ANEXA Nr. 1

ANEXA Nr. 1

CRITERII

pentru caracterizarea şi evaluarea potenţialelor complexuri de stocare şi zona înconjurătoare menţionate la art. 5 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă

Caracterizarea şi evaluarea potenţialelor complexuri de stocare menţionate la art. 5 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă se desfăşoară în 3 etape, în conformitate cu cele mai bune practici disponibile la momentul evaluării şi cu următoarele criterii. Derogările de la una sau mai multe dintre aceste criterii pot fi permise de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, cu condiţia ca operatorul să fi demonstrat că nu este afectată capacitatea de caracterizare şi evaluare în vederea efectuării determinărilor potrivit prevederilor art. 5 din ordonanţa de urgenţă.

Etapa 1: Colectarea datelor

Se acumulează suficiente date pentru a construi un model structural tridimensional, 3 D, volumetric şi static pentru situl de stocare şi pentru complexul de stocare, inclusiv roca protectoare din acoperiş, şi pentru zonele înconjurătoare incluzând zonele care comunică din punct de vedere hidraulic. Aceste date se referă cel puţin la următoarele caracteristici intrinseci ale complexului de stocare:

a) geologia şi geofizica;

b) hidrogeologia, în special existenţa apei subterane destinate consumului;

c) ingineria de rezervor, inclusiv calcule volumetrice ale volumului poros permeabil în care se va face injectarea de CO2 şi capacitatea finală de stocare;

d) geochimie, respectiv viteze de dizolvare, viteze de mineralizare;

e) geomecanică, respectiv permeabilitate, presiunea de fracturare;

f) seismicitate;

g) prezenţa şi starea căilor de scurgere naturale şi a celor create de om, inclusiv puţuri şi foraje care ar putea constitui căi de scurgere.

Se prezintă documente justificative pentru următoarele caracteristici ale vecinătăţii complexului:

a) zonele din preajma complexului de stocare care pot fi afectate de stocarea de CO2 în situl de stocare;

b) distribuţia populaţiei în regiunea de deasupra sitului de stocare;

c) apropierea faţă de resurse naturale importante, inclusiv, în special, zonele Natura 2000, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, apă subterană potabilă şi hidrocarburi;

d) activităţile din jurul complexului de stocare şi posibilele interacţiuni cu aceste activităţi, de exemplu, explorarea, producerea şi stocarea de hidrocarburi, utilizarea geotermală a acviferelor şi utilizarea rezervelor subterane de apă;

e) apropierea faţă de sursa potenţială sau sursele potenţiale de CO2, inclusiv estimări ale cantităţii totale potenţiale de CO2 care ar fi disponibilă din punct de vedere economic pentru stocare, şi faţă de reţelele de transport adecvate.

Etapa 2: Crearea modelului structural geologic static tridimensional

Cu ajutorul datelor colectate în etapa 1 se construieşte, folosindu-se simulatori computerizaţi de rezervor, un model structural geologic static tridimensional sau un set de astfel de modele ale complexului de stocare propus, incluzând roca protectoare din acoperiş, zonele care comunică din punct de vedere hidrodinamic şi fluidele. Modelul structural geologic static sau modelele structurale geologice statice caracterizează complexul din punctul de vedere al:

a) structurii geologice a capcanei fizice;

b) proprietăţilor geomecanice, geochimice şi de curgere ale secvenţelor sedimentare ce acoperă rezervorul, respectiv roca protectoare din acoperiş, orizonturi poros-permeabile şi ale formaţiunilor înconjurătoare;

c) caracterizării sistemului de fractură şi al prezenţei unor căi de scurgere create de om;

d) extinderii în suprafaţă şi în plan vertical a complexului de stocare;

e) volumului poros-permeabil, inclusiv distribuţia porozităţii;

f) distribuţiei de fluide din faza iniţială;

g) oricăror altor caracteristici relevante.

Incertitudinea asociată fiecărui parametru utilizat pentru construirea modelului este evaluată prin elaborarea unei serii de scenarii pentru fiecare parametru şi prin calcularea limitelor corespunzătoare de încredere. Este, de asemenea, evaluată orice incertitudine asociată modelului în sine.

Etapa 3: Caracterizarea comportamentului dinamic al stocării, caracterizarea sensibilităţii, evaluarea riscurilor

Caracterizările şi evaluarea se bazează pe modelarea dinamică, care cuprinde simulări la diferite intervale de timp ale injectării de CO2 în situl de stocare, folosind modelul structural geologic tridimensional static, modelele structurale geologice tridimensionale statice în simulatorul computerizat al complexului de stocare construit în etapa 2.

Etapa 3.1: Caracterizarea comportamentului dinamic al stocării

Sunt luaţi în considerare cel puţin următorii factori:

a) debite posibile de injectare şi proprietăţi ale fluxului de CO2;

b) eficienţa modelării cuplate a procesului, şi anume modul de interacţionare al diverselor efecte individuale din simulator, simulatoare;

c) procese reactive, şi anume modul în care se integrează în model reacţii ale CO2 injectat cu mineralele in situ;

d) simulatorul de rezervor utilizat; pot fi necesare mai multe simulări pentru validarea anumitor observaţii;

e) simulări pe termen scurt şi pe termen lung, pentru a stabili evoluţia şi comportamentul CO2 de-a lungul deceniilor şi mileniilor, precum şi rata dizolvării CO2 în apă.

Modelarea dinamică furnizează informaţii referitoare la:

a) presiunea şi temperatura formaţiunii de stocare ca o funcţie a debitului de injectare şi a volumului de injectare stocat de-a lungul timpului;

b) distribuţia în suprafaţă şi expansiunea verticală în timp a CO2;

c) natura fluxului de CO2 în rezervor, precum şi comportamentul de fază;

d) mecanisme şi debite de captare a CO2, inclusiv puncte de revărsare şi formaţiuni etanşe laterale şi verticale;

e) sisteme secundare de reţinere în ansamblul complexului de stocare;

f) capacitate de stocare şi gradienţi de presiune în situl de stocare;

g) riscul de fracturare a formaţiunii sau formaţiunilor geologice în care se face stocarea şi a rocii protectoare din acoperiş;

h) riscul pătrunderii de CO2 în roca protectoare din acoperiş;

i) riscul de scurgere din situl de stocare, de exemplu prin puţuri abandonate sau care nu sunt închise ermetic;

j) rata de migrare, respectiv în rezervoare deschise;

k) viteze de colmatare a fracturilor;

l) modificări ale chimiei fluidelor şi reacţii ulterioare intervenite la nivelul formaţiunii sau formaţiunilor, de exemplu: schimbarea pH-ului, a formaţiunii minerale şi includerea modelării reactive pentru evaluarea efectelor;

m) dislocarea fluidelor din formaţiune;

n) seismicitate crescută şi ridicare la nivelul suprafeţei.

Etapa 3.2: Caracterizarea sensibilităţii

Se întreprind multiple simulări pentru a identifica sensibilitatea evaluării la ipotezele emise cu privire la anumiţi parametri. Simulările se bazează pe modificarea parametrilor din modelul structural geologic static sau modelele structurale geologice statice şi pe schimbarea funcţiilor debitului şi a ipotezelor aferente exerciţiului de modelare dinamică. La evaluarea riscurilor se ţine seama de orice sensibilitate semnificativă.

Etapa 3.3: Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor cuprinde, între altele, următoarele:

3.3.1. Caracterizarea pericolelor

Caracterizarea pericolelor se realizează prin caracterizarea potenţialului de scurgere din complexul de stocare, după cum s-a stabilit prin modelarea dinamică şi prin caracterizarea securităţii prezentate mai sus. Pentru aceasta se iau în considerare, printre altele:

a) căile potenţiale de scurgere;

b) gravitatea potenţială a scurgerilor pentru căile de scurgere identificate, rate de flux;

c) parametrii critici care influenţează scurgerea potenţială, de exemplu: presiunea maximă din rezervor, debitul maxim de injectare, temperatura, sensibilitatea la diferite ipoteze din modelul terestru geologic static sau modelele terestre geologice statice;

d) efectele secundare ale stocării de CO2, inclusiv fluidele dislocate din formaţiune şi substanţele nou-create prin stocarea de CO2;

e) orice alţi factori care ar putea pune în pericol sănătatea umană sau mediul, de exemplu: structurile fizice asociate proiectului.

Caracterizarea pericolelor se referă la întreaga serie de condiţii de funcţionare potenţiale care testează securitatea complexului de stocare.

3.3.2. Evaluarea expunerii - pe baza caracteristicilor mediului şi a distribuţiei şi activităţilor populaţiei umane pe suprafaţa de deasupra complexului de stocare şi pe baza comportamentului potenţial şi a evoluţiei potenţiale a CO2 care se scurge prin căile potenţiale identificate la etapa 3.3.1.

3.3.3. Evaluarea efectelor - pe baza sensibilităţii unor anumite specii, comunităţi sau habitate legate de scurgerile potenţiale identificate la etapa 3.3.1. Acolo unde este relevant, evaluarea cuprinde efecte ale expunerii la concentraţii ridicate de CO2 din biosferă, inclusiv în soluri, sedimente marine şi ape bentonice, respectiv asfixiere, hipercapnie şi pH-ul redus din aceste medii ca urmare a scurgerilor de CO2. Se include şi o evaluare a efectelor altor substanţe care pot fi prezente în fluxurile de CO2 scurs, fie impurităţi prezente în fluxul injectat, fie substanţe nou-formate prin stocare de CO2. Aceste efecte se examinează la scară temporală şi la scară spaţială şi în legătură cu un domeniu al evenimentelor de scurgeri de gravităţi diferite.

3.3.4. Caracterizarea riscurilor - aceasta cuprinde o evaluare a siguranţei şi integrităţii sitului pe termen scurt şi pe termen lung, inclusiv o evaluare a riscului de scurgere în condiţiile de utilizare propuse şi cu efecte asupra mediului şi sănătăţii de proporţiile celui mai pesimist scenariu. Caracterizarea riscului se efectuează pe baza evaluării pericolelor, a expunerii şi a efectelor. Aceasta include o evaluare a surselor de incertitudine identificate în timpul etapelor caracterizării şi evaluării sitului de stocare şi, când acest lucru este posibil, o descriere a posibilităţilor de reducere a riscurilor.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre ANEXA Nr. 1