Art. 5 Participanţii la procedura falimentului instituţiilor de credit
Comentarii |
|
Participanţii la procedura falimentului instituţiilor de credit
Art. 5
Potrivit prezentei ordonanţe, principalele atribuţii ale lichidatorului sunt:
a) în momentul primirii hotărârii judecătoreşti privind deschiderea procedurii falimentului va deschide la o bancă, persoană juridică română sau sucursală a unei bănci străine autorizată să funcţioneze pe teritoriul României, două conturi, unul în lei şi altul în valută, cu menţiunea cont tip instituţie de credit în faliment, cu drept exclusiv de dispoziţie în interesul procedurii falimentului. În conturile tip instituţie de credit în faliment vor fi virate la ordinul lichidatorului sumele existente în conturi la alte instituţii financiar-bancare. Lichidatorul va comunica imediat Băncii Naţionale a României denumirea băncii comerciale şi conturile deschise la aceasta, după care Banca Naţională a României va transfera imediat în aceste conturi disponibilităţile instituţiei de credit aflate în evidenţele sale. Operaţiunile instituţiei de credit în faliment se vor desfăşura în continuare prin aceste conturi;
b) inventarierea bunurilor instituţiei de credit debitoare şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor, aplicarea sigiliilor la deschiderea procedurii falimentului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare.
c) examinarea activităţii instituţiei de credit debitoare în raport cu situaţia de fapt, întocmirea unui raport iniţial amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la starea de insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi supunerea acestui raport judecătorului-sindic spre aprobare, în termen de cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii falimentului; la cererea lichidatorului, judecătorul-sindic va putea prelungi această perioadă, pentru motive temeinice, prin încheiere irevocabilă;
d) angajarea, cu respectarea prevederilor legale, a personalului necesar în vederea lichidării şi conducerea activităţii acestuia, angajarea putându-se face şi din cadrul personalului existent al instituţiei de credit debitoare;
e) conducerea activităţii instituţiei de credit debitoare, respectiv efectuarea de operaţiuni în interesul procedurii falimentului, inclusiv reeşalonări de credite şi stabiliri de noi rate ale dobânzilor aferente activelor instituţiei de credit debitoare, cu condiţia ca orice nou nivel al ratei dobânzilor să nu fie mai mic decât nivelul ultimei dobânzi de referinţă comunicat de Banca Naţională a României, precum şi participări la piaţa valutară interbancară, luarea tuturor măsurilor, cum ar fi redimensionarea personalului angajat în scopul reducerii permanente a cheltuielilor de funcţionare şi lichidare;
f) menţinerea, rezilierea sau denunţarea unor contracte încheiate de instituţia de credit debitoare, precum şi încheierea de noi contracte în interesul procedurii falimentului;
g) încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale, sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic;
h) încheierea oricărui document în numele instituţiei de credit debitoare, iniţierea şi coordonarea, în numele acesteia, a oricărei acţiuni sau proceduri legale;
i) introducerea de acţiuni pentru anularea constituirilor de garanţii sau a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de instituţia de credit debitoare în dauna intereselor creditorilor, prin:
1. acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar, derulate conform prevederilor legale;
2. operaţiuni comerciale în care prestaţia instituţiei de credit debitoare o depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
3. acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în aceasta de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
4. acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 180 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al instituţiei de credit debitoare este mai mică decât valoarea actului de transfer;
5. constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanţă care era chirografară în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;
6. plăţi anticipate ale datoriilor efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii;
7. acte încheiate, în anul anterior deschiderii procedurii, cu persoane aflate într-o legătură specială cu instituţia de credit debitoare, aşa cum sunt stabilite la pct. 8-11 din Lista depozitelor negarantate, prevăzută în anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
j) examinarea creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea; nu sunt supuse examinării creanţele bugetare, în cazul cărora se vor observa dispoziţiile legale speciale;
k) primirea sumelor în lei şi în valută pe seama instituţiei de credit debitoare şi consemnarea acestora, în termen de 24 de ore, în noile conturi ale instituţiei de credit debitoare şi plata cheltuielilor curente necesare pentru conservarea şi administrarea averii instituţiei de credit debitoare, inclusiv cheltuielile personalului angajat în conformitate cu lit. d), plata efectuată anterior definitivării tabelului creditorilor, cu excepţia remuneraţiei cuvenite lichidatorului şi persoanelor angajate de acesta;
l) luarea măsurilor corespunzătoare privind conturile în valută ale instituţiei de credit debitoare, deschise la instituţii de credit corespondente, prin:
1. notificarea corespondenţilor asupra declarării în stare de faliment a instituţiei de credit debitoare, precum şi asupra blocării disponibilităţilor din conturile respective în valută;
2. transferarea ulterioară, în termenul cel mai scurt, a disponibilităţilor în noul cont deschis în valută la banca comercială, ce se dezvoltă pe analitice pentru fiecare valută; sumele aflate în contul în valută vor fi convertite în lei şi transferate în contul deschis în lei;
3. efectuarea de plăţi pentru operaţiunile în curs ale instituţiei de credit debitoare, precum şi administrarea eficientă a disponibilităţilor;
m) urmărirea încasării creanţelor din averea instituţiei de credit debitoare, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de aceasta înainte de deschiderea procedurii;
n) lichidarea bunurilor şi drepturilor din averea instituţiei de credit debitoare - ansamblul procedeelor, măsurilor şi tehnicilor pentru realizarea activelor instituţiei de credit în faliment, cu respectarea principiului costului minim presupus, respectiv al valorificării optime a acestora, în scopul achitării datoriilor către creditori, prin:
1. tranzacţii privind cumpărarea de active şi asumarea de pasive, prin care o instituţie de credit cu o situaţie financiară bună achiziţionează, parţial sau total, activele instituţiei de credit debitoare şi îşi asumă, parţial sau total, pasivele acesteia, incluzând totalitatea depozitelor garantate. Tranzacţiile privind cumpărarea de active şi asumarea de pasive pot fi efectuate la vedere sau la termen, cu opţiune. Pentru tranzacţiile prevăzute la prezentul punct, lichidatorul poate să perceapă de la instituţia de credit achizitoare o primă negociată, în funcţie de calitatea activelor cumpărate şi a pasivelor asumate, plătibilă la momentul transferului proprietăţii, precum şi o primă pentru exercitarea opţiunii, în funcţie de termenul opţiunii, plătibilă la momentul negocierii. După cumpărare, pentru activele care fac obiectul unor operaţiuni frauduloase, pentru care se probează că au la bază fraude sau că provin din furturi de instrumente financiare, părţile pot modifica tranzacţia iniţială, urmând ca instituţia de credit achizitoare să primească de la lichidator, în contravaloare, alte active ori sume de bani;
2. vânzarea de bunuri, cum ar fi: clădiri, terenuri, valori mobiliare, operaţiuni de lichidare ce se realizează cu respectarea prevederilor secţiunii a 7-a Falimentul a cap. III din Legea 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
3. alte tehnici de realizare a activelor, cum ar fi cesiuni de creanţă ori novaţii, realizate în interesul procedurii falimentului la o valoare negociată;
o) convocarea primei şedinţe a adunării creditorilor şi stabilirea programului şedinţelor comitetului creditorilor, ori de câte ori se consideră necesar, şi prezidarea şedinţelor;
p) întocmirea unui raport lunar asupra evoluţiei procedurii falimentului, respectiv asupra stadiului îndeplinirii atribuţiilor sale, pe care îl va prezenta judecătorului-sindic spre aprobare; un astfel de raport va include informaţii referitoare la valoarea totală a creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare şi la valoarea totală a activelor acesteia care au fost valorificate, la sumele obţinute din lichidarea şi încasarea de creanţe, la planul de distribuire între creditori, la cheltuielile efectuate;
q) întocmirea bilanţului final de lichidare; dacă lichidarea se prelungeşte peste durata unui exerciţiu financiar, lichidatorul este obligat să întocmească situaţiile financiare anuale şi să le depună la organele şi la termenele prevăzute de lege;
r) sesizarea judecătorului-sindic despre orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta, în conformitate cu atribuţiile conferite prin prezenta ordonanţă;
s) efectuarea oricăror acte de procedură cerute de lege.
OG 10 2004 privind falimentul insituţiilor de credit actualizată prin:OG 13/2011 - privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar din 24 august 2011, Monitorul Oficial 607/2011;
OUG 37/2010 - pentru modificarea şi completarea OG 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit din 14 aprilie 2010, Monitorul Oficial 278/2010;
Legea 278/2004 - pentru aprobarea OG 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit din 23 iunie 2004, Monitorul Oficial 579/2004;
← Art. 4 Participanţii la procedura falimentului instituţiilor... | Art. 6 Participanţii la procedura falimentului instituţiilor... → |
---|