Art. 144 Noul Cod Penal Plasarea sub supraveghere judiciară Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

Art. 144

Plasarea sub supraveghere judiciară

(1) Pedeapsa complementară a plasării sub supraveghere judiciară presupune desfăşurarea sub supravegherea unui mandatar judiciar a activităţii care a ocazionat comiterea infracţiunii, pe o perioadă de la un an la 3 ani.

(2) Mandatarul judiciar are obligaţia de a sesiza instanţa atunci când constată că persoana juridică nu a luat măsurile necesare în vederea prevenirii comiterii de noi infracţiuni. În cazul în care instanţa constată că sesizarea este întemeiată, dispune înlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa prevăzută la art. 140.

(3) Plasarea sub supraveghere judiciară nu se aplică în cazul persoanelor juridice menţionate în art. 141.

Legea 187/2012 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal din 24 octombrie 2012, Monitorul Oficial 757/2012;

Comentarii despre Art. 144 Noul Cod Penal Plasarea sub supraveghere judiciară Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

Avocat Roman Laur Dan 26.03.2017

Pedeapsa complementară introdusă de către NCP prin care instanţa poate numi un mandatar judiciar din rândul practicienilor în insolvenţă pentru a supraveghea activitatea care a ocazionat săvârşirea infracţiunii. Spre deosebire de drepturile administratorului judiciar în cadrul procedurii insolvenţei prevăzute de Legea nr. 85/2006, rolul mandatarului judiciar care exercită supravegherea este unul pur pasiv, acesta neavând drept de decizie în gestionarea activităţii societăţii.

După cum sugerează şi numele, mandatarul judiciar poate fi văzut ca un reprezentant al instanţei în cadrul societăţii,

Citește mai mult

care are obligaţia de a informa instanţa dacă persoana juridică nu ia măsurile necesare pentru a preveni comiterea de noi infracţiuni. În cazul în care instanţa apreciază că sesizarea mandatarului judiciar este întemeiată, va dispune suspendarea activităţii persoanei juridice, conform art. 140 NCP. Aceeaşi sancţiune intervine şi atunci când persoana juridică împiedică mandatarul judiciar în a-şi exercita atribuţiile [spre exemplu, în urma săvârşirii unei infracţiuni legate de nerespectarea normelor privind siguranţa muncii, persoana juridică poate fi plasată sub supraveghere judiciară. Dacă, pe parcursul desfăşurării supravegherii, mandatarul judiciar observă că persoana juridică nu ia acele măsuri necesare pentru conformarea cu normele de siguranţă a muncii, va sesiza instanţa, care poate dispune suspendarea activităţii persoanei juridice, conform art. 140 NCP).

Ca expresie a principiului legalităţii pedepsei, instanţa nu poate aplica pedeapsa complementară a plasării sub supraveghere judiciară pentru faptele săvârşite anterior intrării în vigoare a NCP, iar această pedeapsă complementară nu va fi luată în calcul pentru determinarea legii mai favorabile

Răspunde

Av. Diana Ionescu 12.07.2016

Această pedeapsă complementară constă în numirea unui mandatar judiciar ce va supraveghea acea activitate a persoanei juridice care a ocazionat săvârşirea infracţiunii. Supravegherea judiciară durează de la 1 la 3 ani. în cazul în care persoana juridică nu a luat măsurile necesare în vederea prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, mandatarul judiciar are obligaţia de a sesiza instanţa. Din interpretarea textului analizat se deduce că mandatarul judiciar are doar rolul menţionat mai sus, fără să se poată implica în administrarea propriu-zisă a persoanei juridice.

Plasarea sub supraveghere

Citește mai mult

judiciară nu poate fi aplicată instituţiilor publice şi nici partidelor politice, sindicatelor, patronatelor şi organizaţiilor religioase ori aparţinând minorităţilor naţionale, constituite potrivit legii, sau persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul presei. Limitarea domeniului de aplicare al acestei pedepse complementare poate fi explicată prin interesele pe care tinde să le protejeze. în ceea ce priveşte interdicţia plasării sub supraveghere judiciară a unei instituţii publice, este apărat un interes de ordine publică referitor la necesitatea continuităţii şi autonomiei activităţii unor astfel de persoane juridice. în ceea ce priveşte interdicţia plasării sub supraveghere judiciară a partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizaţiilor religioase ori aparţinând minorităţilor naţionale, constituite potrivit legii, sau persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul presei, interesul constă în apărarea unor drepturi fundamentale care stau la baza unei societăţi democratice, precum dreptul de a alege şi de a fi ales, libertatea de asociere, libertăţile economice, libertatea de conştiinţă şi religioasă, drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau libertatea presei.

Legea penală mai favorabilă. Această pedeapsă complementară nu era prevăzută în reglementarea anterioară, prin urmare, nu se pune problema legii penale mai favorabile. Totuşi, trebuie menţionat, aşa cum am arătat mai sus la comentariul art. 136, că, prin introducerea ei, regimul general al pedepselor complementare pentru persoanele juridice este mai aspru în legea nouă. întrucât această pedeapsă complementară a fost introdusă prin noul Cod penal, considerăm că ea nu poate fi aplicată pentru infracţiuni săvârşite înainte de intrarea în vigoare a acestuia11'. în sprijinul opiniei, invocăm şi faptul că legiuitorul, prin art. 12 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, a oferit expres aceeaşi soluţie în cazul unei noi pedepse complementare prevăzute pentru persoana fizică. Aplicarea pedepsei complementare noi pentru infracţiuni săvârşite anterior intrării în vigoare a noului Cod penal ar reprezenta o aplicare retroactivă a legii penale. în măsura în care această lege penală nu este mai favorabilă, aplicarea ei retroactivă ar fi contrară dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi art. 23 alin. (12) din Constituţia României, precum şi art. 7 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

Răspunde