filiaţia copilului pentru motive ce ţin de reproducerea asistată medical şi nici copilul astfel născut nu poate contesta filiaţia sa.

(2) Cu toate acestea, soţul mamei poate tăgădui paternitatea copilului, în condiţiile legii, dacă nu a consimţit la reproducerea asistată medical realizată cu ajutorul unui terţ donator.

(3) În cazul în care copilul nu a fost conceput în acest mod, dispoziţiile privind tăgăduirea paternităţii rămân aplicabile.

Comentarii despre Art. 443 Noul cod civil Contestarea filiaţiei Reproducerea umană asistată medical cu terţ donator Filiaţia

Nelson Denisa 12.01.2014

1. Conform normei analizate, filiaţia copilului nu poate fi contestată pentru temeiuri ce ţin de reproducerea asistată medical de nicio persoană, nici măcar de copil. Scopul normei este acela de a evita eventualele conflicte ce pot apărea în privinţa copiilor născuţi prin procedura reproducerii umane asistate medical.

2. Ca atare, soţul mamei este prezumat tată al copilului.

3. Unica excepţie de la regula imposibilităţii contestării filiaţiei priveşte pe soţul mamei, căruia legea îi dă posibilitatea de a tăgădui paternitatea copilului în cazul în care nu a consimţit la reproducerea asistată

Citește mai mult

medical cu un terţ donator sau când se contestă faptul concepţiunii copilului prin reproducere umană asistată medical cu terţ donator (este vorba de ipoteza în care soţul mamei şi-a exprimat consimţământul, procedeul medical s-a realizat, însă se contestă că respectivul copil a fost conceput prin tehnica reproducerii umane asistate medical cu terţ donator, ci dimpotrivă, s-ar susţine că acel copil este rezultatul unei relaţii extraconjugale a mamei, disimulată sub forma recurgerii la tehnica amintită).

în doctrină s-a arătat că acţiunea în tăgada paternităţii poate fi pornită şi de soţul mamei care şi-a revocat consimţământul anterior momentului concepţiei ori dacă până la acest moment a intervenit una din împrejurările ce înlătură efectele consimţământului anterior exprimat, ca introducerea unei acţiuni de divorţ sau despărţirea în fapt (D. Lupaşcu, C.M. Crăciunescu, Dreptul familiei 2011, p. 299).

4. Prezumţia de paternitate instituită în favoarea soţului mamei poate fi înlăturată exclusiv la cererea soţului mamei sau a fostului soţ al mamei. Dreptul la acţiune al soţului mamei se prescrie, potrivit art. 430 NCC, în termen de 3 ani de la data la care soţul a cunoscut că este prezumat tată al copilului ori de la o dată ulterioară, când a aflat despre concepţia copilului pe calea reproducerii umane cu terţ donator, la care acesta nu a consimţit. Dispoziţiile privitoare la tăgada paternităţii, cuprinse în art. 429-430 NCC, sunt incidente în privinţa soţului mamei.

5. Dacă părinţii copilului conceput prin tehnica reproducerii umane asistate medical cu terţ donator nu sunt căsătoriţi, copilul va fi din afara căsătoriei, paternitatea sa putând fi stabilită prin recunoaştere sau pe calea acţiunii în justiţie pentru stabilirea filiaţiei paterne faţă de partenerul mamei, care şi-a dat consimţământul la realizarea procedeului medical.

6. Competenţa de soluţionare a acţiunii revine instanţei de tutelă în a cărei rază teritorială se află domiciliul soţului chemat în judecată, al mamei sau al copilului, pârât în cauză.

Răspunde