Art. 530 Noul cod civil Modalităţile de executare Stabilirea şi executarea obligaţiei de întreţinere
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Stabilirea şi executarea obligaţiei de întreţinere
Stabilirea şi executarea obligaţiei de întreţinere
Art. 530
Modalităţile de executare
(1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.
(2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani.
(3) Pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere. Dispoziţiile art. 529 alin. (2) şi (3) rămân aplicabile.
| ← Art. 529 Noul cod civil Cuantumul întreţinerii Stabilirea şi... | Art. 531 Noul cod civil Modificarea şi încetarea pensiei de... → |
|---|
Acum d na avocat m a sfatuit sa trimit eu la serviciul sotului o cerere impreuna cu hotararea prin care sa solicit o poprire pentru a primi pensia alimentara pentru copil .
Va rog sa ma indrumati cum trebuie sa formulez aceasta cerere sau daca exista o alta modalitate.
MULTUMESC!
Dacă tata minorului nu lucrează cu forme legale, este obligat la plata pensiei fiind raportat la salariul minim.
În prezent raportat la salariul minim din prezent(NOV-2016), copilul trebuie să primească 231 lei LUNAR.
Dacă nu vrea de bună voie, trebuie să-l dați în judecată, prin care să cereți actualizarea pensiei copilului, la salariul minim pe economie din prezent.
Vedeți că din IAN-2017 salariul s-ar putea să crească, și astfel și dreptul copilului va fi mărit la mai mult de 231.
JURISPRUDENȚĂ:
"Copilul major, pentru a beneficia de întreţinere de la părinţii săi, trebuie să facă dovada că se află în continuarea studiilor, presupunându-se că din acest motiv este în incapacitate de a munci, ce determină o stare de nevoie". - (Trib. Călăraşi, dec. civ. nr. 640/R/2010, portal.just.ro).
"Copilul major, pentru a beneficia de întreţinere de la părinţii săi, trebuie să facă dovada că se află în continuarea studiilor, presupunându-se că din acest motiv este în incapacitate de a munci, ce determină o stare de nevoie. Urmarea unor cursuri cu frecvenţă redusă nu îl împiedică însă să obţină venituri. De altfel, şi în cazul copilului minor, dacă acesta are venituri proprii care sunt îndestulătoare pentru nevoile sale, părinţii nu sunt obligaţi la întreţinere. Deci, cu atât mai mult, copilul major care poate realiza venituri, programul cursurilor pe care le urmează
Citește mai mult
neîmpiedicându-l să muncească, nu poate solicita întreţinere de la părinţii săi". - (Trib. Călăraşi, dec. civ. nr. 640/R/2010, portal.just.ro).Nu este corect că ați trimis mamei majorului pensia de întreținere, trebuia majorului după ce a împlinit 18 ani.
După majoratul de la 18 ani, majorul trebuie să primească personal pensie de întreținere dacă se mai află în continuarea studiilor, și nu lucrează.
Dacă nu are carte de muncă, nu i se poate stabili și dovedi veniturile, și în acest caz i se va raporta obligația de întreținere la salariul minim pe economie.
33% din salariu este procentul pentru 2 copii -> 50% pentru 3 copii -> 25% pentru 1 copil.
1. Instanţa de fond a procedat la diminuarea cuantumului pensiei de întreţinere în raport de veniturile reclamantului. Contrar celor invocate în recurs, în sensul că, potrivit sentinţei atacate, recurenta ar urma să primească lunar suma de 258 lei, dacă s-ar respecta dispozitivul hotărârii şi s-ar avea în vedere salariul net comunicat la dosar, aşa cum rezultă din considerentele hotărârii atacate, la calculul lunar al pensiei de întreţinere instanţa a avut în vedere media lunară a veniturilor pe ultimele 6 luni, comunicată la dosar, de 1.525,16 lei. Sintagma folosită de instanţa
Citește mai mult
de fond „de la data introducerii cererii", încadrată între virgule, indică momentul limită de la care operează diminuarea cuantumului pensiei de întreţinere, şi nicidecum nu reprezintă elementul în raport de care se calculează procentul de 1/4 datorat de intimat cu titlu de obligaţie de întreţinere (1.035 lei salariu net aferent lunii octombrie 2010 : 4 = 258,7 lei).Stabilirea pensiei de întreţinere sub forma unei cote procentuale prezintă dezavantajul că într-o primă etapă lasă angajatorului debitorului posibilitatea de a stabili el însuşi cuantumul lunar al veniturilor asupra cărora se aplică procentul de 1/4 stabilit de instanţă. Aceasta în condiţiile în care debitorul obţine, pe lângă salariul net lunar, şi anumite premii. Realitatea lunară a veniturilor debitorului este foarte greu de controlat de intimată, ceea ce ar pune-o în situaţia promovării, de fiecare dată când există suspiciuni în privinţa sumelor, a contestaţiei la executare sau a deplasării, periodic, la sediul angajatorului debitorului pentru a solicita o adeverinţă privitoare la veniturile fostului său soţ. Pe de altă parte, potrivit Codului familiei, pensia de întreţinere se determină nu numai în raport de veniturile debitorului, ci şi în raport de nevoia minorei. Or, în condiţiile stabilirii unei cote procentuale, o asemenea nevoie nu mai este verificată, ci se prezumă (ceea ce Codul familiei nu face) o creştere a nevoilor ori de câte ori cresc veniturile debitorului. în baza acestor considerente, instanţa a apreciat că stabilirea obligaţiei de întreţinere sub forma unei cote procentuale nu este oportună, ci ar da naştere unor noi neînţelegeri între părţi, motiv pentru care a dispus reducerea pensiei de întreţinere la suma de 380 lei lunar, ţinând seama de faptul că media lunară a veniturilor intimatului este de 1525,16 lei şi de faptul că intimatul nu mai are o altă obligaţie de întreţinere, astfel că pensia se justifică a fi stabilită la 1/4 părţi din veniturile sale lunare cu caracter permanent (Trib. Bistriţa-Nâsăud, s. civ., dec. nr. 15/2011, nepublicată).
1. Ca regulă generală, obligaţia de întreţinere se execută în natură, asigurându-se creditorului de către debitor cele necesare traiului (alimente, îmbrăcăminte, locuinţă, medicamente, altele asemenea), iar în plus, în cazul minorului, prin suportarea şi a cheltuielilor pentru educare, învăţătură, pregătire profesională. Numai atunci când obligaţia de întreţinere
Citește mai mult
nu este executată în natură de bunăvoie de debitor, instanţa de tutelă va dispune executarea ei prin echivalent, adică prin plata unei pensii de întreţinere al cărei cuantum se stabileşte în bani.2. Ca atare, executarea în natură este regula, executarea prin echivalent (sub forma plăţii pensiei de întreţinere) constituie excepţia, care devine incidenţă numai atunci când există dovada refuzului executării în natură a obligaţiei, în mod benevol. Nu este exclus însă sistemul mixt de executare a obligaţiei (în natură şi în bani).
3. Textul analizat reglementează modalitatea de executare a obligaţiei de întreţinere. Executarea unei asemenea obligaţii este o procedură care are loc ulterior stabilirii obligaţiei de întreţinere. Ca atare, instanţa de tutelă va stabili mai întâi obligaţia de întreţinere în sarcina debitorului şi apoi modalitatea de executare. Desigur, stabilirea obligaţiei concrete şi a modalităţii de executare se realizează în acelaşi cadru procesual.
4. Faţă de regula generală care se desprinde din alin. (1) al normei analizate, apreciem că executarea obligaţiei de întreţinere se dispune de principiu în natură, atunci când din probatoriul administrat nu rezultă că debitorul refuză executarea benevolă a întreţinerii în modalitatea stabilită. Desigur, părintele la care locuieşte copilul execută obligaţia de întreţinere care îi incumbă în natură. Problema se pune în legătură cu modalitatea de executare a întreţinerii de celălalt părinte, la care nu se află copilul. Faţă de dispoziţiile generale ale alin. (1) al normei analizate, credem că ambii părinţi execută obligaţia în natură şi numai în caz de refuz al acestei modalităţi de executare ori atunci când se dovedeşte că părintele obligat la prestarea în natură a întreţinerii nu asigură minorului cele necesare traiului, nu contribuie la cheltuielile de educare, învăţătură, pregătire profesională, ci, dimpotrivă, achiziţionează pentru minor lucruri care nu sunt necesare traiului ori de care minorul s-ar putea lipsi, întreţinerea se va presta sub forma plăţii unei sume de bani.
5. Executarea în natură a obligaţiei de întreţinere este avantajoasă pentru copil, întrucât el va fi beneficiarul întregii sume stabilite în sarcina debitorului cu titlu de întreţinere, evitându-se astfel ca suma stabilită în beneficiul copilului să nu fie alocată în întregime nevoilor acestuia, ci parţial să fie folosită de părintele la care se află copilul în alte scopuri decât cel pentru care s-a instituit.
6. în situaţia în care întreţinerea, care, evident, se va stabili la o anumită sumă de bani, se va executa în natură, copilul va beneficia, în limita sumei alocate, de cele necesare traiului (hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, medicamente la nevoie, tratament etc.), de plata cheltuielilor ocazionate cu educaţia, învăţătura, pregătirea sa profesională.
7. întreţinerea, ca obligaţie concretă, se va stabili totdeauna în limita unei anumite sume de bani, însă executarea acesteia, ca modalitate de îndeplinire a obligaţiei, va avea loc în natură sau prin plata sumei de bani, după distincţiile prevăzute de alin. (1) şi (2) ale normei analizate.
8. întreţinerea datorată de părinte se stabileşte până la un anumit cuantum, în funcţie de numărul copiilor îndreptăţiţi la întreţinere, potrivit dispoziţiilor art. 529 alin. (2) NCC (până la 1/4 din venitul lunar net, în cazul în care există un singur copil; până la 1/3 din venitul lunar net, în cazul în care există 2 copii; pânâ la 1/2 din venitul lunar net în cazul în care există 3 sau mai mulţi copii). Cuantumul întreţinerii datorate de un fost soţ în favoarea fostului soţ se stabileşte de instanţa de judecată pânâ la 1/4 din venitul net din muncă al soţului care este obligat. întreţinerea datorată copiilor împreună cu cea datorată altor persoane conform legii (cum ar fi, spre exemplu, foştii soţi) nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al debitorului.
9. Pensia de întreţinere poate fi stabilită în două modalităţi: a) sub forma unei sume fixe, care, potrivit art. 531 alin. (2) NCC, se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei; b) sub forma unei cofe procentuale din venitul net lunar al debitorului.
10. Procentul legal datorat se raportează la veniturile nete lunare realizate de debitor, de orice natură ar fi ele (salarii, dividende etc.), cu caracter de continuitate.
11. Stabilirea cuantumului sub forma cotei procentuale prezintă avantajul că evită introducerea repetată a unor acţiuni pentru majorarea sau reducerea cuantumului anterior stabilit, după cum cresc sau scad veniturile debitorului întreţinerii, evitându-se astfel procesul inflaţionist, deoarece procentul stabilit se aplică tuturor creşterilor salariale realizate prin indexări. împotriva unei asemenea soluţii se poate aduce ca argument faptul că la stabilirea obligaţiei de întreţinere se ţine seama de posibilitatea de plată a persoanei obligate şi în acelaşi timp şi de nevoia celui care primeşte plata. Aprecierea echilibrului între aceste două elemente presupune o operaţiune de evaluare concretă pe care trebuie să o realizeze instanţa, ea neputând fi înlocuită printr-o reglare automată, ca rezultat al aplicării procentului stabilit de instanţă. Probleme pot apărea în cazul diminuării veniturilor părintelui obligat la plată, când fără intervenţia instanţei, aplicându-se procentul stabilit, s-ar produce o diminuare a pensiei datorate minorului, încălcându-se astfel principiul conform căruia micşorarea obligaţiei de întreţinere trebuie să se facă la cererea persoanei interesate. Pe de altă parte, lăsarea operaţiunii de stabilire a sumei concrete pe seama terţului poprit (angajatorul de la care părintele obligat primeşte venituri) poate conduce la situaţii neconvenabile pentru minor, în ipoteza în care terţul ar aprecia că anumite venituri nu trebuie luate în calcul.
12. Apreciem că stabilirea pensiei de întreţinere sub forma unei sume fixe sau în cotă procentuală se realizează de instanţa de judecată, de la caz la caz, în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze, ţinând seama de interesul superior al minorului, în beneficiul căruia se recunoaşte dreptul la întreţinere. Astfel, este necesar a se analiza care dintre cele două modalităţi legale de stabilire a pensiei de întreţinere (stabilirea unei sume efective sau stabilirea pensiei sub forma cotei procentuale) este mai potrivită în cauză şi de natură să atenueze pe cât posibil divergenţele dintre părţi, avându-se în vedere interesul superior al minorului, poziţia soţilor, raporturile dintre aceştia după încetarea căsătoriei.
Cu acordul părţilor, contribuţia poate îmbrăca şi forma unor prestaţii periodice în bani. Dacă este stabilită în bani, contribuţia se indexează trimestrial, conform indicelui inflaţiei.
Notarul public stabileşte sau constată că s-a realizat acordul părinţilor cu privire la obligaţia de întreţinere, a felului şi modalităţii executării acesteia,
Citește mai mult
precum şi contribuţia fiecărui părinte, astfel:Exemple de formulare:
– „Părţile s-au înţeles ca obligaţia de întreţinere să se efectueze în natură şi este echivalată cu suma de..., conform convenţiei părţilor”.
– „Contribuţia mea, tată, constă într-o proporţie de 1/4 din venitulmeu lunar, reprezentând...”
– „Tatăl declară că va plăti suma de... la data de...”