C.A. Braşov, decizia nr. 38 din 17 ianuarie 2002
Recurentul a invocat, în criticile sale privind hotărârea instanţei de apel, că a dobândit prinuzucapiuneterenul a cărui grăniţuire s-a solicitat în cauză. Această critică nu a fost primită, iar recursul a fost respins pentru următoarele considerente. Este adevărat căuzucapiunea poate fi invocată şi pe cale de excepţie pentru a paraliza acţiunea în revendicare. Această excepţie însă trebuie invocată la fond spre a se putea administra probe cu privire la uzucapiune. În recurs nu pot fi administrate probe (cu excepţia înscrisurilor), iar uzucapiunea este o stare de fapt - care deci nu se poate dovedi cu înscrisuri - pe de o parte, iar pe de altă parte, instanţele de fond şi apel nu au examinat această chestiune. Ca atare, ea nu poate fi invocată pentru prima oară în recurs, încălcându-se două grade de jurisdicţie, astfel că decizia tribunalului nu poate fi criticată în recurs pentru chestiuni pe care tribunalul nu le-a examinat întrucât nu a fost sesizat cu acestea. În ceea ce priveşte înscrisul întocmit în anul 1941 - inventar bunuri succesorale -, acesta nu este concludent în cauză, faţă de imposibilitatea procesuală a examinării prescripţiei achizitive. Prin urmare, chestiunea înscrisului din 1941, insuficient lămurită pe parcursul procesului, putea avea relevanţă juridică în situaţia examinării prescripţiei achizitive, respectiv a momentului în care acesta a început să curgă. Cum însă această problemă juridică nu a fost examinată (iar în recurs examinarea nu mai este posibilă pentru considerentele mai sus menţionate), urmează ca instanţa să constate că varianta de grăniţuire adoptată la fond şi apel este cea care corespunde evidenţelor de carte funciară, atât în ceea ce priveşte traseul graniţei (o linie dreaptă), cât şi în ceea ce priveşte suprafeţele înscrise în aceste evidenţe.
Vezi şi alte speţe de drept civil:
Comentarii despre Inadmisibilitatea invocării uzucapiunii pe cale de excepţie în recurs
