ICCJ. Decizia nr. 10165/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați petentul T.C. a solicitat anularea dispoziției nr. 384/SR/2003 emisă de Primăria Municipiului Galați și restituirea integrală a imobilului situat în Galați, compus din teren în suprafață de 400 mp.
în motivarea cererii a susținut că după apariția Legii 10/2001 a solicitat restituirea în natură a imobilului din str. O., teren proprietatea autorului său T.N. Cu toate că a dovedit că acesta a avut în proprietate 400 mp , prin dispoziția contestată i s-au restituit doar 200 mp.
A mai precizat că această dispoziție a făcut obiectul și altor dosare în care nu a primit soluții favorabile, întrucât instanța nu a studiat și analizat actele depuse.
în drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 24 alin. (7) din Legea 10/2001.
Tribunalul Galați, prin sentința civilă nr. 947 din 3 iunie 2005 a respins contestația ca nefondată reținând că autorul reclamantului a avut în proprietate suprafața de teren de 400 mp din Galați.
Potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr. 171 din 31 octombrie 2002 defunctul T.N. a avut 4 moștenitori, fiecare cu o cotă de 1 din masa succesorală.
Faptul că o parte a moștenitorilor defunctului au declarat în anul 1991 că nu au pretenții asupra terenului de 400 mp nu exclude aplicarea art. 41 din H.G. 498/2003 potrivit cu care dacă numai o parte din moștenitori au solicitat restituirea, decizia de restituire se va limita doar la cotele ideale de drept cuvenite acestora.
Ca urmare, decizia de restituire trebuie să se limiteze doar la cota de 1 cuvenită reclamantului raportat la terenul în suprafață de 400 mp.
Declarațiile de renunțare la moștenire nu pot fi considerate donații, întrucât nu respectă forma autentică.
împotriva sentinței a declarat apel reclamantul T.C. arătând că instanța de fond a refuzat fără temei să anuleze dispoziția contestată care nu este completată cu toată suprafața de teren de 400 mp.
A mai arătat că fratele său I.T. nu are notificare și acte aprobate de executorul judecătoresc pentru că a renunțat a le trimite la timp.
Curtea de Apel Galați prin decizia civilă nr. 876 A din 19 decembrie 2005 a respins apelul ca nefondat reținând că potrivit art. 4.1 din Normele Metodologice în cazul în care numai o parte din foștii proprietari au solicitat restituirea imobilului, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora.
în speță, petentul are o cotă indiviză de 1 din teren, iar intimata a emis dispoziția de restituire pentru o suprafață mai mare, decât ar fi reprezentat 1 din 400 mp
Instanța de fond a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale menționate și a principiului potrivit căruia nimeni nu-și poate înrăutăți situația în propria cale de atac.
împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamantul T.C. solicitând anularea dispoziției contestate și restituirea întregii suprafețe de teren de 400 mp. Deși recurentul nu a indicat temeiul de drept al recursului, analiza motivelor invocate face posibilă încadrarea acestora în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Legea nr. 10/2001 are un caracter reparator, iar măsurile de restituire în natură sau prin echivalent instituite de aceasta pot fi solicitate de persoana îndreptățită prin notificarea adresată unității deținătoare a imobilului. Dreptul poate fi exercitat de cel care optează să și-l valorifice și să și-l aproprie.
în situația în care sunt mai multe persoane îndreptățite la restituire, demersurile întreprinse doar de una dintre aceasta, deși au caracterul unor acte de conservare, nu profită și celorlaltor persoane îndreptățite. In acest sens, dispozițiile art. 4.1 teza a doua din H.G. nr. 498/2003 stipulează expres că, în cazul în care doar o parte dintre persoanele îndreptățite formulează cereri de restituire, dispoziția se va limita doar la cotele ideale de drept cuvenite acestora potrivit dreptului comun.
Instanța de apel a dispus, în mod legal, că recurentul are dreptul doar la cota de 1 din întreaga suprafață de 400 mp teren, ținând cont de dispozițiile legale menționate mai sus și de certificatul de calitate de moștenitor nr. 171 din 31 octombrie 2001, depus la fila 41 a dosarului de fond conform căruia, recurentul, în calitate de descendent al autorului său, T.N. are o cotă de 1 din masa succesorală.
Față de considerentele expuse, Curtea constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocate de recurent, și a respins recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10171/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 10167/2006. Civil → |
|---|
