Pretenţii. Sentința nr. 2063/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2063/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 2063/2015
Ds._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25 FEBRUARIE 2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE - B. A. E.
GREFIER – S. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR._2063
La ordine pronunțarea acțiunii comerciale, având ca obiect pretenții bănești, formulată de reclamanta . B. în contradictoriu cu pârâtul M. L.-L..
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la dosar s-au depus prin serviciul „ registratură” al instanței, din partea reclamantei, precizările puse în vedere de către instanță la termenul anterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de ridicat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre deliberare asupra fondului.
INSTANȚA ,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată că:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul acestei instanțe la data de 25.09.2012 sub nr._ reclamanta . B., prin reprezentanții săi legali, a chemat în judecată pe pârâtul M. L. L. ,pentru ca pe baza probelor administrate în proces prin sentința ce se va da, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1745,64 lei cu titlu de preț energie termică înregistrată succesiv în perioada 10._, suma de 168,26 lei cu titlu de penalități de întârziere, penalități de întârziere în cuantum de 0,04% pe zi, calculate de la data promovării acțiunii și până la data achitării integrale a debitului și suma de 167,11 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând 164,11 lei taxă judiciară de timbru și 3,00 lei timbru judiciar.
În motivare, reclamanta a arătat că a furnizat către Asociația de proprietari nr.62 B., din care face parte și apartamentul pârâtului, servicii și utilități, în baza Contractului de furnizare energie termică nr.62T/01.10.2010 încheiat cu aceasta, conform art.294 alin.1, art.296 alin.3 și art.300 alin.3 lit.a din Ordinul ANRSC nr.91/2007 și art.42 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.51/2006.
Ulterior, la acest contract, reclamanta a încheiat cu Asociația de Proprietari nr.62 B., Actul Adițional nr.1, prin care părțile au convenit ca unitatea furnizoare să procedeze la repartizarea, facturarea și încasarea contravalorii serviciilor pe care le furnizează în mod individual pentru toți proprietarii din condominiu, iar în baza acestor convenții, reclamanta a furnizat pârâtului energie termică în perioada10._, fiind emise facturile fiscale individuale, în care erau evidențiate cantitatea de energie termică consumată în luna respectivă, prețul gigacaloriei și valoarea totală de plată, pârâtului revenindu-i obligația contractuală a de achita integral și la termen contravaloarea facturilor emise.
Deși debitorului i s-au comunicat facturile fiscale emise, acesta nu le-a achitat, aspect ce rezultă din Situația facturilor restante anexată, iar în vederea recuperării debitului, reclamanta susține că a încercat stingerea litigiului pe cale amiabilă, potrivit prevederilor art.7201 Cod procedură civilă, comunicându-i debitorului pretențiile, temeiul legal, înscrisurile doveditoare, precum și invitația la conciliere .
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (filele 5-21 ds).
Reclamanta a solicitat ca judecata să se facă și în lipsa părților, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Pârâtul, legal citat, s-a prezentat în instanță ,a formulat întâmpinare (filele 29-32 ds) prin care solicită respingerea acțiunii formulate de reclamantă.
Pârâtul arată că odată cu comunicarea acțiunii formulate de reclamantă a luat la cunoștință de existența unui contract de furnizare a energiei termice nr. 62T din 01.10-.2010 încheiat între . B. în calitate de furnizor și Asociația de Proprietari nr. 62 B., prin care cea din urmă își asuma obligația de a face plăți către furnizor, potrivit art.9 alin.1 și 2 din contract cu privire la furnizarea, utilizarea, facturarea și plata energiei termice.
Pârâtul invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece nu a încheiat nici un contract de furnizare a energiei termice cu ., nu există nici un raport juridic direct încheiat, în cauză el având calitatea de terț.
Arată pârâtul, că reclamanta face trimitere la mai multe dispoziții legale, nearătând în mod clar care este temeiul de drept al cererii formulate, răspund ere contractuală sau răspundere delictuală. D. în mod indirect reclamanta face trimitere la contractul de furnizare a energiei termice nr.62T/07.08.2009 și la actul adițional nr. 1 la acest contract, sugerând în mod indirect că temeiul de drept al cererii ar fi răspund ere contractuală
Arată de asemenea pârâtul, că reclamanta nu a emis niciodată vreo factură pe numele său, neexistând vreo bază contractuală în acest sens, ci pe numele Asociației de proprietari, care are personalitate juridică și care este titulara contractului în discuție, și care a beneficiat în virtutea calității sale de administrator a spațiilor comune de agentul termic, iar la rândul său asociația de proprietari poate da în judecată proprietarii din imobil pentru recuperarea cotei părți corespunzătoare.
Pe fond, pârâtul solicită să se constate că debitul invocat de reclamantă este nedovedit.
Prin răspunsul la întâmpinare, depus la termenul de judecată din 4.09.2013, reclamanta solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât.
Astfel, reclamanta arată că a furnizat Asociației de Proprietari nr. 62 B. – asociație din care face parte și apartamentul pârâtului, servicii și utilități furnizate în baza Contractului de furnizare energie termică nr. 62T/2009.
Ulterior, la contractul amintit, s-a încheiat cu Asociația de Proprietari nr. 62 B., Actul adițional nr.1 – în virtutea calității sale de mandatar în relațiile cu terții, prin care părțile de comun acord au convenit, ca unitatea furnizoare să procedeze la repartizarea, facturarea și încasare c/v serviciilor pe care le furnizează, în mod individual pentru toți proprietarii din condominiu, conform Procedurii de determinare, repartizare, facturare consumuri aprobată de ANRSC, autoritatea competentă de reglementare în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice.
Mai arată reclamanta că în conformitate cu prevederile art. 296 alin.(3) și art.300 lit.(a) din Ordinul ANRSC nr.91/2007, în cazul imobilelor tip condominiu calitatea de titular de contract revine asociației de proprietari legal constituite,lucru reiterat și de Ordinul nr.483/2008 al ANRSC privind aprobarea contractului cadru de furnizare a energiei termice.
D., fiind faptul că pârâtul face parte din Asociația de Proprietari nr. 62 B., cu care este încheiat Contractul de furnizare energie termică nr. 6T/2009, completat prin Actul adițional nr.1, rezultă că toate actele juridice încheiate de asociațiile de proprietari în limitele legii și a competențelor pe care de dețin sunt opozabile membrilor asociați, inclusiv prevederea căreia . facturează și încasează în mod individual de la proprietarii de apartamente contravaloarea serviciilor prestate.
Relevă reclamanta că în prezent pârâtul este deconectat de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, acesta având pe numele său facturată doar c/v energiei termice folosită pentru încălzirea spațiilor comune.
Solicită reclamanta respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât, motivat de faptul că acesta face parte din Asociația de proprietari nr.62 și a beneficiat de agentul termic. Susținerile acestui că nu a semnat nici un contract și că nu a primit facturile emise de furnizorul de utilități sunt formale, deoarece izvorul obligației este legea care prevede expres, imperativ și nederogatoriu obligativitatea, în calitate de consumator de a achita energia termică de care a beneficiat.
Mai mult decât atât, pârâtul nu și-a dat acordul pentru încheierea contractului individual, însă obligațiile contractuale ale furnizorului cu Asociația de proprietari au fost executate față de el prin livrarea energiei termice.
Prin Sentința Civilă nr. 9143/27.09.2013, Judecătoria B. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și a admis cererea reclamantei, obligându-l pe pârât la plata sumelor solicitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, iar prin Decizia nr. 492/19.05.2014, Tribunalul B. a admis recursul și a casat sentința recurată, trimițând cauza spre rejudecare la instanța de fond – Judecătoria B. unde dosarul a fost reînregistrat la data de 18.11.2014, sub nr._ .
În dosarul nou format și înregistrat, având în vedere Decizia de casare a Tribunalului, instanța a pus în vedere reclamantei să precizeze modalitatea de repartizare a cheltuielilor lunare către proprietari, în raport de procesul – verbal de citire a consumului de pe repartitorul montat în blocul unde locuiește pârâtul și, de asemenea, să facă dovada comunicării facturilor emise pe numele pârâtului și să indice modalitatea de stabilire a penalităților. Răspunsul reclamantei . B. în acest sens a fost depus la dosar la filele 14 – 48.
Analizând cererea reclamantei și ansamblul probelor administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reține instanța că obiectul litigiului de față îl constituie contravaloarea facturilor de energie termică emise de reclamanta . B., pârâtului M. L. L. în perioada 30.09.2011 – 31.03.2012, scadente și neachitate. Potrivit convenției dintre furnizorul de agent termic și Asociația de proprietari nr. 62, aceasta din urmă a dobândit rolul de intermediar în relația cu beneficiarii finali ai serviciilor, rol concretizat și prin aceea că trebuie să procedeze, pe baza facturilor emise de către furnizorul de energie termică la repartizarea cheltuielilor pe apartamentele aflate în evidența asociației. Potrivit art.4 din Ordinul nr.343/2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum, emis de A.N.R.S.C., cantitatea de energie termică repartizată fiecărui proprietar se stabilește ca sumă între consumul individual și cota-parte din consumul comun dintr-o unitate de calcul. Astfel, în cazul în care un proprietar este debranșat de la rețeaua centrală de furnizare a energiei termice pentru imobilul având destinația de locuință, se constată că acesta este obligat să achite doar contravaloarea cotei-părți din consumul comun. Iar, potrivit art. 9, cantitatea de energie termică aferentă consumului comun în imobilele de tip condominiu, indiferent dacă pentru individualizarea costurilor se utilizează repartitoare de costuri sau contoare de energie termică individuale la nivel de apartament, se repartizează proporțional cu cota indiviză și se achită de toți proprietarii din cadrul condominiului, indiferent dacă sunt sau nu racordați la sistemul centralizat de distribuție a energiei termice.
În speță, reclamanta a emis atât facturi pentru energia termică furnizată condominiului unde pârâtul este proprietar al apartamentului nr. 3, cât și facturi de penalități de întârziere, calculate pentru nedecontarea la termen a facturilor reprezentând energie termică furnizată. Verificând documentației depusă la dosar de către reclamantă, instanța constată că aceasta cuprinde înscrisuri care au fost depuse și în primul ciclu procesual, lipsind dovezile solicitate expres, cu privire la modalitatea de repartizare concretă a cheltuielilor lunare către proprietari, în raport de procesul verbal de citire a consumului de pe repartitorul montat în blocul unde locuiește pârâtul. Instanța va înlătura susținerile reclamantei referitoare la faptul că pârâtul s-a debranșat ilegal în septembrie 2012, pentru că, pe de o parte, procesul verbal de punere în funcțiune a instalației de utilizare gaze naturale aflat la fila 27 din dosar nu are menționată data încheierii, și pentru că, din cuprinsul notei de comandă nr. 1364/24.08.2012 aflată la fil. 29 dosar, rezultă că pârâtul era deja debranșat la momentul respectiv, având montată centrala termică.
Este adevărat că în cauză nu sunt dovezi cu privire la faptul că în perioada octombrie 2011 – martie 2012, pârâtul era debranșat de la sistemul centralizat, dar nici nu este probat faptul că acesta a beneficiat de serviciile reclamantei de furnizare a energiei termice, în mod continuu, în toată această perioadă. Această împrejurare naște un dubiu semnificativ cu privire la acuratețea stabilirii debitului și a penalităților care fac obiectul prezentului litigiu.
De asemenea instanța constată că reclamanta nu a făcut nici dovada comunicării facturilor emise pârâtului, contractul încheiat cu . SERVICES SRL nefiind apt, să facă în cauza pendinte o asemenea dovadă.
Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt, astfel încât chiar dacă acest principiu primește eficiență cu precădere în materie penală și contravențională, instanța apreciază că în cauză, probele depuse de reclamantă nu dovedesc dincolo de orice indoială rezonabilă faptul că pârâtul datorează suma de 1745,64 lei cu titlu de preț energie termică înregistrată succesiv în perioada 10._, și suma de 168,26 lei cu titlu de penalități de întârziere
Constatând că în cauză cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . B., nu are corespondent în plan probator cu privire la cuantumul debitului ori la modalitatea de stabilire a penalităților, instanța apreciază că regula actori incumbit probatio, înscrisă în art. art. 249 Cod procedură civilă este primordial incidentă. Înfăptuirea justiției cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă. Or, în cauză, probele depuse de reclamantă nu dovedesc că pârâtul datorează suma de 1745,64 lei cu titlu de preț energie termică înregistrată succesiv în perioada 10._, suma de 168,26 lei cu titlu de penalități de întârziere
Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 249 și art. 10 al.1 Cod procedură civilă, reținând că în speță nu sunt incidente ipotezele prevăzute de art. 251, art. 252 al.1, art. 253, art. 255 al.3 art. 328 NCPC, instanța va face aplicarea principiului actore non probante, reus absolvitur, respingând ca neîntemeiată acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea civilă, având ca obiect pretenții bănești formulată de reclamanta . B., cu sediul în B., ., jud. B. în contradictoriu cu pârâtul M. L. L., cu domiciliul în B., .,., jud. B..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică 25 februarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Redactat A.E..//Tehnoredactat S.A.
Ex.4/27.07.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2914/2015. Judecătoria... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
