Art. 382 Noul Cod de Procedură Civilă Incidente privind probele Administrarea probelor de către avocaţi sau consilieri juridici Judecata
Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Judecata
SUBSECŢIUNEA a 4-a
Administrarea probelor de către avocaţi sau consilieri juridici
Judecata
SUBSECŢIUNEA a 4-a
Administrarea probelor de către avocaţi sau consilieri juridici
Art. 382
Incidente privind probele
(1) Instanţa, în condiţiile art. 373, va hotărî asupra cererii de înlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.
(2) De asemenea, în condiţiile arătate la alin. (1), instanţa se va pronunţa cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare şi care nu puteau fi prevăzute pentru a fi solicitate potrivit art. 237 alin. (2) pct. 7.
← Art. 381 Noul Cod de Procedură Civilă Interogatoriul... | Art. 383 Noul Cod de Procedură Civilă Concluziile scrise... → |
---|
Vom sublinia doar că, în cursul administrării unei probe, datorită aspectelor care se ivesc pe parcursul evoluţiei procesului, poate apărea necesară fie recurgerea la o tehnică suplimentară de stabilire a veridicităţii probeifie la administrarea unor probe noi, a căror necesitate nu putea fi iniţial prevăzută de părţi.
în principiu, trimiterea pe care art. 382 alin. (2) o face
Citește mai mult
la art. 237 alin. (2) pct. 7 NCPC este destul de imprecisă, având în vedere situaţia-premisă a reglementării. Necesitatea încuviinţării probelor noi este o instituţie des întâlnită, însă ea nu este în special reglementată prin norma la care textul de faţă face directă trimitere. De asemenea, acelaşi text se referă la dispunerea şi administrarea din oficiu a probelor, ceea ce nu este compatibil cu o cerere a părţii în acest sens (iniţiativa instanţei trebuie să fie în această situaţie independentă, or la sesizarea părţii de încuviinţare a unei probe nu putem vorbi de iniţiativa autonomă a instanţei în legătură cu proba, chiar dacă aceasta deliberează în legătură cu orice sesizare).Mai mult, în procedura administrării probelor prin avocaţi, deşi instanţa nu pierde rolul său activ în aflarea adevărului şi nici pe acela de garant al legalităţii întregului proces indiferent de opţiunea părţilor pentru acest gen de administrare a probelor, chiar dacă va propune probe din oficiu, administrarea lor rămâne plasată sub procedura consimţită de părţi. De aceea, atât probele suplimentar încuviinţate, cât şi cele ordonate din oficiu nu fac decât să impună o reconfigurare a programului (prin învoiala părţilor sau prin intervenţia instanţei), dar nu revocă oceostă procedură şi nu reactivează administrarea probelor în faţa instanţei.