ICCJ. Decizia nr. 5064/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5064/2013
Dosar nr. 11592/1748/2012
Şedinţa camerei de consiliu din 6 noiembrie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti la data de 6 decembrie 2011 sub nr. 28969/281/2011, reclamanta SC K.S. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, Centrul de studii tehnice rutiere şi informatică, anularea proceselor-verbale de contravenţie nr. x/2011, şi nr. y/2011, cu consecinţa anulării sancţiunilor aplicate prin acesta.
La data de 24 mai 2011 instanţa a disjuns capătul de cerere cu privire la soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x/2011, formându-se Dosarul nr. 21055/281/2012.
Prin Sentinţa civilă nr. 8625 din 29 mai 2012 pronunţată în Dosar nr. 28969/281/2011, Judecătoria Ploieşti a admis în parte plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. y/2011, a menţinut amenda aplicată prin acesta şi a înlăturat tariful de despăgubire.
Prin Sentinţa civilă nr. 8351 din 24 mai 2012 pronunţată în Dosarul disjuns nr. 21055/281/2012, Judecătoria Ploieşti a declinat competenţa de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x/2011 în favoarea Judecătoriei Cornetu, reţinând că în cauză este aplicabil art. 32 alin. (2) din O.U.G. nr. 2/2001, potrivit căruia plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie este de competenţa instanţei în circumscripţia căreia s-a săvârşit fapta, în speţă, Judecătoria Cornetu.
Prin Sentinţa civilă nr. 3889 din 10 septembrie 2012 pronunţată de Judecătoria Cornetu în Dosar nr. 9548/1748/2012, s-a disjuns capătul de cerere privind anularea procesului-verbal de contravenţie nr. y/2011, fiind format un nou dosar, respectiv, Dosar nr. 11592/1748/2012.
Prin Sentinţa civilă nr. 2608 din 15 aprilie 2013 pronunţată în Dosarul disjuns nr. 11592/1748/2012, Judecătoria Cornetu a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestarea procesului-verbal de contravenţie nr. y/2011, în favoarea Judecătoriei Ploieşti, reţinând, în esenţă, că potrivit art. 10 din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, competenţa de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei aparţine instanţei de la domiciliul petentului, în speţă, Judecătoria Ploieşti.
Prin Sentinţa civilă nr. 11907 din 31 iulie 2013 pronunţată în acelaşi dosar, Judecătoria Ploieşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, a constatat ivit conflictul negativ şi a înaintat cauza către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţinând că, pe de o parte, dispoziţiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 fac referire la trimiterea administrativă la instanţele competente să judece potrivit schimbării competenţei determinată de acest act normativ, şi nu la declinare, iar pe de altă parte, potrivit art. 725 alin. (2) C. proc. civ., procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, sens în care competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Cornetu.
Având în vedere că plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. y/2011 a fost soluţionată de către Judecătoria Ploieşti prin Sentinţa civilă nr. 8625 din 29 mai 2012 pronunţată în Dosar nr. 28969/281/2011, declinările de competenţă vizând, potrivit situaţiei de fapt expuse anterior, competenţa de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x/2011, Înalta Curte constată că regulatorul de competenţă are ca obiect acest din urmă proces-verbal.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, pentru argumentele ce succed:
În raport de obiectul cauzei, respectiv, plângere contravenţională formulată împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei întocmit pentru încălcarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002, devin incidente dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, respectiv, cele cuprinse la art. 32, la care face trimitere O.G. nr. 15/2002 în art. 10, conform cărora competenţa soluţionării plângerii aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
În stabilirea instanţei competentă teritorial a soluţiona prezenta plângere contravenţională, problema care se ridică în speţă este de a stabili dacă modificările aduse prin art. III din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora plângerea se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul, sunt aplicabile.
Se observă că norma de competenţă teritorială, derogatorie de la dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, este cuprinsă în Secţiunea a 2-a a Legii nr. 2/2013 care poartă denumirea: Modificarea şi completarea unor acte normative în materie contravenţională şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal, legiuitorul făcând deci distincţia între cele două materii.
Coroborând sediul materiei cu dispoziţiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 cuprinse în Capitolul III Dispoziţii tranzitorii şi finale, se reţine că acestea se referă numai la procesele în materia contenciosului administrativ şi fiscal nu şi la cele în materie contravenţională.
Prin urmare, atâta vreme cât art. XXIII nu cuprinde dispoziţii tranzitorii exprese vizând competenţa teritorială în materie contravenţională, nefiind posibilă o interpretare extensivă a acestora rezultă că prevederile modificatoare ale Legii nr. 2/2013 se aplică numai proceselor începute după intrarea în vigoare a legii.
Or, în speţă, plângerea contravenţională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr. 2/2013, respectiv, la 6 decembrie 2012, instanţa legal învestită fiind cea de la locul săvârşirii contravenţiei.
În considerarea celor ce preced, având în vedere că locul săvârşirii contravenţiei, astfel cum a fost reţinut în procesul-verbal nr. x/2011 se află pe Autostrada A2 Km 12 + 450 m, Glina, judeţul Ilfov, zonă situată în circumscripţia Judecătoriei Cornetu, competenţa soluţionării plângerii contravenţionale revine, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 5063/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 5065/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
