ICCJ. Decizia nr. 2448/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 591 din 10 iunie 2003 Tribunalul Cluj a admis acțiunea formulată și precizată ulterior de reclamanții B.Z., B.S.L.Z. și B.V.M. în contradictoriu cu Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca și Ministerul Finanțelor Publice, a constatat că reclamanții au dreptul la titluri de valoare nominală în cuantum de 2.576.300.000 lei pentru parcela cu nr. top 13816/3 din Cluj-Napoca în suprafață de 1084 mp, a obligat Ministerul Finanțelor Publice să emită titluri de valoare nominală pentru valoarea de 1.288.150.000 lei fiecărui reclamant, a respins acțiunea față de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru lipsa calității procesuale pasive, a luat act că reclamantul B.Z. a renunțat la dreptul de a solicita măsuri reparatorii, iar Primarul municipiului Cluj-Napoca a fost obligat la 4.217.152 lei cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a reținut că parcela de teren revendicată a fost proprietatea soților B.Z. și E., expropriată în baza Decretului nr. 270/1970. în cauză nu s-a dovedit dacă au fost plătite despăgubiri reclamanților, deși s-a pus în vedere acest fapt Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.
B.E. a decedat, reclamanții fiind moștenitorii săi în calitate de soț supraviețuitor și descendenți.
Notificarea reclamanților nu a fost soluționată deoarece nu a apărut actul normativ care să reglementeze modul de calcul al despăgubirilor.
S-a efectuat o expertiză care a concluzionat că valoarea de circulație a terenului este de 2.576.300.000 lei (77.567 dolari SUA). Terenul nu se poate restitui în natură.
Reclamanții au încheiat o tranzacție prin care au convenit ca despăgubirile să fie stabilite doar în favoarea reclamanților B.S.L.Z. și B.V.M.
în baza art. 31 alin. ultim al Legii nr. 10/2001 Tribunalul a admis acțiunea, apreciind că prin tranzacția reclamanților B.Z. a renunțat la dreptul de a pretinde măsuri reparatorii.
împotriva sentinței Au declarat apel Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și Primarul municipiului Cluj-Napoca.
în apelul declarat de Ministerul Finanțelor Publice se arată că în mod greșit a fost reținut refuzul Primarului municipiului Cluj-Napoca de a acorda măsuri reparatorii, în realitate urma ca aceste măsuri să fie stabilite după apariția actului normativ care să le reglementeze, nu s-a încheiat proces-verbal de divergență conform pct. 31.2 din H.G. nr. 498/2003, iar valoarea titlurilor nominale nu s-a stabilit potrivit prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și punctului 33.2 din Normele de aplicare.
Prin apelul său, Primarul municipiului Cluj-Napoca învederează că în cauză nu se poate reține culpa sa procesuală.
Consiliul Local nu a motivat apelul.
Reclamanții, în baza art. 293 C. proc. civ. au aderat la apelurile declarate de Consiliul Local și Primarul municipiului Cluj-Napoca, solicitând să se constate că valoarea terenului este de 162.600 Euro și să se stabilească că au dreptul la despăgubiri la această valoare, iar Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat la emiterea titlurilor nominale de valoare de 81.300 Euro pentru fiecare reclamant.
Prin decizia civilă nr. 688 A din 19 martie 2004 Curtea de Apel Cluj a respins apelurile Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, Ministerul Finanțelor Publice, cererea de aderare la apeluri formulată de reclamanți și a admis apelul declarat de Primarul municipiului Cluj-Napoca înlăturând din sentință obligarea apelantului la plata cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut următoarele:
împotriva sentinței Tribunalului Cluj a declarat recurs, privind renunțarea la dreptul de a cere despăgubiri pentru sine, reclamantul B.Z. formându-se dosarul nr. 8280/2003. Prin decizia civilă nr. 2879 din 15 decembrie 2003 Curtea de Apel Cluj a admis recursul și a înlăturat din sentință dispoziția referitoare la constatarea că reclamantul B.Z. a renunțat la dreptul subiectiv de a pretinde pentru sine măsuri reparatorii și a obligat Ministerul Finanțelor Publice să emită titluri nominale de valoare de 1.288.500.000 lei pentru fiecare reclamant.
împotriva deciziei civile nr. 2879/2003 reclamantul a formulat cerere de revizuire, care prin decizia nr. 113 din 20 februarie 2004 a Curții de Apel Cluj a fost admisă, iar decizia schimbată în parte, înlăturându-se dispoziția referitoare la obligația Ministerului Finanțelor Publice de a emite titluri nominale de valoare.
Instanța de apel, analizând sentința așa cum a fost modificată prin deciziile nr. 2879/2003 și 113/2004 a reținut că apelul Ministerului Finanțelor Publice nu este întemeiat deoarece instanța de fond, investită legal de reclamanți a stabilit corect valoarea măsurilor reparatorii în echivalent la prețul de piață al terenului. Nerespectarea pct. 33.2 din Nomele de aplicare a Legii nr. 10/2001 nu poate fi reținută deoarece textul prescrie modalitatea de urmat de către primar, la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.
Apelul Consiliului Local este nemotivat. Prin caracterul devolutiv al apelului instanța a constatat că acest pârât nu a avut interes în declararea apelului.
Cât privește cererea de aderare la apelurile Ministerului Finanțelor Publice și Primarului municipiului Cluj-Napoca instanța de apel constată că reclamanții au solicitat măsuri reparatorii și au încheiat o tranzacție prin care au convenit ca valoarea despăgubirilor să fie stabilită doar în favoarea reclamanților B.S.L.Z. și B.V.M. în părți egale.
Tranzacția încheiată doar între reclamanți nu are valoarea unei tranzacții în sensul art. 1704 C. civ., instanța fiind datoare să verifice legalitatea ei.
Legea nr. 10/2001 prevede măsuri reparatorii pentru toate persoanele îndreptățite, o cedare a drepturilor fiind inadmisibilă.
Deși discutabilă, această dispoziție a primei instanțe nu poate fi înlăturată deoarece nu s-a formulat apel în acest sens.
Echivalentul terenului s-a stabilit corect la valoarea de circulație conform expertizei la care reclamanții nu au formulat obiecțiuni, de altfel, această valoare este mai mare decât cea apreciată de reclamanți la momentul formulării notificării.
Depunerea în apel, a unei adrese emanate de la o agenție imobiliară pentru a dovedi o altă valoare nu este suficientă pentru schimbarea sentinței.
Apelul Primarului municipiului Cluj-Napoca este întemeiat, sumă la care a fost obligat reprezentând contravaloarea expertizei. Conform pct. 10.8 B din Normele aprobate prin H.G. nr. 498/2003 expertiza privind stabilirea valorii de piață a imobilului se efectuează pe cheltuielile persoanei îndreptățite la măsurile reparatorii.
împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs Ministerul Finanțelor Publice solicitând modificarea acesteia în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru următoarele motive:
- nu s-a încheiat procesul-verbal de divergență prin intermediul executorului judecătoresc care să le permită reclamanților accesul la justiție, încălcându-se pct. 31.2 din H.G. nr. 498/2003;
- s-a încălcat art. 33 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 potrivit căruia măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc prin dispoziție motivată a primarului cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice dat în urma verificării condițiilor de fond și formă prevăzute de lege.
Au declarat recurs și reclamanții care potrivit art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. au criticat decizia deoarece:
- instanța de apel nu a ținut seama de decizia nr. 2879/2003 definitivă și irevocabilă prin care s-a înlăturat dispoziția din sentința de fond referitoare la constatarea renunțării la dreptul de a pretinde pentru sine măsuri reparatorii făcute de reclamantul B.Z.;
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unei probe, respectiv expertiza efectuată de Camera Notarilor Publici și aprobată de Consiliul Local depusă de apelanții-reclamanți;
- instanța trebuia să stabilească valoarea de circulație de la data pronunțării deciziei sale definitive, atestată de expertiza Camera Notarilor Publici și, ca atare, să stabilească despăgubiri de 81.300 Euro pentru fiecare reclamant;
- referitor la admiterea apelului Primarului municipiului Cluj-Napoca aplicarea prevederilor pct. 10.8 B din H.G. nr. 498/2003 este posibilă doar în faza administrativă, în faza de judecată, față de atitudinea pasivă a primarului care nu și-a îndeplinit obligația de a stabili valoarea terenului, trebuia făcută aplicarea art. 274 C. proc. civ., soluția corectă fiind de a respinge apelul primarului.
Recursurile sunt nefondate.
1. Recursul Ministerul Finanțelor Publice.
Procesul-verbal de divergență nu s-a încheiat, în cazul în speță, deoarece acțiunea inițială a fost promovată de reclamanți pentru obligarea primarului la emiterea deciziei/dispoziției motivate. Extinderea acțiunii, întemeiată pe dispozițiile art. 31 din Legea nr. 10/2001 a fost înregistrată la data de 19 noiembrie 2002 după ce reclamanții au primit adresa nr. 66432/3 din 16 octombrie 2002 prin care Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 a propus acordarea de măsuri reparatorii după apariția actului normativ care să reglementeze modalitatea de acordare și calculul acestora.
Instanța a apreciat corect echivalentul măsurilor reparatorii la valoarea de circulație a terenului. Cum însăși Legea nr. 10/2001 prevede calea de atac împotriva cuantumului fixat de unitatea deținătoare [art. 24 alin. (7) din lege], nu poate fi acceptată ideea unei limitări a competenței instanței privind aprecierea asupra cuantumului despăgubirilor, neexistând nici o prevedere prin care să se interzică stabilirea unei valori reale a imobilului, chiar dacă, ulterior, se va stabili printr-o lege specială un plafon maxim.
Recursul Ministerului Finanțelor Publice apare ca lipsit de interes din moment ce prin decizia nr. 113/2004 Curtea de Apel Cluj a înlăturat dispoziția privind obligarea acestuia de a emite titlurile de valoare nominală.
2. Recursul reclamanților.
Instanța de apel a analizat dispoziția sentinței de fond privind renunțarea reclamantului B.Z. la dreptul de a cere pentru sine măsuri reparatorii considerând că tranzacția încheiată între reclamanți nu întrunește condițiile art. 1704 C. civ. Ea nu poate fi considerată un "contract între părți", întrucât pârâtul, respectiv unitatea deținătoare a imobilului nu și-a exprimat acordul de voință.
Chiar dacă instanța de apel nu a eliminat această dispoziție din sentință, deoarece nu s-a formulat apel în acest sens, renunțarea la drept a reclamantului B.Z. nu mai face parte din dispozitivul sentinței, fiind înlăturată definitiv și irevocabil, anterior pronunțării deciziei din apel, prin decizia nr. 2879/2003.
Pe calea aderării de apel reclamanții au contestat valoarea de circulație a terenului stabilită prin expertiza tehnică solicitând să se constate că aceasta este de 162.000 Euro. Pentru dovedirea valorii reale a terenului au depus un raport de expertiză efectuat de Camera Notarilor Publici.
Contestarea valorii de circulație a terenului constituie o obiecție la raportul de expertiză ce trebuia formulată la primul termen după depunerea raportului. De altfel, expertiza efectuată de Camera Notarilor Publici este o probă extrajudiciară insuficientă și neobligatorie pentru a se admite schimbarea sentinței.
în mod corect instanța de apel a înlăturat din sentință dispoziția privind obligarea Primarului municipiului Cluj-Napoca la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea expertizei efectuată în cauză apreciind că potrivit pct. 10.8 B din Normele aprobate prin H.G. nr. 498/2003 această expertiză se efectuează pe cheltuiala persoanei îndreptățite la măsurile reparatorii.
Așa fiind, ambele recursuri au fost respinse ca nefondate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3206/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1107/2005. Civil → |
|---|
