Stabilire paternitate. Calitate procesuala pasiva. Asigurarea respectarii dreptului de acces la justitie.
| Comentarii |
|
Stabilire paternitate. Calitate procesuala pasiva. Asigurarea respectarii dreptului de acces la justitie.Prin cererea inregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina reclamantul L.I. a solicitat instantei ca prin hotărârea cese va pronunţa în contradictoriu cu pârâta B.G., să se stabilească filiaţia sa faţă de defunctul T.I..
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca s-a născut din relaţia de concubinaj a mamei sale O.E., cuT.I., care la momentul respectiv nu a făcut o recunoaştere voluntară de paternitate deşi s-a comportat întotdeaunaca şi tată, astfel că în 1959 în registrul agricol reclamantul figura împreună cu mama şi surorile sale în aceeasigospodărie cu T.I..
Acesta a decedat la 14.12.1978 fără să rezolve din punct de vedere juridic situatia paternităţii reclamantului.
Inainte de deces, T.I. se căsătorise cu T.Ioana-în prezent decedată, iar pârâta B.G. este fiica acesteia.
T. Ioana s-a comportat faţă de reclamant acceptând o filiaţie sui-generis" câtă vreme nu a contestatînscrierea acestuia pe adeverinţa provizorie de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce auapartinut lui T.I. şi nici titlul de proprietate emis la 29.08.1995, în care figurează înscrisă alături dereclamant.
In drept, au fost invocate dispoz. art. 59 al.3 şi art.60 din C. fam.Pârâta legal citată, a formulat la data de 09.04.2008 intâmpinare prin care a invocat pe cale de exceptie lipsacalităţii procesuale pasive, deoarece nu este moştenitoarea legală a pretinsului tată, T.I..Acesta a fost căsătorit legitim cu mama pârâtei T. Ioana, însă pârâta provine din prima căsătorie a def. T. Ioana,nefiind fiica lui T.I..Pe fond, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a actiunii reclamantului, arătând că faptul că acestafigurează înscris în registrul agricol şi în titlul de proprietate emis pe numele autorului T.I. nu îi conferăniciun drept.
La data de 25.06.2008 reclamantul a formulat o precizare pentru stabilirea cadrului procesual, în sensulcă a solicitat introducerea în cauză a Statului Român.
In motivarea acestei cereri s-a arătat că actiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei are uncaracter personal, dar trebuie să se acorde eficienţă şi aspectului patrimonial al acesteia care poartă asupraproblemei culegerii succesiunii". Dacă se consideră că pârâta B.G. nu are calitate de moştenitoare a autoruluisub aspect personal, pentru că ea, altfel a cules succesiunea pretinsului tată, reclamantul a apreciat că actiuneatrebuie să se pronunţe împotriva Statului Român.
Pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor a formulat întâmpinare prin care a invocatexceptia lipsei calitătii procesuale pasive a acestui pârât, arătând că statul vine la moştenire numai sub aspectpatrimonial şi numai în situatia existentei unei succesiuni vacante.
In privinţa exceptiei invocate de Statul Român, la termenul in 14.01.2009 instanta a pus-o în discutiacontradictorie a părtilor şi a admis-o pentru considerentele retinute în încheierea de sedinţă din acea dată.
Instanta a dispus atasarea la dosar a testamentului autentificat sub nr.261/14.02.1976 în baza căruia s-aîntocmit certificatul de moştenitor nr.521/19.07.1979 după autorul T.I., înscris depus la fila 60 dosar.
Analizind exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei B.G, prin prisma sustinerilor părtilor şia înscrisurilor depuse la dosar, instanta retine ca actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei seintroduce impotriva pretinsului tata, iar potrivit dispozitiilor art.59 alin.3 C.fam. dacă acesta a decedat,actiunea poate fi pornita si impotriva mostenitorilor sai. Textul precitat confera actiunii in stabilireapaternitatii un caracter personal.
Definirea statutului legal al copilului insa nu este o chestiune exclusiv privata, ci intereseaza sisocietatea.
Mostenitoarea legala a lui T.I. a fost T. Ioana, sotia sa supravietuitoare, potrivit certificatuluinr.521/19.07.1979 emis de notariatul de Stat al judetului Olt (f.34). Aceasta a decedat la data de 23.06.2006,iar pârâta B.G. a cules succesiunea mamei sale, T. Ioana, potrivit certificatului de mostenitor nr.173/14.09.2006(f.37).
Potrivit art.6 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului,,Orice persoana are dreptul la judecarea inmod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta siimpartiala, instituita de lege, care va hotărî... asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caractercivil..."(subl.n.).
Curtea a stabilit ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi examinat in abstract, ci doar la luminaimprejurarilor specifice ale fiecarui caz.In hotărârea Golder c. Marea Britanie Curtea a arătat ca statul poate aduce limitari exercitiului dreptului deacces la justitie, insa aceste restrictii trebuie sa urmareasca un scop legitim si sa nu afecteze substantainsasi a dreptului, fiind necesar a se stabili un raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit simijloacele alese.
Un astfel de tip de restrictii sunt cele reprezentate de conditiile procedurale ale actiunii in justitie,ce poarta, in speta de faţă, asupra calitatii procesuale pasive- care in cauza este intrunita numai de mostenitoriipretinsului tata, potrivit dispozitiilor art.59 alin.3 C.fam..
In situatia in care actiunea nu este promovata impotriva acestora, consecinta o constituie respingereacererii ca promovata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasivă.Defunctul T.I. nu mai are alti mostenitori (decât sotia supravietuitoare-decedata), respectiv descendenticu filiatia stabilita, iar dispozitiile art.59 alin.3 C.fam. il impiedica pe reclamant sa obtina examinareatemeiniciei actiunii sale de catre instanta, reprezentând un obstacol insurmontabil si pentru orice tentativaviitoare de stabilire a paternitatii fata de defunctul T.I..Aplicarea stricta a textului invocat i-ar impune reclamantului o sarcina disproportionată, de natura a-l priva deorice posibilitate clara si concreta de a obtine examinarea de catre instanţă a dreptului său cu caracter civil,aducându-se astfel atingere substantei insesi a dreptului sau de acces la o instanta.Orice prevedere a Conventiei trebuie interpretata astfel incât sa garanteze drepturi concrete si efective, iarnu teoretice si iluzorii, după cum a stabilit Curtea in cauza Lupaş şi alţii impotriva României.Faţa de cele ce preced, instanta va respinge ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocatăde pârâta B.G.Analizând cererea reclamantului pe fond, instanta constata ca acesta este nascut la data de 24.09.1945, fiul luiO.E(certificat nastere-f.8 dosar).In extrasul din Registrul Agricol aferent perioadei 1959-1963 reclamantul figureaza inscris ca fiu in gospodarianumitului T.I.- cap de gospodarie, alături de O.E-soţie, O. Angela-fiica si Z.V.-fiica, fila de registru purtândsemnatura defunctului T.I.-f.10.La termenul din data de 01.10.2008 la solicitarea pârâtei s-a luat un interogatoriu reclamantului, care a arătatla intrebarea nr.16 ca mai are doua surori, fiice ale lui T.I., aspect necontestat de pârâta si care secoroboreaza cu consemnarile efectuate de Comisiile de fond funciar in adeverinta provizorie de proprietate si intitlul emis de pe urma autorului: este vorba despre B. V. si P. Angela.In acelasi sens sunt si declaratiile martorilor C. A., L. I. si C. Ghe.- care au arătat ca reclamantul mai aredoua surori.Pe de alta parte, din casatoria autorului T.I. cu T. Ioana nu au rezultat copii.La data de 14.02.1976 printr-un testament autentificat sub nr.261/1976 (f.60), T.I. in vârsta de 48 de ani,,,având 3 copii" dispunea ca după încetarea sa din viată intreaga sa avere mobila si imobila sa ce se va gasi inpatrimoniul sau la acea dată sa fie stapânită in deplina proprietate si pasnica posesiune de catre sotia saT. Ioana.
Testatorul a mai arătat:,,Mentionez că copiilor mei le-am dat avere fiecaruia la casatorie".
Prin testamentul mentionat defunctul T.I. îi recunoaste pe cei trei copii rezultati din relatia sa cuO.E., insa nu îi individualizeaza prin nume, iar acesta este motivul pentru care instanta nu va constata orecunoastere voluntara de paternitate facută in forma autentică, ci va stabili paternitatea pe baza probatoriuluiadministrat.Raportat la aspectele arătate mai sus, este fara îndoială ca cei trei copii la care se refera autorul T.I. suntreclamantul si cele doua surori ale sale.Având in vedere dispozitiile art.56 C.fam. potrivit carora filiaţia faţă de tată se stabileşte, în afară decazurile prevăzute în art. 53, prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească, urmează ca instanţa să admităcererea reclamantului şi să stabilească că defunctul T.I. este tatal biologic al reclamantului L.I.Instanta va dispune efectuarea cuvenitelor modificari in actul de nastere al reclamantului in sensul de a setrece la rubrica tata" numele de T.I.".
| ← Desfacerea casatorie. Stabilirea culpei in divort prin analiza... | Recurs -Reducere pensie întreţinere → |
|---|
