ICCJ. Decizia nr. 5182/2012. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Încheiere nr. 5182/2012
Dosar nr. 6787/2/2011*
Şedinţa din cameră de consiliu de la 11 septembrie 2012
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
În drept, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, începând cu data de 1 octombrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii: secţia I civilă, secţia a II-a civilă, secţia penală şi secţia de contencios administrativ şi fiscal, 4 complete de 5 judecători şi secţiile unite, cu competenţă proprie.
În lipsa unor norme de competenţă materială (care nu se confundă cu normele de organizare judiciară) prin care să se statueze în sensul că doar anumite categorii de cauze ar fi date în competenţa uneia dintre secţiile civile care funcţionează la nivelul aceleiaşi instanţe, sintagma cu competenţă proprie prevăzută de dispoziţia legală menţionată distinge, în mod evident, între competenţele proprii şi comune ale celor două secţii civile şi competenţele celorlalte secţii ale instanţei supreme, precum şi competenţa completelor de 5 judecători.
Alocarea unor competenţe, specializate, distinct de competenţele comune, completelor de judecată ce funcţionează la nivelul celor două secţii civile, începând cu data de 1 octombrie 2011 şi până la 1 ianuarie 2012 (termen prelungit succesiv până la data de 13 aprilie 2012 şi mai apoi, pentru viitor, fără termen) s-a realizat prin Hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit Anexei 1 a hotărârii menţionate, în cadrul secţiei I civile funcţionează complete specializate pentru soluţionarea dosarelor având ca obiect cererile formulate în materia Legii nr. 10/2001, în materia revendicării şi în materia exproprierii, dintre care două complete specializate şi în soluţionarea dosarelor având ca obiect cererile în materia proprietăţii intelectuale.
Prin aceeaşi hotărâre a Colegiului de conducere s-a stabilit că restul dosarelor civile înregistrate după data de 1 octombrie 2011, cu excepţia celor date în competenţa completelor specializate care funcţionează la nivelul celor două secţii civile, având diverse obiecte identificate în Nomenclatoarele de obiecte, se împart între cele două secţii civile ale instanţei supreme, în proporţie de 1/2 pentru fiecare dintre acestea, prin utilizarea aplicaţiei ECRIS.
Dosarul are ca obiect plata unor sume de bani reprezentând diferenţa de preţ din vânzarea unui imobil şi din cheltuielile făcute cu repararea acestuia, aşa cum rezultă din acţiunea introductivă de instanţă la 1 noiembrie 2006, dosarul fiind soluţionat de secţia a V-a civilă a Tribunalului Bucureşti (Sentinţa civilă nr. 835 din 29 aprilie 2008).
Apelul împotriva Sentinţei civile nr. 835 din 29 aprilie 2008 a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 103/A din 11 februarie 2010.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia civilă nr. 4107 din 17 mai 2011, a admis recursul declarat împotriva Deciziei nr. 103/A din 11 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, pe care a casat-o, trimiţând cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă (Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie), reţinând că sunt întrunite motivele invocate prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în rejudecarea cauzei, a pronunţat Decizia civilă nr. 766/A din 24 octombrie 2011.
Recursul îndreptat împotriva acestei din urmă decizii a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 20 decembrie 2011 (registratura generală) şi, în aceeaşi zi, la secţia a II-a civilă.
Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi, prin Încheierea nr. 2804 din 24 mai 2012, a constatat că obiectul litigiului priveşte o acţiune civilă de la promovarea sa anterior modificării Codului civil şi a trimis recursul spre soluţionare secţiei I civile.
Se constată, aşadar, că acţiunea dosarului este o cauză, într-adevăr, civilă, dar care nu atrage competenţa exclusivă a unor complete specializate în cadrul secţiei I civile, aşa cum această repartiţie a fost decisă prin Anexa I la Hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Ca urmare, cauzele civile care nu se integrează în competenţele specializate ale secţiei I civile, înregistrate după data de 1 octombrie 2011, potrivit celor stabilite în Hotărârea nr. 10/2011 amintită, se împart în mod egal între secţia I civilă şi secţia a II-a civilă.
Cum acest dosar, înregistrat la 20 decembrie 2011 (deci, după data de 1 octombrie 2011), a fost repartizat la secţia a II-a civilă, competenţa de soluţionare a cauzei revine acestei secţii.
Aşa fiind, dosarul urmează a fi scos de pe rolul secţiei I civile şi trimis, spre competentă soluţionare, secţiei a II-a civile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Scoate de pe rol cauza având ca obiect recursul declarat de reclamantul G.C.F. împotriva Deciziei civile nr. 766/A din 24 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, şi o trimite, spre competentă soluţionare, secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5156/2012. Civil. Strămutare. Fond | ICCJ. Decizia nr. 5139/2012. Civil. Strămutare. Fond → |
|---|
