Contestaţie la executare. Sentința nr. 8341/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8341/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 19-08-2015 în dosarul nr. 18068/306/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA NR. 8341
Ședința publică din data de 19.08.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. G. - judecător
GREFIER: D. C.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatoarea INTERNAȚIONAL T. & CO SRL, prin reprez. legal în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, DIRECȚIA ANTIFRAUDĂ FISCALĂ, DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 7 SIBIU, prin reprez. legal, care s-a dezbătut pe fond în ședința publică din data de 12.08.2015, conform celor consemnate în încheierea de ședință, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, cât și din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de azi, 19.08.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
JUDECĂTORIA:
Deliberând asupra cererii de fata, constată:
Prin contestația la executare precizată înregistrată pe rolul Judecatoriei contestatoarea . SRL in contradictoriu cu Direcția Regională Antifraudă Fiscală 7 Sibiu, a solicitat instantei anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr_/09.09.2014 și a referatului justificativ al acestei decizii.
În motivare, petenta arată că în urma verificării de către organele fiscale a modului de evidențiere în contabilitatea firmei Pro Carning & . contract de intermediere încheiat între contestatoare și această societate, s-a constatat că plățile făcute de contestatoare în temeiul respectivului contract nu a u fost înregistrate în contabilitatea firmei partenere, situație pe baza căreia organele fiscale au concluzionat că operațiunea de intermediere este fictivă, documentele fiind constituite de părți pentru a sustrage sume de bani de la plata impozitelor. Insă în privința petentei operațiunea amintită nu este fictivă ci reală, serviciile de intermediere comercială prestate de Pro Carning & ., finalizate cu încheierea unui contract comercial între contestatoare și un partener comercial italian, acest din urmă contract fiind in curs de execuție, în baza lui contestatoarea efectuînd și plăți către partenerul străin, astfel că serviciile plătite de contestatoare către Pro Carning & . fictive. Ca atare nu sunt indicii care să sprijine teoria fraudei fiscale, de care este învinuită contestatoarea, astfel că nu se justifică luarea față de aceasta a măsurii sechestrului asigurător.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, arătând că suspiciunile de fraudă fiscală sunt întemeiate pe prezumții legale, iar sechestrul instituit de organul fiscal nu face decât să indisponibilizeze bunul sechestrat fără să îl scoată din patrimoniul contestatoarei, deci fără să o prejudicieze pe aceasta.
Instanta a administrat, la solicitarea partilor, proba cu inscrisuri, in baza art. 260 din C.proc.civ. La dosar a fost depusă copia deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr_/09.09.2014 și a actelor care au stat la baza acesteia.
Examinând actele si lucrarile dosarului, instanța retine următoarea situatie de fapt:
Între . SRL și Pro Carning & . încheiat contractul de intermediere nr 1/11.09.2013 având ca obiect găsirea de firnizpri de produse cosmetice de pe piața externă pentru . SRL. Ulterior . SRL a încheiat un contract de furnizare produse cosmetice cu un producător italian de astfel de produse, contractul fiind urmat de furnizări de astfel de produse, achitate de contestatoare, conform înscrisurilor bancare depuse la dosar.
Ulterior încheierii contractului de furnizare de produse cu partenerul italian, . SRL a achitat către Pro Carning & . de intermediere, convenit între părți.
Cum realitatea colaborării dintre . SRL și partenerul italian nu poate fi contesstată, fiind dovedită cu contractul încheiat între aceste părți și facturile și plățile efectuate de părți, apreciarea fictivității contractului de intermediere încheiat între . SRL și Pro Carning & . motiv că Pro Carning & . înregistrat acest contract în contabilitatea proprie este echivocă.
Comportamentul fiscal incorect al Pro Carning & . constitui argument în favoarea unei prezumții de comportament incorect al partenerului sau contractual, câtă vreme acest tip de comportament nu este dovedit si de alte indicii care să conducă la ideea unei înțelegeri frauduloase între cei doi parteneri, care să urmărească diminuarea profitului impozabil al . SRL. Oricum ipoteza transferului de sume de bani între patrimoniile celor doi parteneri contractuali nu poate duce la diminuarea taxelor și impozitelor datorate bugetului statului, câtă vreme ceea ce este contabilizat ca și cheltuială în patrimoniul unuia ( diminuându-i profitul impozabil) apare ca venit în patrimoniul celuilalt partener, fiind impozitat la acest nivel, cu același procent ca și cel datorat de primul partener.
Orice alte indicii care să nască prezumția întelegerii frauduloase între . SRL și Pro Carning & . că instanța nu împărtășește ipoteza susținută de intimată, care ar justifica luarea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea ulterioară a eventualelor sume de bani care ar putea fi datorate de . SRL ca urmare a reîntregirii profitului acesteia cu sumele achitate către Pro Carning & .> În ce privește teza art 129 alin 2 din OG 92/2003 ce justifică luarea măsurilor asigurătorii prin pericolul de a se sustrage contribuabilul de la plata obligațiilor bugetare sau de a-și ascunde sau risipi patrimoniul, nici aceasta nu este susținută de indicii care ar conduce la astfel de prezumții.
În consecință, instanța consideră că măsura indisponibilizării de bunuri ale contestatoarei este nejustificată, motiv pentru care va admite contestația la executare și va desființa decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr_/09.09.2014.
În ce privește anularea referatului justificativ al deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr_/09.09.2014, acesta este un act premergător al actului administrativ, nu are individualitate proprie, soarta sa depinzând de cea a actului principal. Ca atare anularea acestuia este atrasă de anularea actului principal, nefiind necesară dispoziția instanței în acest sens.
În temeiul art 453 cod procedură civilă intimata va fi obligată la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de . SRL cu sediul în B. . nr 2 . jud B. în contradictoriu cu Direcția Regională Antifraudă Fiscală 7 Sibiu.
Dispune anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr_/09.09.2014 emise de intimată.
Obligă Direcția Regională Antifraudă Fiscală 7 Sibiu. să plătească contestatoarei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. G. D. C.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8490/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8369/2015. Judecătoria... → |
|---|
