Google nu mai afișează date din dosarele portalului instanțelor de judecată (portal.just.ro)
| Comentarii |
|
Începând cu data de 31.05.2014 justițiabilii nu își vor mai putea regăsi pe Google datele cu privire la participarea lor în dosare aflate pe portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro). Această măsură poate fi datorată deciziei recente a CJUE cu privire la "dreptul de a fi uitat" al cărui comunicat oficial de presă îl puteți citi aici.
Aparent, nu este vorba de o măsură luată de Google, ci chiar de către operatorul portalului - Indaco Systems - deoarece în configurația site-ului s-a solicitat expres robotului Google și celorlalte motoare de căutare să nu mai indexeze paginile dosarelor (printr-o directivă robots.txt). De altfel, compania care administrează portalul a primit sute de plângeri numai anul acesta de la cetățeni îngrijorați de accesul public la dosarele din instanță care îi privesc și multe din aceste plângeri erau generate de link-urile Google care trimiteau la ele.
Înainte de această modificare, justițiabilii puteau să regăsească, cu o simplă căutare a numelui lor pe Google, diferite dosare în care au avut calitatea de părți (procese de divorț, dosare penale și etc.). Indexarea datelor cu privire la dosarele personale într-un motor de căutare care poate fi accesat de către oricine punea prin ea însăși multe semne de întrebare cu privire la respectarea vieții private și personale și a dreptului la imagine.
Cu toate acestea, există în continuare site-uri care copiază în mod constant conținutul dosarelor portalului și care sunt încă indexate de Google. Unul dintre ele aparține chiar operatorului portalului - Indaco Systems care încă permite indexarea de către Google a conținutului dosarelor portalului instanțelor pe site-ul aplicației legislative a companiei - Lege5.ro. Este evident că motivul principal pentru care site-ul web al companiei copiază conținutul portalului este acela de a primi trafic din motoarele de căutare, astfel încât să își asigure o mai bună promovare aplicației legislative pe care o comercializează. Însă, acest trafic este generat prin publicarea unor date sensibile și înlesnirea găsirii lor printr-un motor de căutare poate afecta grav părțile din dosar. Este și motivul pentru care alte site-uri din domeniul legislativ au ales să nu copieze acest tip de date a căror publicare pe internet poate cauza neplăceri persoanelor implicate în dosarele respective.
| ← Monitoarele Oficiale din 16.11.2015 (Partea I) | Monitorul Oficial a publicat hotărârea prin care 27 și... → |
|---|
Cine nu o sa foloseasca telefonul o sa ingroase cozile de la arhivele instantelor.
Foarte tare...., din nou timp pierdut si nervi atat pt justitiabili cat si pt lucratorii instantelor !
Citește mai mult
instanțelor încă funcționează și nu pretins nimeni să nu funcționeze.Acolo pot aparea multe lucruri. Tot felul de intimplari (existe cauze legate de drept administrativ, civil, al familiei, coemrcial, nu doar penal) care interpretate de cineva care nu este in domeniu sau rauvoitor pot face mult rau. Daca lumea stie ce am eu in pantaloni asta nu inseamna ca pot merge pe strada fara nimic pe mine. Sint anumite lucruri care trerbuie sa ramina intr-un anumit cadru o anumita perioada de timp. Cine vrea neaparat merge la nu stiu ce instanta sau cauta pe site-ul lor ca se poate si asta si vede.
Numai cei ce au ceva de ascuns sunt de acord cu o astfel de hotarare.
Tot ce se desfasoara in spatiul public ar trebui sa fie cunoscut de toata lumea.
Ce face fiecare persoana in intimitatea ei sa ramana necunoscut.
Nu inseamna ca tot ceea ce fac cei din Europa sunt numai lucruri bune.
Optez pentru transparenta totala!
HOTĂRÂREA CURȚII (Marea Cameră)
13 mai 2014(*)
„Date cu caracter personal – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea acestor date – Directiva 95/46/CE – Articolele 2, 4, 12 și 14 – Domeniu de aplicare material și teritorial – Motoare de căutare pe internet – Prelucrare a datelor conținute pe site‑uri web – Căutare, indexare și stocare a acestor date – Răspunderea operatorului motorului de căutare – Sediu pe teritoriul unui stat membru – Întinderea obligațiilor acestui operator și a drepturilor
Citește mai mult
persoanei vizate – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolele 7 și 8”În cauza C‑131/12,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Audiencia Nacional (Spania), prin decizia din 27 februarie 2012, primită de Curte la 9 martie 2012, în procedura
Google Spain SL,
Google Inc.
împotriva
Agencia Española de Protección de Datos (AEPD),
Mario Costeja González,
CURTEA (Marea Cameră),
compusă din domnul V. Skouris, președinte, domnul K. Lenaerts, vicepreședinte, domnii M. Ilešič (raportor), L. Bay Larsen, T. von Danwitz și M. Safjan, președinți de cameră, domnii J. Malenovský, E. Levits, A. Ó Caoimh și A. Arabadjiev, doamnele M. Berger și A. Prechal și domnul E. Jarašiūnas, judecători,
avocat general: domnul N. Jääskinen,
grefier: doamna M. Ferreira, administrator principal,
având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 26 februarie 2013,
luând în considerare observațiile prezentate:
– pentru Google Spain SL și pentru Google Inc., de F. González Díaz, de J. Baño Fos și de B. Holles, abogados;
– pentru domnul Costeja González, de J. Muñoz Rodríguez, abogado;
– pentru guvernul spaniol, de A. Rubio González, în calitate de agent;
– pentru guvernul elen, de E.‑M. Mamouna și de K. Boskovits, în calitate de agenți;
– pentru guvernul italian, de G. Palmieri, în calitate de agent, asistată de P. Gentili, avvocato dello Stato;
– pentru guvernul austriac, de G. Kunnert și de C. Pesendorfer, în calitate de agenți;
– pentru guvernul polonez, de B. Majczyna și de M. Szpunar, în calitate de agenți;
– pentru Comisia Europeană, de I. Martínez del Peral și de B. Martenczuk, în calitate de agenți,
după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 25 iunie 2013,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 2 literele (b) și (d), a articolului 4 alineatul (1) literele (a) și (c), a articolului 12 litera (b) și a articolului 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, p. 31, Ediție specială, 13/vol. 17, p. 10), precum și a articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Google Spain SL (denumită în continuare „Google Spain”) și Google Inc., pe de o parte, și Agencia Española de Protección de Datos (Agenția Spaniolă de Protecție a Datelor, denumită în continuare „AEPD”) și domnul Costeja González, pe de altă parte, cu privire la o decizie a acestei agenții prin care s‑a admis o plângere formulată de domnul Costeja González împotriva celor două societăți și prin care s‑a dispus ca Google Inc. să adopte măsurile necesare pentru a scoate din indexul său date cu caracter personal care îl privesc pe domnul Costeja González și să împiedice accesul la acestea pe viitor.
Cadrul juridic
Dreptul Uniunii
3 Directiva 95/46, care, potrivit articolului 1, are ca obiectiv protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei și în special a dreptului la viața privată în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații a acestor date, prevede în considerentele (2), (10), (18)-(20) și (25):
„(2) întrucât sistemele de prelucrare a datelor sunt în serviciul omului; întrucât acestea trebuie, indiferent de naționalitatea sau reședința persoanelor fizice, să le respecte drepturile și libertățile fundamentale, în special dreptul la viață privată, și să contribuie la […] bunăstarea persoanelor;
[…]
(10) întrucât obiectivul legislației interne privind prelucrarea datelor cu caracter personal este de a proteja drepturile și libertățile fundamentale, inclusiv dreptul la viață privată care este recunoscut atât prin articolul 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale[, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950], cât și în principiile generale ale dreptului comunitar; întrucât, din acest motiv, apropierea acestor legislații nu trebuie să aibă ca rezultat scăderea protecției pe care o oferă, ci trebuie, dimpotrivă, să încerce să asigure un nivel înalt de protecție în Comunitate;
[…]
(18) întrucât, pentru a garanta că persoanele nu sunt private de protecția la care au dreptul în conformitate cu prezenta directivă, orice prelucrare a datelor cu caracter personal în Comunitate trebuie efectuată în conformitate cu legislația unuia dintre statele membre; întrucât, în acest sens, prelucrarea efectuată sub responsabilitatea unui operator stabilit într‑un stat membru se supune legislației statului respectiv;
(19) întrucât stabilirea pe teritoriul unui stat membru presupune exercitarea efectivă și reală a unei activități într‑o formă de instalare stabilă; întrucât forma juridică a stabilirii, fie că este doar sucursală, fie că este filială cu personalitate juridică, nu este factorul determinant în această privință; întrucât, dacă un singur operator are sediul pe teritoriul mai multor state membre, în special prin intermediul filialelor, acesta trebuie să se asigure, pentru a evita orice eludare a reglementărilor de drept intern, că fiecare sediu îndeplinește obligațiile prevăzute de dreptul intern aplicabil activităților sale;
(20) întrucât faptul că prelucrarea datelor este efectuată de o persoană stabilită într‑o țară terță nu trebuie să împiedice protecția persoanelor prevăzută în prezenta directivă; întrucât, în aceste cazuri, prelucrarea este reglementată de legislația statelor membre în care sunt amplasate mijloacele de prelucrare și trebuie să existe garanții că drepturile și obligațiile prevăzute în prezenta directivă sunt respectate în practică;
[…]
(25) întrucât principiile protecției trebuie să se reflecte, pe de o parte, în obligațiile impuse persoanelor […] care prelucrează date, în special în materie de calitatea datelor, siguranța tehnică, notificarea autorității de supraveghere, circumstanțele în care poate fi efectuată prelucrarea și, pe de altă parte, în dreptul conferit persoanelor ale căror date fac obiectul prelucrării de a fi informate cu privire la aceasta, de a putea avea acces la date, de a putea solicita corectarea lor și chiar de a se opune prelucrării în anumite circumstanțe.”
4 Articolul 2 din Directiva 95/46 prevede că, „[î]n sensul [acesteia]:
(a) «date cu caracter personal» înseamnă orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată); o persoană identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un număr de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
(b) «prelucrarea datelor cu caracter personal» (prelucrare) înseamnă orice operațiune sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea;
[…]
(d) «operator» înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau orice alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; atunci când scopurile și mijloacele prelucrării sunt stabilite prin acte cu putere de lege sau norme administrative interne sau comunitare, operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi stabilite prin dreptul intern sau comunitar;
[…]”
5 Articolul 3 din directiva menționată, intitulat „Domeniul de aplicare”, prevede la alineatul (1):
„Prezenta directivă se aplică prelucrării automate, în totalitate sau parțial, precum și prelucrării neautomate a datelor cu caracter personal, conținute sau care urmează să fie conținute într‑un sistem de evidență a datelor cu caracter personal.”
6 Conform articolului 4 din aceeași directivă, intitulat „Dreptul intern aplicabil”:
„(1) Fiecare stat membru aplică dispozițiile de drept intern pe care le adoptă în temeiul prezentei directive pentru prelucrarea datelor cu caracter personal atunci când:
(a) prelucrarea este efectuată în cadrul activităților operatorului cu sediul [a se citi «unui sediu al operatorului»] pe teritoriul statului membru; dacă același operator este stabilit pe teritoriul mai multor state membre, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare din sedii respectă obligațiile prevăzute în dreptul intern aplicabil;
(b) operatorul nu este stabilit pe teritoriul statului membru, ci într‑un loc în care se aplică dreptul intern al acestuia, în temeiul dreptului internațional public;
(c) operatorul nu este stabilit pe teritoriul Comunității, dar în scopul prelucrării datelor cu caracter personal recurge la mijloace automate sau neautomate, situate pe teritoriul statului membru respectiv, cu excepția cazului în care aceste mijloace sunt folosite numai în vederea tranzitului pe teritoriul Comunității.
(2) În situațiile menționate la alineatul (1) litera (c), operatorul trebuie să desemneze un reprezentant stabilit pe teritoriul statului membru în cauză, fără să aducă atingere acțiunilor în justiție care ar putea fi introduse împotriva operatorului însuși.”
7 Inclus în secțiunea I, intitulată „Principii referitoare la calitatea datelor”, din capitolul II din Directiva 95/46, articolul 6 din această directivă are următorul cuprins:
„(1) Statele membre stabilesc că datele cu caracter personal trebuie să fie:
(a) prelucrate în mod corect și legal;
(b) colectate în scopuri determinate, explicite și legitime și să nu mai fie prelucrate ulterior într‑un mod incompatibil cu aceste scopuri. Prelucrarea ulterioară a datelor în scopuri istorice, statistice sau științifice nu este considerată incompatibilă atât timp cât statele membre prevăd garanții corespunzătoare;
(c) adecvate, pertinente și neexcesive în raport cu scopurile pentru care sunt colectate și prelucrate ulterior;
(d) exacte și, dacă este necesar, actualizate; trebuie luate toate măsurile necesare pentru ca datele inexacte sau incomplete din punctul de vedere al scopului pentru care sunt colectate sau pentru care vor fi prelucrate ulterior să fie șterse sau rectificate;
(e) păstrate într‑o formă care permite identificarea persoanelor vizate o perioadă nu mai lungă decât este necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care vor fi prelucrate ulterior. Statele membre stabilesc garanțiile corespunzătoare pentru datele cu caracter personal care sunt stocate pe o perioadă mai mare decât cea menționată, în scopuri istorice, statistice sau științifice.
(2) Operatorul are obligația să asigure respectarea alineatului (1).”
8 Inclus în secțiunea II, intitulată „Criterii privind legitimitatea prelucrării datelor”, din capitolul II din Directiva 95/46, articolul 7 din această directivă prevede:
„Statele membre prevăd ca datele cu caracter personal să fie prelucrate numai dacă:
[…]
(f) prelucrarea este necesară pentru realizarea interesului legitim urmărit de operator sau de către unul sau mai mulți terți, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protecție în temeiul articolului 1 alineatul (1).”
9 Potrivit articolului 9 din directiva menționată, intitulat „Prelucrarea datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare”:
„Statele membre prevăd exonerări și derogări de la dispozițiile prezentului capitol, ale capitolului IV și ale capitolului VI pentru prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată numai în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, în măsura în care se dovedesc necesare pentru a pune dreptul la viață privată în acord cu normele care reglementează libertatea de exprimare.”
10 Articolul 12 din aceeași directivă, intitulat „Dreptul de acces”, prevede:
„Statele membre garantează oricărei persoane vizate dreptul de a obține de la operator:
[…]
(b) după caz, rectificarea, ștergerea sau blocarea datelor a căror prelucrare nu respectă dispozițiile prezentei directive, în special datorită caracterului incomplet sau inexact al datelor;
[…]”
11 Conform articolului 14 din Directiva 95/46, intitulat „Dreptul de opoziție al persoanei vizate”:
„Statele membre acordă persoanei vizate dreptul:
(a) cel puțin în cazurile prevăzute în articolul 7 literele (e) și (f), să se opună în orice moment, din considerente întemeiate și legitime legate de situația sa particulară, prelucrării datelor în cauză, exceptând cazul când dreptul intern prevede altfel. Dacă opoziția este justificată, prelucrarea efectuată de operator nu se mai aplică acestor date;
[…]”
12 Articolul 28 din directiva menționată, intitulat „Autoritatea de supraveghere”, are următorul cuprins:
„(1) Fiecare stat membru prevede una sau mai multe autorități publice care să fie responsabile de supravegherea aplicării pe teritoriul său a dispozițiilor adoptate de statele membre în temeiul prezentei directive.
[…]
(3) Fiecare autoritate este, în special, învestită cu:
– competențe de investigare, cum ar fi cea de acces la datele care fac obiectul unei prelucrări și cea de a colecta toate informațiile necesare pentru îndeplinirea îndatoririlor de supraveghere;
– competențe efective de intervenție, cum ar fi, de exemplu, competența […] de a ordona blocarea, ștergerea sau distrugerea datelor, de a impune interdicția temporară sau definitivă de prelucrare […]
[…]
Deciziile autorităților de supraveghere care dau naștere unor plângeri pot face obiectul unei acțiuni în justiție.
(4) Fiecare autoritate de supraveghere poate fi sesizată de orice persoană sau de orice asociație care o reprezintă printr‑o cerere de protecție a drepturilor și libertăților sale în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Persoana vizată este informată despre soluția dată plângerii sale.
[…]
(6) Fiecare autoritate de supraveghere are competența, indiferent de dreptul intern aplicabil prelucrării în cauză, să exercite pe teritoriul statului membru din care provine competențele conferite în conformitate cu alineatul (3). Fiecare autoritate este chemată să își exercite competențele la cererea unei autorități a unui alt stat membru.
Autoritățile de supraveghere cooperează în măsura necesară îndeplinirii îndatoririlor lor, în special prin schimburi de informații utile.
[…]”
Dreptul spaniol
13 Directiva 95/46 a fost transpusă în dreptul spaniol prin Legea organică nr. 15/1999 din 13 decembrie 1999 privind protecția datelor cu caracter personal (BOE nr. 298 din 14 decembrie 1999, p. 43088).
Litigiul principal și întrebările preliminare
14 La 5 martie 2010, domnul Costeja González, cetățean spaniol cu domiciliul în Spania, a formulat o reclamație la AEPD împotriva La Vanguardia Ediciones SL (denumită în continuare „La Vanguardia”), care publică un cotidian cu difuzare largă, în special în Catalonia (Spania), precum și împotriva Google Spain și a Google Inc. Această reclamație se întemeia pe faptul că, atunci când un utilizator de internet introducea numele domnului Costeja González în motorul de căutare al grupului Google (denumit în continuare „Google Search”), se afișau linkuri către două pagini ale cotidianului La Vanguardia, din 19 ianuarie 1998 și, respectiv, din 9 martie 1998, pe care figura un anunț, în care se menționa numele domnului Costeja González, cu privire la o vânzare la licitație a unor imobile asociată unei proceduri de executare silită desfășurate în vederea plății unor datorii la asigurările sociale.
15 Prin această reclamație, domnul Costeja González a solicitat, pe de o parte, să se dispună ca La Vanguardia fie să elimine sau să modifice paginile menționate astfel încât să nu mai apară datele sale cu caracter personal, fie să utilizeze anumite instrumente puse la dispoziție de motoarele de căutare pentru a proteja aceste date. Pe de altă parte, a solicitat să se dispună ca Google Spain sau Google Inc. să elimine sau să oculteze datele sale cu caracter personal, astfel încât acestea să nu mai apară printre rezultatele căutării și să nu mai figureze în linkuri ale La Vanguardia. Domnul Costeja González a afirmat în acest context că executarea silită al cărei obiect a fost s‑a finalizat în întregime în urmă cu mai mulți ani și că menționarea acesteia este în prezent lipsită de orice relevanță.
16 Prin decizia din 30 iulie 2010, AEPD a respins reclamația menționată în măsura în care privea La Vanguardia, apreciind că publicarea de către aceasta a informațiilor în cauză era justificată din punct de vedere legal, dat fiind că a avut loc la ordinul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și a avut ca scop să confere vânzării la licitație publică o publicitate maximă pentru a reuni un număr cât mai mare de licitanți.
17 În schimb, respectiva reclamație a fost admisă în măsura în care era îndreptată împotriva Google Spain și a Google Inc. AEPD a considerat în această privință că operatorii de motoare de căutare sunt supuși legislației în materie de protecție a datelor, dat fiind că realizează o prelucrare a datelor pentru care sunt răspunzători și că acționează în calitate de intermediari ai societății informaționale. AEPD a apreciat că este abilitată să dispună ca operatorii de motoare de căutare să retragă datele și să interzică accesul la anumite date în cazul în care ea consideră că găsirea și difuzarea lor pot aduce atingere dreptului fundamental la protecția datelor și demnității persoanelor în sens larg, ceea ce ar include și simpla voință a persoanei interesate ca datele respective să nu fie cunoscute de terți. AEPD a considerat că această obligație poate incumba direct operatorilor de motoare de căutare, fără a fi necesară ștergerea datelor sau a informațiilor de pe site‑ul web pe care figurează, în special în cazul în care menținerea acestor informații pe site‑ul respectiv este justificată printr‑o dispoziție legală.
18 Google Spain și Google Inc. au introdus două acțiuni separate împotriva deciziei menționate la Audiencia Nacional, care au fost conexate de aceasta.
19 Instanța respectivă arată în decizia de trimitere că aceste acțiuni ridică problema obligațiilor care incumbă operatorilor de motoare de căutare în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor interesate care nu doresc ca anumite informații, publicate pe site‑urile web ale unor terți și conținând datele lor cu caracter personal care permit asocierea acestor informații cu aceste persoane, să fie găsite, indexate și puse la dispoziția utilizatorilor de internet în mod nedefinit. Soluționarea acestei probleme ar depinde de modul în care trebuie interpretată Directiva 95/46 în contextul acestor tehnologii, care au apărut după publicarea sa.
20 În aceste condiții, Audiencia Nacional a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
„1) În ceea ce privește aplicarea teritorială a Directivei [95/46] și, prin urmare, a reglementării spaniole privind protecția datelor cu caracter personal:
a) Trebuie să se interpreteze că există un «sediu» în sensul dispozițiilor articolului 4 alineatul (1) litera (a) din [Directiva 95/46] atunci când sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:
– societatea operatoare a motorului de căutare înființează într‑un stat membru o sucursală sau o filială destinată promovării și vânzării spațiului publicitar oferit de motorul de căutare, a cărei activitate este orientată către locuitorii acelui stat
sau
– societatea‑mamă desemnează o filială situată în acest stat membru drept reprezentanta sa și operatoare a două fișiere concrete cuprinzând datele clienților care au încheiat contracte de publicitate cu societatea menționată
sau
– sucursala sau filiala stabilită într‑un stat membru transmite societății‑mamă, stabilită în afara Uniunii Europene, solicitările și cererile care îi sunt adresate atât de persoanele interesate, cât și de autoritățile competente în legătură cu respectarea dreptului de protecție a datelor, chiar dacă respectiva colaborare are loc în mod voluntar?
b) Articolul 4 alineatul (1) litera (c) din [Directiva 95/46] trebuie interpretat în sensul că există o «recurgere la mijloace […] situate pe teritoriul statului membru respectiv»:
– când un motor de căutare utilizează «păianjeni web» sau roboți pentru a găsi și a indexa informațiile conținute pe paginile web situate pe serverele din acest stat membru
sau
– când utilizează un nume de domeniu propriu unui stat membru și orientează căutările și rezultatele în funcție de limba acestui stat membru?
c) Poate fi considerată o recurgere la mijloace, potrivit dispozițiilor articolului 4 alineatul (1) litera (c) din [Directiva 95/46], stocarea temporară a informațiilor indexate de motoarele de căutare pe internet? În cazul unui răspuns afirmativ la această din urmă întrebare, se poate considera că acest criteriu de legătură există atunci când societatea refuză să dezvăluie locul în care stochează aceste indexuri, invocând motive legate de concurență?
d) Indiferent de răspunsul la întrebările anterioare și în special în cazul în care Curtea ar considera că nu sunt întrunite criteriile de legătură prevăzute la articolul 4 din Directiva [95/46]:
[Directiva 95/46] trebuie aplicată, în lumina articolului 8 din [cartă], în statul membru în care este localizat centrul de greutate al conflictului și unde este posibilă o protecție mai eficientă a drepturilor cetățenilor Uniunii […]?
2) În ceea ce privește activitatea motoarelor de căutare ca furnizori de conținuturi în raport cu [Directiva 95/46]:
a) În legătură cu activitatea [Google Search], ca furnizor de conținuturi, care constă în găsirea informațiilor publicate sau introduse în rețea de către terți, indexarea acestora în mod automat și stocarea lor temporară și, în cele din urmă, punerea acestora la dispoziția utilizatorilor de internet într‑o anumită ordine de preferință, atunci când informațiile respective conțin date cu caracter personal ale unor terți, trebuie să se interpreteze că o activitate precum cea descrisă este cuprinsă în noțiunea «prelucrare a datelor» de la articolul 2 litera (b) din [Directiva 95/46]?
b) În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară și în legătură cu o activitate precum cea descrisă deja:
Articolul 2 litera (d) din [Directiva 95/46] trebuie interpretat în sensul că societatea care gestionează [Google Search] este «operator» al datelor cu caracter personal conținute de paginile web pe care le indexează?
c) În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, [AEPD], în cadrul protecției drepturilor prevăzute la articolul 12 litera (b) și la articolul 14 [primul paragraf] litera (a) din [Directiva 95/46], poate să solicite în mod direct [Google Search] să retragă din indexurile sale o informație publicată de terți, fără a se adresa în prealabil sau simultan titularului paginii web pe care se află informația menționată?
d) În cazul unui răspuns afirmativ la această din urmă întrebare, ar fi exclusă obligația operatorilor motoarelor de căutare de a proteja aceste drepturi atunci când informațiile care conțin date cu caracter personal au fost publicate în mod legal de către terți și sunt păstrate pe pagina web inițială?
3) În ceea ce privește întinderea dreptului de ștergere și/sau de opoziție în raport cu dreptul de a fi uitat, este adresată următoarea întrebare:
Trebuie să se interpreteze că drepturile de ștergere și de blocare a datelor, reglementate la articolul 12 litera (b), și dreptul de opoziție, reglementat la articolul 14 [primul paragraf] litera (a) din [Directiva 95/46], includ posibilitatea persoanei vizate de a se îndrepta împotriva operatorilor motoarelor de căutare pentru a împiedica indexarea informațiilor referitoare la persoana sa publicate pe paginile web ale terților, prevalându‑se de dorința sa ca informațiile respective să nu fie cunoscute de utilizatorii de internet atunci când consideră că acestea îi pot aduce prejudicii sau când dorește să fie uitate, deși este vorba despre informații publicate în mod legal de către terți?”
Cu privire la întrebările preliminare
Cu privire la a doua întrebare literele (a) și (b), privind domeniul de aplicare material al Directivei 95/46
21 Prin intermediul celei de a doua întrebări literele (a) și (b), care trebuie analizată în primul rând, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 2 litera (b) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că activitatea unui motor de căutare, în calitate de furnizor de conținuturi, care constă în găsirea informațiilor publicate sau introduse pe internet de către terți, indexarea acestora în mod automat și stocarea lor temporară și, în cele din urmă, punerea acestora la dispoziția utilizatorilor de internet într‑o anumită ordine de preferință trebuie calificată drept «prelucrare a datelor cu caracter personal» în sensul acestei dispoziții atunci când informațiile respective conțin date cu caracter personal. În cazul unui răspuns afirmativ, instanța de trimitere solicită să se stabilească de asemenea dacă articolul 2 litera (d) trebuie interpretat în sensul că operatorul unui motor de căutare trebuie considerat «operator» al datelor cu caracter personal, în sensul acestei dispoziții.
22 În opinia Google Spain și a Google Inc., activitatea motoarelor de căutare nu poate fi considerată o prelucrare a datelor care apar pe paginile web ale unor terți afișate în lista rezultatelor căutării, dat fiind că aceste motoare prelucrează informațiile accesibile pe internet în ansamblul lor, fără a face deosebire între datele cu caracter personal și celelalte informații. În plus, chiar dacă s‑ar presupune că activitatea respectivă ar trebui calificată drept „prelucrare a datelor”, operatorul unui motor de căutare nu poate fi considerat „operator” al acestei prelucrări din moment ce nu are cunoștință despre datele menționate și nu exercită un control asupra acestora.
23 În schimb, domnul Costeja González, guvernele spaniol, italian, austriac și polonez, precum și Comisia Europeană apreciază că activitatea menționată implică în mod evident o „prelucrare a datelor” în sensul Directivei 95/46, care este diferită de prelucrarea datelor de către editorii de site‑uri web și urmărește alte obiective decât aceasta. Operatorul unui motor de căutare ar fi „operator” al prelucrării datelor efectuate de acesta întrucât el este cel care stabilește scopurile și mijloacele prelucrării respective.
24 În opinia guvernului elen, activitatea în cauză constituie o astfel de „prelucrare”, însă, în măsura în care motoarele de căutare sunt simpli intermediari, întreprinderile care le exploatează nu pot fi considerate „operatori”, cu excepția cazurilor în care acestea stochează date într‑o „memorie intermediară” sau într‑o „memorie cache” pentru o perioadă care o depășește pe cea care este tehnic necesară.
25 În această privință, este necesar să se arate că articolul 2 litera (b) din Directiva 95/46 definește „prelucrarea datelor cu caracter personal” ca fiind „orice operațiune sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea”.
26 În ceea ce privește în special internetul, Curtea a avut deja ocazia să constate că operațiunea care constă în a încărca date cu caracter personal pe o pagină de internet trebuie considerată o astfel de „prelucrare” în sensul articolului 2 litera (b) din Directiva 95/46 (a se vedea Hotărârea Lindqvist, C‑101/01, EU:C:2003:596, punctul 25).
27 În ceea ce privește activitatea în discuție în litigiul principal, nu se contestă că printre datele găsite, indexate, stocate de motoarele de căutare și puse la dispoziția utilizatorilor acestora figurează și informații referitoare la persoane fizice identificate sau identificabile și deci „date cu caracter personal” în sensul articolului 2 litera (a) din această directivă.
28 Prin urmare, trebuie constatat că, prin explorarea în mod automat, constant și sistematic a internetului în căutarea informațiilor publicate acolo, operatorul unui motor de căutare „colectează” astfel de date, pe care apoi le „extrage”, le „înregistrează” și le „organizează” în cadrul programelor sale de indexare, le „stochează” pe serverele sale și, după caz, le „dezvăluie” și le pune la dispoziția utilizatorilor săi sub forma unor liste cu rezultatele căutărilor acestora. Întrucât aceste operațiuni sunt menționate în mod explicit și necondiționat la articolul 2 litera (b) din Directiva 95/46, ele trebuie calificate drept „prelucrare” în sensul acestei dispoziții, fiind lipsit de relevanță faptul că operatorul motorului de căutare aplică aceleași operațiuni și altor tipuri de informații și nu face distincție între acestea și datele cu caracter personal.
29 Constatarea de mai sus nu este infirmată nici de faptul că datele respective au făcut deja obiectul unei publicări pe internet și că nu sunt modificate de acest motor de căutare.
30 Astfel, Curtea a constatat deja că operațiunile menționate la articolul 2 litera (b) din Directiva 95/46 trebuie calificate ca fiind o asemenea prelucrare și în ipoteza în care privesc exclusiv informații deja publicate ca atare în mass‑media. Curtea a arătat în această privință că o derogare generală de la aplicarea Directivei 95/46 într‑o asemenea ipoteză ar lipsi directiva în mare parte de sens (a se vedea în acest sens Hotărârea Satakunnan Markkinapörssi și Satamedia, C‑73/07, EU:C:2008:727, punctele 48 și 49).
31 În plus, reiese din definiția prevăzută la articolul 2 litera (b) din Directiva 95/46 că, deși modificarea datelor cu caracter personal constituie, desigur, o prelucrare în sensul acestei directive, celelalte operațiuni menționate la acest articol nu necesită, în schimb, în niciun caz, ca datele respective să fie modificate.
32 În ceea ce privește problema dacă operatorul unui motor de căutare trebuie sau nu trebuie să fie considerat „operatorul” prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de acest motor în cadrul unei activități precum cea în discuție în litigiul principal, trebuie amintit că articolul 2 litera (d) din Directiva 95/46 îl definește pe acest operator ca fiind „persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau orice alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal”.
33 Or, operatorul motorului de căutare este cel care stabilește scopurile și mijloacele acestei activități și, așadar, ale prelucrării datelor cu caracter personal pe care o efectuează, el însuși, în cadrul acesteia și, în consecință, trebuie să fie considerat „operatorul” prelucrării respective în temeiul articolului 2 litera (d) menționat.
34 Pe de altă parte, trebuie constatat că ar fi contrar nu numai modului clar de redactare, ci și obiectivului acestei dispoziții, care constă în asigurarea, printr‑o definiție largă a noțiunii „operator”, a unei protecții eficiente și complete a persoanelor în cauză, să se excludă din aceasta operatorul unui motor de căutare pentru motivul că acesta nu exercită un control asupra datelor cu caracter personal publicate pe paginile web ale unor terți.
35 În această privință, trebuie subliniat că prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în cadrul activității unui motor de căutare este diferită de și se adaugă la cea efectuată de editorii de site‑uri web, care constă în a încărca aceste date pe o pagină de internet.
36 De asemenea, este cert că această activitate a motoarelor de căutare joacă un rol decisiv în difuzarea globală a datelor menționate prin faptul că le face accesibile tuturor utilizatorilor de internet care efectuează o căutare plecând de la numele persoanei vizate, inclusiv utilizatorilor de internet care altfel nu ar fi găsit pagina web pe care sunt publicate datele respective.
37 În plus, organizarea și reunirea informațiilor publicate pe internet efectuate de motoarele de căutare în scopul de a facilita accesul utilizatorilor lor la aceste informații poate conduce, în cazul în care căutarea informațiilor respective este efectuată plecând de la numele unei persoane fizice, la faptul că, prin intermediul listei de rezultate, utilizatorii menționați își pot forma o idee de ansamblu structurată cu privire la informațiile referitoare la această persoană care pot fi găsite pe internet, ce le permite să stabilească un profil mai mult sau mai puțin detaliat al persoanei vizate.
38 Întrucât activitatea unui motor de căutare este, așadar, susceptibilă să afecteze semnificativ și în mod adițional în raport cu cea a editorilor de site‑uri web drepturile fundamentale la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, operatorul acestui motor, în calitate de persoană care stabilește scopurile și mijloacele acestei activități, trebuie să asigure, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, că această activitate îndeplinește cerințele Directivei 95/46 pentru ca garanțiile prevăzute de directiva respectivă să își producă efectul deplin și pentru ca o protecție eficientă și completă a persoanelor în cauză, în special a dreptului lor la respectarea vieții private, să poată să fie realizată efectiv.
39 În sfârșit, împrejurarea că editorii de site‑uri web au posibilitatea de a indica operatorilor unor motoare de căutare, printre altele cu ajutorul unor protocoale de excludere precum „robot.txt” sau al unor coduri precum „noindex” sau „noarchive”, că doresc ca o informație determinată, publicată pe site‑ul lor, să fie exclusă total sau parțial de la indexările automate ale acestor motoare nu înseamnă că lipsa unei asemenea indicații din partea editorilor respectivi ar exonera operatorul unui motor de căutare de răspunderea sa pentru prelucrarea datelor cu caracter personal pe care o efectuează în cadrul activității acestui motor.
40 Astfel, această împrejurare nu schimbă faptul că scopurile și mijloacele acestei prelucrări sunt stabilite de operatorul respectiv. În plus, chiar dacă s‑ar presupune că posibilitatea menționată a editorilor de site‑uri web ar însemna că aceștia stabilesc împreună cu operatorul respectiv mijloacele prelucrării amintite, această constatare nu ar înlătura deloc răspunderea operatorului, dat fiind că articolul 2 litera (d) din Directiva 95/46 prevede expres că stabilirea menționată poate fi efectuată de acesta „singur sau împreună cu alte[…]” persoane.
41 Rezultă din ansamblul considerațiilor care precedă că trebuie să se răspundă la cea de a doua întrebare literele (a) și (b) că articolul 2 literele (b) și (d) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că, pe de o parte, activitatea unui motor de căutare care constă în găsirea informațiilor publicate sau introduse pe internet de către terți, indexarea acestora în mod automat și stocarea lor temporară și, în cele din urmă, punerea acestora la dispoziția utilizatorilor de internet într‑o anumită ordine de preferință trebuie calificată drept „prelucrare a datelor cu caracter personal”, în sensul acestui articol 2 litera (b), atunci când informațiile respective conțin date cu caracter personal și, pe de altă parte, operatorul acestui motor de căutare trebuie considerat „operator” în sensul articolului 2 litera (d) menționat.
Cu privire la prima întrebare literele (a)-(d), privind domeniul de aplicare teritorial al Directivei 95/46
42 Prin intermediul primei întrebări literele (a)-(d), instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă este posibilă aplicarea legislației naționale prin care se transpune Directiva 95/46 în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal.
43 În acest context, instanța de trimitere a reținut următoarea situație de fapt:
– Google Search este furnizat la nivel mondial prin intermediul site‑ului web „www.google.com”. În numeroase state există versiuni locale, adaptate la limba națională. Versiunea în limba spaniolă a Google Search este furnizată prin intermediul site‑ului web „www.google.es”, înregistrat de la data de 16 septembrie 2003. Google Search este unul dintre motoarele de căutare cele mai utilizate în Spania.
– Google Search este operat de Google Inc., care este societatea‑mamă a grupului Google și care are sediul social în Statele Unite.
– Google Search indexează site‑uri web din toată lumea, inclusiv site‑uri situate în Spania. Informațiile indexate de „păianjenii web” sau de roboții de indexare ai acestuia, cu alte cuvinte, de programele informatice utilizate pentru reperarea și scanarea conținutului paginilor web în mod metodic și automat, sunt stocate temporar pe servere al căror stat de localizare nu este cunoscut, această informație fiind menținută secretă din motive legate de concurență.
– Google Search nu se limitează la acordarea accesului la conținuturile găzduite pe site‑urile web indexate, ci exploatează această activitate pentru a include, contra cost, publicitate, asociată termenilor de căutare introduși de utilizatorii de internet, pentru întreprinderile care doresc să utilizeze acest instrument în scopul de a le oferi bunuri sau servicii acestora din urmă.
– Grupul Google a recurs la filiala sa Google Spain pentru promovarea vânzărilor de spații publicitare generate pe site‑ul web „www.google.com”. Google Spain, care a fost înființată la 3 septembrie 2003 și care are personalitate juridică proprie, are sediul social în Madrid (Spania). Aceasta își desfășoară în esență activitățile în raport cu întreprinderi situate în Spania, acționând în calitate de agent comercial al grupului menționat în acest stat membru. Obiectul său social constă în promovarea, facilitarea și vinderea unor produse și servicii de publicitate online către terți, precum și în marketingul legat de această publicitate.
– Google Inc. a desemnat Google Spain drept operator, în Spania, a două fișiere înregistrate de Google Inc. la AEPD, aceste fișiere având ca obiect păstrarea datelor personale ale clienților care au încheiat contracte de servicii publicitare cu Google Inc.
44 Concret, instanța de trimitere pune în discuție, cu titlu principal, noțiunea „sediu”, în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 95/46, și noțiunea „recurgere la mijloace situate pe teritoriul statului membru respectiv”, în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (c).
Cu privire la prima întrebare litera (a)
45 Prin intermediul primei întrebări litera (a), instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că o prelucrare a datelor cu caracter personal este efectuată în cadrul activităților unui sediu al operatorului pe teritoriul unui stat membru, în sensul acestei dispoziții, în cazul în care sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:
– operatorul unui motor de căutare înființează într‑un stat membru o sucursală sau o filială destinată promovării și vânzării spațiului publicitar de pe pagina acestui motor, a cărei activitate este orientată către locuitorii acelui stat membru sau
– societatea‑mamă desemnează o filială situată în statul membru menționat drept reprezentanta sa și operatoare a două fișiere specifice cuprinzând datele clienților care au încheiat contracte de publicitate cu societatea menționată sau
– sucursala sau filiala stabilită într‑un stat membru transmite societății‑mamă, stabilită în afara Uniunii, solicitările și cererile care îi sunt adresate atât de persoanele vizate, cât și de autoritățile competente în legătură cu respectarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal, chiar dacă respectiva colaborare are loc în mod voluntar.
46 În ceea ce privește prima dintre cele trei condiții, instanța de trimitere arată că Google Search este operat și administrat de Google Inc. și că nu s‑a dovedit că Google Spain realizează în Spania o activitate legată direct de indexarea sau de stocarea de informații sau de date conținute pe site‑urile web ale unor terți. Cu toate acestea, activitatea de promovare și de vânzare de spații publicitare, de care se ocupă Google Spain pentru Spania, ar constitui partea esențială a activității comerciale a grupului Google și ar putea fi considerată ca fiind strâns legată de Google Search.
47 Domnul Costeja González, guvernele spaniol, italian, austriac și polonez, precum și Comisia Europeană apreciază că, ținând seama de legătura indisociabilă dintre activitatea motorului de căutare operat de Google Inc. și cea a Google Spain, aceasta din urmă trebuie să fie considerată ca fiind un sediu al celei dintâi, în cadrul activităților căruia este efectuată prelucrarea unor date cu caracter personal. În schimb, în opinia Google Spain, a Google Inc. și a guvernului elen, articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 95/46 nu își găsește aplicarea în cazul primei dintre cele trei condiții enumerate de instanța de trimitere.
48 În această privință, trebuie arătat mai întâi că considerentul (19) al Directivei 95/46 precizează că „stabilirea pe teritoriul unui stat membru presupune exercitarea efectivă și reală a unei activități într‑o formă de instalare stabilă” și că „forma juridică a stabilirii, fie că este doar sucursală, fie că este filială cu personalitate juridică, nu este factorul determinant”.
49 Or, nu se contestă că Google Spain desfășoară în mod efectiv și real o activitate într‑o formă de instalare stabilă în Spania. În plus, fiind dotată cu personalitate juridică proprie, aceasta constituie, așadar, o filială a Google Inc. pe teritoriul spaniol și, prin urmare, un „sediu” în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 95/46.
50 Pentru îndeplinirea condiției prevăzute de această dispoziție, mai trebuie ca prelucrarea datelor cu caracter personal să fie efectuată „în cadrul activităților” unui sediu al acestui operator aflat pe teritoriul unui stat membru.
51 Google Spain și Google Inc. contestă că aceasta ar fi situația întrucât prelucrarea datelor cu caracter personal în discuție în litigiul principal este efectuată exclusiv de Google Inc., care operează Google Search fără nicio intervenție din partea Google Spain, a cărei activitate se limitează la susținerea activității publicitare a grupului Google, care este distinctă de serviciul său de motor de căutare.
52 Cu toate acestea, astfel cum au subliniat în special guvernul spaniol și Comisia, articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 95/46 nu impune ca prelucrarea datelor cu caracter personal în discuție să fie efectuată „de” însuși sediul în cauză, ci doar ca ea să fie efectuată „în cadrul activităților” acestuia.
53 În plus, având în vedere obiectivul Directivei 95/46 de a asigura protejarea eficientă și completă a drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei și în special a dreptului la viața privată în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, această din urmă expresie nu poate primi o interpretare restrictivă (a se vedea prin analogie Hotărârea LʼOréal și alții, C‑324/09, EU:C:2011:474, punctele 62 și 63).
54 Trebuie arătat în acest context că reiese printre altele din considerentele (18)-(20) și din articolul 4 din Directiva 95/46 că legiuitorul Uniunii a urmărit să garanteze că persoanele nu sunt private de protecția la care au dreptul conform acesteia și să evite eludarea protecției respective prin prevederea unui domeniu de aplicare teritorial deosebit de larg.
55 Ținând seama de acest obiectiv al Directivei 95/46 și de textul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din aceasta, este necesar să se considere că prelucrarea datelor cu caracter personal care este efectuată pentru nevoile funcționării unui motor de căutare precum Google Search, care este operat de o întreprindere stabilită într‑un stat terț, dar care dispune de un sediu într‑un stat membru, este efectuată „în cadrul activităților” sediului respectiv în cazul în care acesta este destinat să asigure în acel stat membru promovarea și vânzarea spațiului publicitar oferit de motorul de căutare, care servesc la rentabilizarea serviciului oferit de motorul amintit.
56 Astfel, în asemenea împrejurări, activitățile operatorului motorului de căutare și cele ale sediului său situat în statul membru în cauză sunt indisociabil legate, întrucât activitățile referitoare la spațiile publicitare constituie mijlocul de a face motorul de căutare în cauză rentabil din punct de vedere economic, iar acest motor este în același timp mijlocul care permite realizarea activităților menționate.
57 În această privință, trebuie amintit că, după cum s‑a precizat la punctele 26-28 din prezenta hotărâre, însăși afișarea unor date cu caracter personal pe o pagină cu rezultatele unei căutări constituie o prelucrare a unor asemenea date. Or, întrucât afișarea de rezultate menționată este însoțită, pe aceeași pagină, de afișarea publicității legate de termenii de căutare, trebuie să se constate că prelucrarea datelor cu caracter personal în discuție este efectuată în cadrul activității publicitare și comerciale a sediului operatorului de pe teritoriul unui stat membru, în speță teritoriul spaniol.
58 În aceste condiții, nu se poate accepta ca prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată pentru nevoile funcționării motorului de căutare menționat să fie exclusă de la obligațiile și de la garanțiile prevăzute de Directiva 95/46, ceea ce ar aduce atingere efectului util al acesteia și protecției eficiente și complete a drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei pe care urmărește să o asigure (a se vedea prin analogie Hotărârea LʼOréal și alții, EU:C:2011:474, punctele 62 și 63), în special a dreptului la respectarea vieții private, în privința prelucrării datelor cu caracter personal, căruia această directivă îi acordă o importanță deosebită, astfel cum se confirmă printre altele la articolul 1 alineatul (1) și în considerentele (2) și (10) ale acesteia (a se vedea în acest sens Hotărârea Österreichischer Rundfunk și alții, C‑465/00, C‑138/01 și C‑139/01, EU:C:2003:294, punctul 70, Hotărârea Rijkeboer, C‑553/07, EU:C:2009:293, punctul 47, precum și Hotărârea IPI, C‑473/12, EU:C:2013:715, punctul 28 și jurisprudența citată).
59 Întrucât prima dintre cele trei condiții enumerate de instanța de trimitere este suficientă prin ea însăși pentru a se concluziona că un sediu precum Google Spain îndeplinește criteriul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 95/46, nu este necesar să se analizeze celelalte două condiții.
60 Rezultă din cele de mai sus că trebuie să se răspundă la prima întrebare litera (a) că articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că o prelucrare a datelor cu caracter personal este efectuată în cadrul activităților unui sediu al operatorului pe teritoriul unui stat membru, în sensul acestei dispoziții, în cazul în care operatorul unui motor de căutare înființează într‑un stat membru o sucursală sau o filială destinată promovării și vânzării spațiului publicitar de pe pagina acestui motor, a cărei activitate este orientată către locuitorii acelui stat membru.
Cu privire la prima întrebare literele (b)-(d)
61 Având în vedere răspunsul dat la prima întrebare litera (a), nu este necesar să se răspundă la prima întrebare literele (b)-(d).
Cu privire la a doua întrebare literele (c) și (d), privind întinderea răspunderii operatorului unui motor de căutare în temeiul Directivei 95/46
62 Prin intermediul celei de a doua întrebări literele (c) și (d), instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 12 litera (b) și articolul 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că, pentru respectarea drepturilor prevăzute de aceste dispoziții, operatorul unui motor de căutare este obligat să elimine de pe lista de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane, linkurile către paginile web publicate de terți și care conțin informații referitoare la această persoană și în ipoteza în care acest nume sau aceste informații nu sunt șterse în prealabil sau simultan de pe paginile web respective, iar aceasta, dacă este cazul, chiar dacă publicarea lor în sine pe paginile menționate este licită.
63 Google Spain și Google Inc. apreciază că, în temeiul principiului proporționalității, orice cerere având ca obiect eliminarea unor informații trebuie să fie adresată editorului site‑ului web în cauză întrucât acesta este cel care răspunde de punerea informațiilor la dispoziția publicului, este în măsură să evalueze dacă publicarea respectivă este licită și dispune de mijloacele cele mai eficiente și cele mai puțin restrictive pentru a face aceste informații inaccesibile. În plus, a impune operatorului unui motor de căutare să retragă din indexurile sale informații publicate pe internet nu ar ține seama în mod suficient de drepturile fundamentale ale editorilor de site‑uri web, de cele ale altor utilizatori de internet, precum și de cele ale însuși operatorului amintit.
64 În opinia guvernului austriac, o autoritate de supraveghere națională poate dispune ca un astfel de operator să șteargă din fișierele sale informații publicate de un terț doar în cazul în care nelegalitatea sau inexactitatea datelor în cauză a fost constatată în prealabil sau în cazul în care persoana vizată a introdus cu succes o opoziție la editorul site‑ului web pe care au fost publicate aceste informații.
65 Domnul Costeja González, guvernele spaniol, italian și polonez, precum și Comisia apreciază că autoritatea națională poate obliga direct operatorul unui motor de căutare să retragă din indexurile și din memoria intermediară ale acestuia informații care conțin date cu caracter personal publicate de terți, fără a trebui să se adreseze în prealabil sau simultan editorului paginii web pe care se află aceste informații. În plus, în opinia domnului Costeja González, a guvernelor spaniol și italian, precum și a Comisiei, împrejurarea că informațiile menționate au fost publicate în mod licit și că se află în continuare pe pagina web de origine nu are relevanță în ceea ce privește obligațiile care îi incumbă operatorului amintit în temeiul Directivei 95/46. În schimb, în opinia guvernului polonez, împrejurarea respectivă este de natură să îl exonereze de obligațiile sale.
66 Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, astfel cum rezultă din articolul 1 și din considerentul (10) al acesteia, Directiva 95/46 urmărește să garanteze un nivel ridicat de protecție a drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viață privată, în privința prelucrării datelor cu caracter personal (a se vedea în acest sens Hotărârea IPI, EU:C:2013:715, punctul 28).
67 Potrivit considerentului (25) al Directivei 95/46, principiile protecției prevăzute de aceasta se reflectă, pe de o parte, în obligațiile impuse persoanelor care prelucrează date, în special în materie de calitatea datelor, siguranța tehnică, notificarea autorității de supraveghere, circumstanțele în care poate fi efectuată prelucrarea, și, pe de altă parte, în dreptul conferit persoanelor ale căror date fac obiectul prelucrării de a fi informate cu privire la aceasta, de a putea avea acces la date, de a putea solicita corectarea lor și chiar de a se opune prelucrării în anumite circumstanțe.
68 Curtea a statuat deja că dispozițiile Directivei 95/46, în măsura în care reglementează prelucrarea unor date cu caracter personal care pot aduce atingere libertăților fundamentale și în special dreptului la viață privată trebuie interpretate în mod necesar în lumina drepturilor fundamentale care, potrivit unei jurisprudențe constante, fac parte integrantă din principiile generale de drept a căror respectare o asigură Curtea și care sunt în prezent înscrise în cartă (a se vedea printre altele Hotărârea Connolly/Comisia, C‑274/99 P, EU:C:2001:127, punctul 37, precum și Hotărârea Österreichischer Rundfunk și alții, EU:C:2003:294, punctul 68).
69 Astfel, articolul 7 din cartă garantează dreptul la respectarea vieții private, în timp ce articolul 8 din cartă proclamă în mod expres dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Alineatele (2) și (3) ale acestui din urmă articol precizează că asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege, că orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora și că respectarea acestor norme se supune controlului unei autorități independente. Aceste cerințe sunt puse în aplicare printre altele prin articolele 6, 7, 12, 14 și 28 din Directiva 95/46.
70 În ceea ce privește articolul 12 litera (b) din Directiva 95/46, acesta prevede că statele membre garantează oricărei persoane vizate dreptul de a obține de la operator, după caz, rectificarea, ștergerea sau blocarea datelor a căror prelucrare nu respectă dispozițiile Directivei 95/46, în special din cauza caracterului incomplet sau inexact al datelor. Întrucât această din urmă precizare, referitoare la cazurile de nerespectare a anumitor cerințe prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 95/46, are un caracter exemplificativ, iar nu exhaustiv, reiese că neconformitatea prelucrării, care este susceptibilă să confere persoanei vizate dreptul garantat la articolul 12 litera (b) din directiva menționată, poate rezulta și din nerespectarea altor condiții de legalitate impuse de aceasta în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.
71 În această privință, trebuie amintit că, sub rezerva derogărilor permise în temeiul articolului 13 din Directiva 95/46, orice prelucrare a datelor cu caracter personal trebuie, pe de o parte, să fie conformă cu principiile referitoare la calitatea datelor, enunțate la articolul 6 din această directivă, și, pe de altă parte, să respecte unul dintre principiile privind legitimitatea prelucrării datelor enumerate la articolul 7 din directiva menționată (a se vedea Hotărârea Österreichischer Rundfunk și alții, EU:C:2003:294, punctul 65, Hotărârea ASNEF și FECEMD, C‑468/10 și C‑469/10, EU:C:2011:777, punctul 26, precum și Hotărârea Worten, C‑342/12, EU:C:2013:355, punctul 33).
72 Potrivit articolului 6 menționat și sub rezerva dispozițiilor specifice pe care statele membre le pot prevedea pentru prelucrări în scopuri istorice, statistice sau științifice, incumbă operatorului obligația de a asigura că datele cu caracter personal sunt „prelucrate în mod corect și legal”, că sunt „colectate în scopuri determinate, explicite și legitime și [nu sunt] prelucrate ulterior într‑un mod incompatibil cu aceste scopuri”, că sunt „adecvate, pertinente și neexcesive în ceea ce privește scopurile pentru care sunt colectate și prelucrate ulterior”, că sunt „exacte și, dacă este necesar, actualizate” și, în sfârșit, că sunt „păstrate într‑o formă care permite identificarea persoanelor vizate o perioadă nu mai lungă decât este necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care vor fi prelucrate ulterior”. În acest context, operatorul respectiv trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca datele care nu îndeplinesc cerințele impuse de această dispoziție să fie șterse sau rectificate.
73 În ceea ce privește legitimitatea, în temeiul articolului 7 din Directiva 95/46, a unei prelucrări precum cea în discuție în litigiul principal efectuate de operatorul unui motor de căutare, aceasta se poate circumscrie motivului prevăzut la acest articol 7 litera (f).
74 Dispoziția respectivă permite prelucrarea datelor cu caracter personal în cazul în care aceasta este necesară pentru realizarea interesului legitim urmărit de operator sau de unul sau mai mulți terți, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau libertățile și drepturile fundamentale ale persoanei vizate, în special dreptul la respectarea vieții sale private în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, care necesită protecție în temeiul articolului 1 alineatul (1) din această directivă. Aplicarea articolului 7 litera (f) menționat necesită astfel o ponderare a drepturilor și a intereselor opuse în cauză, în cadrul căreia trebuie să se țină cont de importanța drepturilor persoanei vizate care rezultă din articolele 7 și 8 din cartă (a se vedea Hotărârea ASNEF și FECEMD, EU:C:2011:777, punctele 38 și 40).
75 În cazul în care conformitatea cu articolul 6 și cu articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 a prelucrării poate fi verificată în cadrul unei cereri în sensul articolului 12 litera (b) din această directivă, persoana vizată se poate prevala în plus, în anumite condiții, de dreptul de opoziție prevăzut la articolul 14 primul paragraf litera (a) din aceasta.
76 Potrivit articolului 14 primul paragraf litera (a) menționat, statele membre acordă persoanei vizate dreptul, cel puțin în cazurile prevăzute la articolul 7 literele (e) și (f) din Directiva 95/46, să se opună în orice moment, din considerente întemeiate și legitime legate de situația sa particulară, prelucrării datelor în cauză, exceptând cazul când dreptul intern prevede altfel. Ponderarea care trebuie efectuată în cadrul articolului 14 primul paragraf litera (a) menționat permite astfel să se țină seama în mod mai specific de toate circumstanțele situației concrete a persoanei vizate. Dacă opoziția este justificată, prelucrarea efectuată de operator nu se mai aplică acestor date.
77 Cererile formulate în temeiul articolului 12 litera (b) și al articolului 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46 pot fi adresate de persoana vizată direct operatorului prelucrării, care trebuie apoi să examineze în mod corespunzător temeinicia acestora și, dacă este cazul, să înceteze prelucrarea datelor în cauză. În cazul în care operatorul prelucrării nu dă curs acestor cereri, persoana vizată poate sesiza autoritatea de supraveghere sau autoritatea judecătorească pentru ca acestea să efectueze verificările necesare și, pe cale de consecință, să dispună ca operatorul respectiv să adopte măsuri precise.
78 În această privință, este necesar să se arate că din articolul 28 alineatele (3) și (4) din Directiva 95/46 rezultă că fiecare autoritate de supraveghere poate fi sesizată de orice persoană printr‑o cerere de protecție a drepturilor și a libertăților sale în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și că dispune de competențe de investigare și de competențe efective de intervenție care îi permit să ordone, printre altele, blocarea, ștergerea sau distrugerea datelor sau să impună interdicția temporară sau definitivă a unei astfel de prelucrări.
79 În lumina acestor considerații trebuie interpretate și aplicate dispozițiile Directivei 95/46