Art. 198 Noul Cod Penal Încăierarea Infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii
Comentarii |
|
Infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii
Art. 198
Încăierarea
(1) Participarea la o încăierare între mai multe persoane se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dacă în cursul încăierării s-a cauzat o vătămare corporală uneia sau mai multor persoane şi nu se cunoaşte care dintre participanţi a produs urmările, se aplică tuturor pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, cu excepţia victimei, care răspunde potrivit alin. (1).
(3) Când prin fapta săvârşită în condiţiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani, iar dacă s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(4) Nu se pedepseşte cel care a fost prins în încăierare împotriva voinţei sale sau care a încercat să-i despartă pe alţii.
← Art. 197 Noul Cod Penal Relele tratamente aplicate minorului... | Art. 199 Noul Cod Penal Violenţa în familie Infracţiuni... → |
---|
Referitor la obiectul juridic, potrivit noului Cod penal, infracţiunea de încăierare face parte din categoria celor contra persoanei, capitolul referitor la infracţiunile contra integrităţii corporale sau sănătăţii, în timp ce, în Codul penal din 1969, infracţiunea făcea parte din titlul referitor la infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială, deosebindu-se astfel şi sub aspectul obiectului juridic.
Eliminarea cauzei de reducere a pedepsei
Citește mai mult
în situaţia cunoaşterii autorului vătămării. în reglementarea noului Cod penal a fost înlăturată ipoteza când se cunoaşte participantul la încăierare, în cazul în care s-a produs o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, rămânând numai ipoteza când nu se cunoaşte care dintre participanţi a produs urmările menţionate sau a produs moartea unei persoane ori a mai multora.Eliminarea cauzei de nepedepsire pentru cel care a săvârşit fapta încercând să respingă un atac ori să apere pe oltul. Prin noua reglementare, legiuitorul a renunţat la ipoteza nepedepsirii în cazul respingerii unui atac ori când cel în cauză a încercat să apere pe altul. Din reglementarea anterioară au fost preluate două dintre cauzele de nepedepsire - pentru cel care a fost prins în încăierare împotriva voinţei sale sau care a încercat să îi despartă pe alţii.
Modificarea regimului sancţionator. Unele modificări s-au adus şi în ce priveşte limitele de pedeapsă. Astfel, pentru forma de bază a infracţiunii. Codul penal din 1969 prevedea sancţiunea cu închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda [art. 322 alin. (1)], spre deosebire de noul Cod penal, care prevede sancţiunea cu închisoarea de la 3 luni la un an sau amendă.
Legea penală mai favorabilă. Atât prin renunţarea la cauza specială de reducere a pedepsei, cât şi pentru faptul că noul Cod penal elimină două dintre cauzele speciale de nepedepsire, rămâne mai favorabilă reglementarea din Codul penal din 1969. Tot astfel, în condiţiile în care prin noul Cod penal sunt sporite în general limitele de pedeapsă, rămâne mai favorabilă reglementarea din Codul penal din 1969. în cazul faptei prevăzute la alin. (3) teza I, minimul pedepsei închisorii este mai ridicat (6 ani, faţă de 3 ani anterior), însă maximul este mai mic în noul Cod penal (12 ani, faţă de 15 ani cât era prevăzut anterior).
Citește mai mult
faptele arătate în acel alineat, se aplică tuturor închisoarea de la 6 luni la 5 ani, când s-a cauzat vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. în cazul în care s-a cauzat moartea, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani. (4) Nu se pedepseşte cel care a fost prins în încăierare împotriva voinţei sale, sau care a încercat să despartă pe alţii, să respingă un atac ori să apere pe altul”.