ARTICOLUL 90 OUG 194/2002 Îndepărtarea sub escortă a străinilor Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României
| Comentarii |
|
Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României
SECŢIUNEA a 3-a
Îndepărtarea sub escortă a străinilor
ARTICOLUL 90
Măsuri de asistenţă între statele membre ale Uniunii Europene în cazul îndepărtării străinilor pe calea aerului
(1) În situaţia în care îndepărtarea nu este posibilă prin folosirea zborurilor directe până în ţara de destinaţie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.
(2) Pentru realizarea îndepărtării străinului pe calea aerului, Oficiul Român pentru Imigrări dispune escortarea străinilor până în ţara de tranzit sau de destinaţie în următoarele cazuri:
a) ţara de tranzit sau de destinaţie solicită ca străinul să fie escortat;
b) este necesară acordarea de asistenţă medicală străinului în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;
c) străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârşirea de fapte de natură penală în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;
d) există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura de îndepărtare ori că intenţionează să rămână în ţara de tranzit;
e) autorităţile române cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale solicită ca străinul să fie escortat.
(3) Pe durata realizării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmaţi şi poartă ţinută civilă. Aceştia sunt obligaţi să respecte legislaţia statului de tranzit, să folosească forţa numai în caz de legitimă apărare sau în scopul împiedicării străinului să fugă, să îşi provoace răni, să lezeze integritatea corporală a altor persoane sau să producă pagube materiale atunci când reprezentanţii statului de tranzit nu sunt prezenţi sau este necesară acordarea de sprijin acestora.
(4) Oficiul Român pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru întoarcerea în ţară a străinilor dacă, în timpul îndepărtării pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situaţii:
a) autorizaţia de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată;
b) străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului;
c) îndepărtarea străinului către o altă ţară de tranzit ori către ţara de destinaţie sau îmbarcarea în zborul de legătură nu a fost realizată;
d) tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.
(5) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare, adresate de autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene.
(6) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată dacă:
a) străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pe teritoriul României;
b) tranzitul către alte state sau intrarea în ţara de destinaţie nu este permisă;
c) în timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României;
d) străinul reprezintă o ameninţare pentru siguranţa naţională, ordinea şi sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statului român;
e) asistenţa solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autorităţile solicitante asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată iniţial, în care poate fi acordată asistenţa tranzitului.
(7) În situaţia în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situaţiile prevăzute la alin. (6), autorizaţiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităţilor solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea.
(8) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel târziu două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente şi justificate.
(9) Forma şi conţinutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(10) Decizia va fi comunicată statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.
(11) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră stabileşte puncte de contact în toate zonele de tranzit importante.
(12) Operaţiunea de tranzit nu trebuie să depăşească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistenţă suplimentare pentru continuarea operaţiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.
(13) În limita mijloacelor disponibile şi în conformitate cu standardele internaţionale relevante, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră va asigura măsurile de asistenţă necesare de la aterizare şi până la părăsirea aeroportului către ţara de destinaţie a străinului, în ceea ce priveşte:
a) întâmpinarea străinului la aeronavă şi escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură;
b) asigurarea tratamentului medical de urgenţă străinului şi, dacă este cazul, persoanelor din escorta acestuia;
c) asigurarea hranei pentru străin şi, dacă este cazul, pentru persoanele din escorta acestuia;
d) primirea, păstrarea şi predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortaţi;
e) în cazul străinilor neescortaţi, informarea statului solicitant despre locul şi ora plecării străinului de pe teritoriul statului român;
f) informarea statului solicitant în privinţa oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului;
g) pe timpul staţionării în aeroportul de tranzit, şeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în spaţii special amenajate şi folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului.
(14) Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul solicitant.
| ← ARTICOLUL 89 OUG 194/2002 Îndepărtarea sub escortă a... | ARTICOLUL 91 OUG 194/2002 Îndepărtarea sub escortă a... → |
|---|
