Uzucapiune. Sentința nr. 948/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 948/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 20-01-2014 în dosarul nr. 29897/200/2012
DOSAR NR. 29._
ROMÂNIA
JUDECATORIA B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 948
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 20.01.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: N. N.
GREFIER: P. L. – S.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect acțiune în constatare, formulată de reclamantul T. G., cu domiciliul în com. Lopătari, ., în contradictoriu cu pârâta P. C. LOPĂTARI, prin Primar, cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit reclamantul T. G., reprezentat de avocat D. Reliana, și pârâta P. C. LOPĂTARI, prin Primar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, prin serviciul registratură s-a înaintat la dosarul cauzei adresa nr. 5.504/06.01.2014 de către primăria . dos. nr. 28._ .
La interpelarea instanței, apărătorul reclamantului precizează că a formulat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu P. C. LOPĂTARI, ceilalți moștenitori refuzând să participe. De asemenea, apreciază că P. C. LOPĂTARI are calitate procesuală pasivă.
Având în vedere precizările apărătorului reclamantului, instanța invocă din oficiu excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. C. LOPĂTARI și acordă cuvântul pe excepție.
Reclamantul T. G., prin apărător, având cuvântul pe excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. C. LOPĂTARI, solicită respingerea excepției. Astfel, arată că, având în vedere faptul că ceea ce se solicită prin cererea de chemare în judecată se află pe un teren ce nu a fost cooperativizat, dar se află în această rază administrativă, precum și faptul că primăria nu ar avea nici un interes și nici un vecin nu a avut interes, singura care are calitate procesuală pasivă este primăria.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.11.2012, sub număr unic de dosar_, reclamantul T. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta P. . să constate intervenită uzucapiune prin joncțiunea posesiilor și accesiune imobiliară, asupra suprafeței de 1,5 ha, situată în extravilanul ., și pentru suprafața de 0,02 ha situate în intravilan, categoria construcții, precum și constatarea accesiunii imobiliare în ceea ce privește casa de locuit și anexele gospodărești, edificate în anul 1969, în suprafață de 76 mp.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că def. săi părinți T. C., decedat la data de 19.08.2001 și T. L., decedată la data de 12.06.2006, au dobândit și stăpânit împreună aceste terenuri mai mult de 30 de ani, fără a avea un titlu de proprietate care să dovedească acest fapt.
Arată că zona unde se află aceste terenuri nu este cooperativizată, iar aceste terenuri au fost înscrise în Registrul agricol al . au plătit impozitele și taxele legale, iar pe terenul de 0,02 ha au edificat în anul 1969 o casă în suprafață de 76 mp, din paiantă și acoperită cu țiglă, precum și anexe gospodărești în suprafață de 39 mp.
Apreciază că este proprietar, având o posesie neîntreruptă, nefiind tulburați în posesie, nici el, nici părinții săi.
Reclamantul arată că își justifică interesul prin faptul că dorește dezbaterea succesiunii de pe urma def. săi părinți.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1860, 1846, 492 CC, raportat la art. 111 C..
În continuarea cererii, reclamantul a solicitat și acordarea ajutorului public judiciar, motivat de lipsa veniturilor.
Odată cu cererea, a depus, în copie, chitanță impozit (fila 7), extras Registru Agricol (fila 8 – 9), adeverință rol (fila 10), cerere pentru scutirea taxei de timbru (fila 11), declarație pe propria răspundere (fila 12).
Reclamantul a mai depus anexa 24 de pe urma defuncților (fila 15 – 16), certificat deces T. L. și T. C. (fila 19 – 20), dovadă întreprindere familială (fila 22 – 28), certificat de atestare fiscală (fila 29), adeverință de rol (fila 30), adeverință construire casă și anexe (fila 31).
La solicitarea instanței, P. . răspuns prin care au arătat că defuncții T. L. și T. C. nu au fost membri cooperatori, iar terenurile în cauză nu fac obiectul legilor fondului funciar (fila 32), iar în urma revenirii cu adresă din partea instanței, s-a completat răspunsul cu mențiunea că terenurile în cauză au fost folosite numai de către reclamant, conform declarației acestuia.
A fost atașat dosarul nr._/200/2011 al Judecătoriei B., în care reclamantul din prezenta cauză, în contradictoriu cu frații săi pârâți, solicita partajul succesoral, invoca o altă situație de fapt decât cea prezentată în acest dosar.
La termenul din data de 20.01.2014, instanța a solicitat apărătorului reclamantei să indice cu cine anume solicită să se judece în cauză, iar acesta a arătat în mod expres că se judecă cu P. .> Instanța a invocat din oficiu excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei . rămas în pronunțare pe această excepție.
Analizând cu prioritate excepția invocată, potrivit dispozițiilor art. 137, al. 1, C.P.C., instanța reține următoarele:
Potrivit principiul disponibilității care guvernează procesul civil, reclamantul stabilește cadrul procesual.
Spre deosebire de C. 2010, care dă dreptul judecătorului să introducă forțat în cauză, din oficiu, alte persoane, chiar dacă acestea se împotrivesc, legea de procedură aplicabilă prezentului proces (C. 1865), nu prevede acest aspect, rolul activ al judecătorului, prevăzut de dispozițiile art. 129 C. vizând situația de fapt, motivarea în drept și modalitatea de administrare a probelor. Pe de altă parte, reclamantul a fost reprezentat de către avocat, fapt care presupune o înțelegere și asumare clară cadrului procesual arătat.
Analizând excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei . că potrivit dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 215/2001, primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Aceasta însă nu are personalitate juridică și, deci, nici capacitate de folosință, adică acea aptitudine a persoanei (fizice sau juridice, după caz), de a avea drepturi și obligații, interesând sub acest aspect, drepturile și obligațiile procesuale.
Potrivit Legii nr. 215/2001, respectiv, art. 21 al. 1, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
Art. 20 al. 1 din aceeași lege stabilește că sunt unități administrativ-teritoriale, comunele, orașele, municipiile și județele, în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
D. urmare, numai unitățile administrativ teritoriale pot sta în proces ca titulare de drepturi și obligații, iar sub acest aspect, greșeala este evidentă.
Instanța va respinge susținerea apărătorului reclamantului potrivit căreia „numai P. ar putea să reclame un drept asupra respectivului teren”, deoarece, pe de o parte, această susținere este grav contrazisă de susținerile și probatoriul administrat în dosarul nr._/200/2011 al Judecătoriei B., în care reclamantul din prezenta cauză, în contradictoriu cu frații săi pârâți, solicita partajul succesoral, pe de altă parte, P., nu are nici un fel de capacitate, motiv pentru care nu poate sta ca parte într-un proces, indiferent de calitate (reclamant sau pârât).
Pentru aceste motive, instanța va admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. . instanță din oficiu și va respinge acțiunea ca fiind îndreptată împotriva unei persoane care nu are capacitate de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. . instanță din oficiu.
Respinge acțiunea înregistrată sub nr._, având ca obiect „uzucapiune”, formulată de reclamantul T. G., domiciliat în com. Lopătari, ., în contradictoriu cu pârâta P. . îndreptată împotriva unei persoane care nu are capacitate de folosință.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20.01.2014.
P. GREFIER,
N. N. P. L. – S.
Red NN/Tehnored.PLS
4 ex/ 24.02.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 16/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1873/2014.... → |
|---|
