ICCJ. Decizia nr. 5462/2013. Civil. Partaj judiciar. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5462/2013
Dosar nr. 2824/1/2013
Şedinţa publică din 26 noiembrie 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 25 noiembrie 2011, precizată la data de 9 octombrie 2012, revizuenta R.G.C. a solicitat în contradictoriu cu intimatele H.F.C., I.F. şi P.E.M., revizuirea Încheierii din 9 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1608/109/2011 şi anularea acestei încheieri.
În motivarea cererii de revizuire, întemeiată în drept pe disp. art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a arătat că Încheierea din 9 noiembrie 2011 pronunţată în Dosarul nr. 1608/109/2011 este contrară Deciziei civile nr. 2032/R din 10 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 44/109/2009.
Prin cererea formulată în notele scrise depuse la termenul de judecată din 6 martie 2013 şi motivată prin cererea depusă la data de 20 martie 2013, revizuenta a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a conflictului juridic de natură constituţională dintre instanţele din judeţul Argeş şi puterea legislativă, conflict a cărei victimă este revizuenta, căreia i-a fost restrâns, prin hotărârile judecătoreşti pronunţate, exerciţiul drepturilor civile, solicitând înaintarea excepţiei spre soluţionare la Curtea Constituţională.
Recurenta-revizuentă R.G.C. invocă aplicabilitatea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 47/1992.
Însă, din lecturarea şi interpretarea acestui text legal rezultă fără echivoc că nu este incident în speţă, întrucât se referă la competenţa Curţii Constituţionale de a soluţiona conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, ceea ce nu este cazul în pricina de faţă.
Astfel, Curtea de Apel Piteşti în mod corect a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 care se referă la procedura jurisdicţională prin care „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia."
Drept urmare, asupra inadmisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, formulată de revizuenta R.G.C., instanţa de revizuire s-a pronunţat cu interpretarea şi aplicarea corectă a legii.
În ceea ce priveşte cererea de revizuire, potrivit dispoziţiilor art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., text legal invocat de revizuenta în susţinerea cererii formulate, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere: dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Dispoziţiile citate au în vedere situaţia în care se pronunţă soluţii contradictorii în una şi aceeaşi cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat.
Raţiunea reglementării acestuia motiv de revizuire o constituie necesitatea înlăturării încălcării acestui principiu şi conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.
În speţă, se constată că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii de revizuire. Prin cele două hotărâri pretins potrivnice (Decizia nr. 2032/R din 10 decembrie 2010 şi Încheierea din 9 noiembrie 2011 pronunţate de Tribunalul Argeş, secţia civilă) nu s-au pronunţat soluţii contradictorii în una şi aceeaşi pricină.
Astfel, prin Decizia nr. 2032/R/2010 a Tribunalului Argeş, secţia civilă s-a dispus admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale strecurate în Decizia civilă nr. 1429/2010 pronunţată de Tribunalul Argeş şi de completare şi lămurire a Deciziei civile nr. 1429/2010 a Tribunalului Argeş, formulată de petenta R.G.C.; s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în Decizia civilă nr. 1429/2010 pronunţată de Tribunalul Argeş, în sensul că prenumele recurentei R. este „G.C." şi nu „G.C.", cum în mod greşit a fost trecut în cuprinsul deciziei, respingându-se cererea de completare şi lămurire a Deciziei nr. 1429/2010.
Prin Încheierea din 9 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia civilă a fost soluţionată cererea de lămurire a Deciziei nr. 2032/R/2010 pronunţată de Tribunalul Argeş, în sensul admiterii în parte a cererii formulată de petenta R.G.C.; s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei nr. 2032/R/2010 a Tribunalului Argeş, secţia civilă, în sensul înlăturării din alineatul I al dispozitivului a menţiunii „şi de completare şi lămurire a Deciziei civile nr. 1429 din 17 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 44/109/2009."
Drept urmare, în mod corect Curtea de Apel Piteşti a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă, motivat de faptul că Încheierea din 9 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Argeş nu evocă fondul, fiind o încheiere de îndreptare a erorii materiale strecurată tocmai în dispozitivul Deciziei civile nr. 2032/R/2010 a Tribunalului Argeş, pronunţată în baza art. 281 alin. (1) C. proc. civ.
Având în vedere toate considerentele reţinute, Înalta Curte constată că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea corectă a legii pe aspectele contestate şi că, astfel, nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de disp. art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul urmând a fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta R.G.C. împotriva Deciziei nr. 16 din data de 27 martie 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5427/2013. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 5483/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
