Art. 20 Dreptul de rezidenţă permanentă Condiţiile exercitării dreptului de rezidenţă pe teritoriul României de către cetăţenii Uniunii Europene, precum şi de membrii familiilor lor
Comentarii |
|
Condiţiile exercitării dreptului de rezidenţă pe teritoriul României de către cetăţenii Uniunii Europene, precum şi de membrii familiilor lor
SECŢIUNEA a 3-a
Dreptul de rezidenţă permanentă
Art. 20
(1) Cetăţenii Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani beneficiază de dreptul de rezidenţă permanentă.
(2) Persoanele care nu au cetăţenia Uniunii Europene şi care au o rezidenţă continuă pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii Europene rezident sau rezident permanent, beneficiază de prevederile alin. (1).
(3) În înţelesul alin. (1) şi (2), rezidenţa continuă presupune exercitarea dreptului de rezidenţă, în condiţiile legii, în ultimii 5 ani anteriori soluţionării cererii de rezidenţă permanentă. Dovada continuităţii rezidenţei cade în sarcina solicitantului şi poate fi făcută prin orice mijloc de probă.
(4) În înţelesul alin. (1), rezidenţa legală presupune exercitarea dreptului de rezidenţă pe teritoriul României, în condiţiile legii, fără a fi întreruptă de o măsură de limitare sau restrângere a dreptului de rezidenţă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, ori de o măsură de îndepărtare de pe teritoriul României, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) La stabilirea continuităţii perioadei de rezidenţă nu sunt considerate întreruperi:
a) absenţele temporare de pe teritoriul României care nu depăşesc 6 luni în decurs de un an;
b) absenţa de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu;
c) absenţa de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate şi de naştere, boală gravă, participarea la programe de învăţământ sau pregătire profesională ori mutarea în interes de serviciu într-un alt stat membru sau o ţară terţă, pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive;
d) perioada în care a fost executată o pedeapsă privativă de libertate pe teritoriul României, mai mică de 6 luni.
(6) Dreptul de rezidenţă permanentă se pierde în cazul unei absenţe de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi.
← Art. 19 Dreptul de rezidenţă pentru o perioadă de peste 3... | Art. 21 Dreptul de rezidenţă permanentă Condiţiile... → |
---|