Art. 18 Infrastructura feroviară şi asigurarea funcţionării acesteia
| Comentarii |
|
Infrastructura feroviară şi asigurarea funcţionării acesteia
Art. 18
(1) Accesul şi circulaţia pe infrastructura feroviară publică sunt permise în condiţiile deţinerii de către operatorii de transport feroviar a unei licenţe eliberate conform prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale existenţei unui contract de acces, încheiat cu compania naţională care administrează infrastructura feroviară.
(11) Condiţiile care reglementează contractul de acces prevăzut la alin. (1) sunt nediscriminatorii şi transparente, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 8/2004.
(2) Operatorii de transport feroviar străini care efectuează transport feroviar sunt acceptaţi pentru circulaţie pe infrastructura feroviară în condiţiile legii, acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
(21) Operatorilor de transport feroviar străini, care deţin o licenţă într-un stat membru al Uniunii Europene conform legislaţiei aplicabile în Comunitate, li se acordă dreptul de acces, în condiţii echitabile, pe infrastructura feroviară din România, în scopul exploatării oricărui tip de serviciu de transport feroviar de marfă.
(3) Accesul la infrastructură şi furnizarea de servicii în terminalele şi porturile legate de activităţile de transport feroviar, inclusiv servicii de transport internaţional feroviar de marfă şi servicii de transport combinat internaţional de marfă, care deservesc sau este posibil să deservească mai mult de un client final, se asigură tuturor operatorilor de transport feroviar în mod nediscriminatoriu şi transparent, iar solicitările operatorilor de transport feroviar pot fi supuse unor restricţii numai dacă există alternative viabile pe calea ferată în condiţii de piaţă.
(4) Fără a încălca prevederile legale privind concurenţa şi activitatea instituţiilor/autorităţilor publice competente îh domeniu, Consiliul de supraveghere înfiinţat în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2003 *) privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă monitorizează concurenţa pe piaţa de servicii de transport feroviar, inclusiv pe piaţa de transport feroviar de marfă.
(5) Dacă în executarea transportului solicitantul sau orice altă parte interesată se consideră că a fost tratată incorect, a fost obiectul unei discriminări sau a fost prejudiciată în alt fel, poate depune o contestaţie la Consiliul de supraveghere, în condiţiile art. 30 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 8/2004.
(6) Ca urmare a contestaţiei primite şi, dacă este cazul, din proprie iniţiativă, Consiliul de supraveghere decide cât mai curând posibil asupra unor măsuri necesare pentru corectarea unor evoluţii nedorite de pe aceste pieţe, în conformitate cu reglementările în vigoare.
(7) Pentru asigurarea controlului judiciar, în condiţiile legii, precum şi a cooperării în domeniul specific de activitate a Consiliului de supraveghere cu organismele de supraveghere similare din alte state, se aplică prevederile art. 30 alin. (9) şi ale art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2003.
(8) Pentru activitatea depusă, persoanele din componenţa Consiliului de supraveghere prevăzut la alin. (4) au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, care nu poate depăşi 20% din indemnizaţia lunară a funcţiei de secretar de stat.
OUG 12 1998 actualizată prin:OUG 21/2011 - privind unele măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului de supraveghere din 23 februarie 2011, Monitorul Oficial 153/2011;
OUG 62/2009 - pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar din 3 iunie 2009, Monitorul Oficial 399/2009;
OUG 111/2005 - pentru modificarea şi completarea OUG 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române din 14 iulie 2005, Monitorul Oficial 658/2005;
Legea 155/2005 - pentru modificarea şi completarea OUG 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române din 20 mai 2005, Monitorul Oficial 441/2005;
Art. 181
(1) Începând cu 1 ianuarie 2010, operatorii de transport feroviar din statele membre ale Uniunii Europene au drept de acces la infrastructura feroviară din România în scopul furnizării serviciului de transport feroviar internaţional de călători, astfel:
a) pe parcursul derulării serviciului de transport feroviar internaţional de călători, aceştia au dreptul să îmbarce călători din orice staţie situată pe ruta internaţională respectivă şi să îi debarce în altă staţie, inclusiv în staţii situate pe teritoriul aceluiaşi stat;
b) în cazul în care în România ponderea transportului feroviar internaţional de călători constituie mai mult de jumătate din cifra aferentă fluctuaţiei călătorilor clienţi ai operatorilor de transport feroviar, dreptul de acces al operatorilor străini se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2012;
c) în urma unei solicitări înaintate de autorităţile competente şi/sau de operatorii de transport feroviar, Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar, înfiinţat în conformitate cu prevederile art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 8/2004, cu modificările ulterioare, trebuie să stabilească dacă scopul principal al serviciului prestat este acela de a transporta călători între staţii situate în state membre diferite.
(2) Dacă între un punct de plecare şi o destinaţie există unul sau mai multe contracte de servicii publice, dreptul de acces la serviciile prevăzute la alin. (1) poate fi limitat prin hotărâre a Guvernului, astfel:
a) o astfel de limitare nu trebuie să aibă ca efect restrângerea dreptului de îmbarcare a călătorilor în orice staţie situată pe ruta unui serviciu internaţional şi de debarcare a acestora în altă staţie, inclusiv în staţiile situate în acelaşi stat membru, cu excepţia cazului în care exercitarea acestui drept ar periclita echilibrul economic al unui contract de servicii publice;
b) în urma unei solicitări din partea autorităţii sau autorităţilor competente care a/au încheiat contractul de servicii publice, precum şi a oricărei alte autorităţi competente interesate, care are dreptul de a limita accesul, în înţelesul prezentului articol, al administratorului infrastructurii sau al operatorului de transport feroviar care execută contractul de servicii publice, Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar trebuie să stabilească, pe baza unei analize economice obiective şi a unor criterii predeterminate, dacă echilibrul economic respectiv ar fi periclitat;
c) autorităţile competente şi operatorii de transport feroviar care prestează aceste servicii publice trebuie să pună la dispoziţia Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar informaţiile necesare, în limite rezonabile, pentru a putea lua o decizie;
d) Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar analizează informaţiile puse la dispoziţie, cu consultarea tuturor părţilor implicate, şi informează părţile cu privire la decizia sa motivată în termen de 30 de zile şi, în orice caz, în maximum două luni de la primirea tuturor informaţiilor relevante;
e) Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar prezintă motivele deciziei sale şi specifică termenul şi condiţiile în care autoritatea sau autorităţile competentă/competente în materie, administratorul infrastructurii, operatorul de transport feroviar care execută contractul de servicii publice ori operatorul de transport feroviar care solicită accesul pot contesta decizia, în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Dreptul de îmbarcare şi de debarcare a călătorilor în staţiile situate pe teritoriul României pe ruta unui serviciu de transport internaţional de călători poate fi limitat în cazul în care a fost acordat dreptul exclusiv de a transporta călători între staţiile respective conform unui contract de concesiune atribuit înainte de 4 decembrie 2007, pe baza unei proceduri competitive de atribuire, desfăşurată în condiţii de competitivitate şi echitate şi în conformitate cu principiile aplicabile de drept comunitar. Această limitare poate continua pe durata iniţială a contractului, dar nu mai mult de 15 ani.
(4) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă nu impun acordarea, înainte de 1 ianuarie 2010, a dreptului de acces prevăzut la alin. (1) operatorilor de transport feroviar şi filialelor lor controlate direct sau indirect, care deţin licenţă de transport feroviar într-un stat membru în care nu sunt acordate drepturi de acces similare.
(5) Deciziile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) sunt supuse controlului judecătoresc, în conformitate cu Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2), autoritatea responsabilă pentru transportul feroviar de călători aplică un tarif operatorilor de transport feroviar care oferă servicii pentru călători pentru exploatarea rutelor care intră în competenţa autorităţii respective, între două staţii pe teritoriul naţional, în următoarele condiţii:
a) operatorilor de transport feroviar care oferă servicii de transport feroviar intern sau internaţional de călători le este aplicat acelaşi tarif pentru exploatarea rutelor care intră în competenţa autorităţii respective;
b) tariful se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, atunci când condiţiile de dezvoltare a pieţei de transport feroviar internaţional de călători o impun;
c) tariful are scopul de a compensa autoritatea pentru obligaţiile de serviciu public stabilite în contracte de servicii publice atribuite potrivit prevederilor în vigoare;
d) venitul obţinut din aceste tarife şi plătit cu titlu de compensaţie nu poate depăşi ceea ce este necesar pentru a acoperi în tot sau în parte costurile ocazionate de executarea obligaţiilor de serviciu public relevante, ţinându-se cont de încasările pertinente şi de un nivel rezonabil de profit pentru executarea obligaţiilor respective;
e) tariful se stabileşte potrivit legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, cu respectarea principiilor echităţii, transparenţei, nediscriminării şi proporţionalităţii între preţul mediu al serviciului pentru călător şi nivelul tarifului perceput. Tarifele totale percepute în temeiul prezentului alineat nu trebuie să pericliteze viabilitatea economică a serviciului de transport feroviar internaţional de călători căruia îi sunt aplicate;
f) informaţiile necesare în vederea identificării originii şi utilizării tarifelor trebuie să fie păstrate de către autorităţile competente şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei Europene.
(7) Prevederile prezentului articol nu se aplică serviciului de transport feroviar de călători prestat în tranzit, care începe şi se încheie în afara teritoriului comunitar.
OUG 12 1998 actualizată prin:OUG 62/2009 - pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar din 3 iunie 2009, Monitorul Oficial 399/2009;
| ← Art. 17 Infrastructura feroviară şi asigurarea... | Art. 19 Infrastructura feroviară şi asigurarea... → |
|---|
