Succesiune. Sentința nr. 484/2015. Judecătoria CAREI

Judecătoria CAREI - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 484/2015 pronunțată de Judecătoria CAREI la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 3776/218/2010*

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CAREI

SENTINȚA CIIVLĂ NR. 484/2015

Ședința publică de la 31 martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. S. M.

GREFIR: T. C.

Pe rol fiind soluționarea cauzei civile formulată de reclamanții I. M., domiciliată în Carei, .. 4/8, județ Satu M. și I. G. domiciliat în Carei, ./3, județ Satu M. în contradictoriu cu intimatul I. A., domiciliat în A. I., ., jud. A., având ca obiect stabilirea pasivului succesoral-rejudecare.

La apelul nominal făcut în ședință publică de azi nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este completă, fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, prin serviciul registratura au fost depuse concluzii scrise la data de 20.03.2015 de către av. P. V. iar pentru pârâtul I. –A. jun. concluziile scrise au fost depuse în ședința publică din 17.03.2015, după care

Dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 17.03.2015, concluziile părților, fiind consemnate în încheierea ședinței respective, încheiere care face parte integrantă din partea introductivă a prezentei sentințe, amânându-se pronunțarea la data de 24.03.2015 când pentru motivele invocate în aceea încheiere s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de azi.

În urma deliberării ce a avut loc în cauză s-a pronunțat sentința civilă de față.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față .

Potrivit Deciziei civile nr. 569/R/12.10.2011 dată în dosar_, Tribunalul Satu M. a admis recursurile declarate de recurenta reclamantă I. M., precum și de recurentul-pârât I. A. în contradictoriu cu intimatul I. G. și prin urmare a respins excepția prematurității invocate de recurentul-pârât I. A., a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond cu mențiunea că în rejudecare, instanța de fond să analizeze natura juridică a acțiunii reclamantei, dacă este vorba despre dezbaterea procedurii succesorale sau de acțiunea de moștenitor devenit terț după succesiune, având în vedere faptul că acțiunea civilă a fost formulată de recurenta-reclamantă, care în calitatea de soție supraviețuitoare a defunctului său soț I. A. sen. a achitat cheltuielile de înmormântare și datoriile C.. Medical Individual al cărui titular a fost soțul său defunct. Ulterior acceptării succesiunii s-a eliberat certificatul de calitate de moștenitor, pe seama părților nr. 268/08.10.2010 emis de BNP C.- Hatvani, după care la 11.10.2010 apelanta reclamantă, a încheiat cu unul dintre moștenitorii defunctului un contract de cesiune prin acre reclamanta în calitate de cedentă își cedează cota sa de moștenire de 2/8 parte, cesiunea având ca obiect drepturi succesorale, se referă atât la drepturi cât și la obligații, (datorii, sarcini ale succesiunii).

În urma trimiterii spre rejudecare a cauzei, care a fost formulată de către petenții I. M. și I. G., în contradictoriu cu intimatul I. A., au solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună încuviințarea stabilirii pasivului succesoral după def. I. A. sen. decedat la 18.09.2010, pasiv care poate fi suportat din contul C.. Individual Medical Dr. I. A. 007RZBR_9056 Raiffeisen Bank Carei, urmând ca sumele disponibile să facă apoi parte din activul succesoral, să se dispună eliberarea sumelor de 9875 lei cheltuieli de înmormântare și 6975 lei cheltuieli ale cabinetului medical pe perioada 01.08-01.10.2010 din contul mai sus indicat, deoarece aceste sume de bani au fost împrumutate și acoperirea acestora s-ar putea întârzia până la soluționarea masei succesorale și apoi partajarea acesteia. Cu cheltuieli de judecată.

În fapt se arată că Dr. I. A. a avut pe perioada vieții un cabinet medical închiriat. Decesul acestuia a intervenit în mod neașteptat în data de 18.09.2010 iar imediat după decesul său contul cabinetului din bancă a fost blocat. În temeiul certificatului de calitate de moștenitor sumele ar putea deveni disponibile pentru acoperirea cheltuielilor necesare dacă pârâtul ar fi de acord.

Deoarece la data decesului, familia în speță soția supraviețuitoare nu era pregătită cu sumele necesare acoperirii cheltuielilor, aceasta a împrumutat sume de bani pentru cumpărarea sicriului, pentru locul de veci, pentru a săpa mormântul, pentru ridicarea monumentului funerar, cheltuieli care sunt în total în cuantum de 11.775 din care s-a primit ca ajutor de înmormântare suma de 1900 lei rămânând suma de 9875 lei.

Apoi pe luna august și septembrie s-a efectuat o . cheltuieli necesare la Cabinetul medical, fiind de asemenea taxe pentru salarii, pentru contribuții la stat, chiria, consumabilele de cabinet, gunoi, și trim. IV impozit anticipat pe venit, toate dovedite cu acte însumând 6975 lei. Deoarece la bancă contul cabinetului era blocat, atunci reclamanta a trebuit ca din veniturile sale personale de după decesul soțului său, apelând la cunoștințe să onoreze aceste cheltuieli, deoarece din 01.10.2010 în spațiul acelui cabinet s-a mutat un alt medic care nu avea nici o obligație de plată a cheltuielilor restante.

Deoarece între reclamanți și pârâți există neînțelegeri cu privire la activul succesoral al defunctului, la notariat emițându-se abia un certificat de calitate la data de moștenitor al celor 3 pârâtul nu a acceptat ca toți moștenitorii să ridice din cont banii și să achite aceste datorii obligatorii, acești bani au fost nevoiți să supună instanței controlul asupra pasivului succesoral, mai ales că datorii „intuitu personae” altele născute imediat după data decesului.

În drept invocă art.1073 și 1077, 699 C. civ., art. 480 c.pr.civ.

În cauză s-au administrat probatorii cu acte, interogatoriu.

La dosar a fost depusă la fila 22 întâmpinare în dosarul nr._, din partea intimatului I. A. prin reprezentantul său legal, av. D. M. Ș. și D. C. P., avocați asociați, solicitând instanței ca în urma administrării probatoriului în cauză să dispună respingerea acțiunii reclamanților ca fiind prematură, deci inadmisibilă, pe cale de excepție s-a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a dnei. av. P. V. pentru reclamantul I. G.. S-a invocat de asemenea lipsa calității procesuale active a reclamantului I. G.. Toate aceste excepții au fost soluționate de către instanță iar împotriva sentinței nr. 664/16.02.2011 făcându-se recurs la Tribunalul Satu M. iar acesta considerând că excepțiile invocate nu sunt întemeiate, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe cu mențiunea de a analiza natura juridică a acțiunii.

La fila nr. 19 în dosarul nr._, a fost depusă de către pârâtul I. A. o acțiune reconvențională, prin care solicită ca instanța să constate că în masa succesorală rămasă în urma def. I. A. decedat la 18.09.2010 cu ultimul domiciliu situat în mun. Carei, sunt cuprinse următoarele bunuri:

1. cota de l/l parte dintr-un garaj din cărămidă și beton, situat în municipiul Carei, Piața A. I., înscris în C.F. nr._ nr.top. 564/16;

2.cota de 1/2 parte dintr-un autoturism marca Opel Astra break, fabricat în anul 2001;

3.cota de 1/2 parte din sumele de bani pe care pârâta-reclamantă I. M. le-a ridicat din diverse bănci însușindu-le,

-să se constate vocația succesorale în moștenirea lăsată de defunctul tată, după cum urmează; a pârâtului în calitate de fiu (copil) al defunctului, în cotă de 3/4 părți și a reclamantei-pârate, I. M., în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de 1/4 părți;

-să se constate că este străin de această succesiune reclamantul-părât I. Gobor, ca efect al încheierii actului numit „contract de cesiune de părți sociale" autentificat sub nr. 3853 din data de 11 octombrie 2010 de către notarul public C. Z.;

- să se dispună partajarea masei succesorale râmase în urma defunctului în cotele de proprietate mai sus indicate.:

Solicită obligarea reclamanților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt se arată că defunctul I. A., decedat la data de 18 septembrie 2010 a fost tatăl său și a reclamantului-pârât I. G. și soțul reclamantei-pârâte I. M.. Ultimul domiciliu al tatălui a fost în municipiul Carei. Acesta a avut calitatea de medic, fiind titularul cabinetului medical individual cu același nume. Fratele său, reclamantul-pârât I. G., raportat la prevederile așa-numitului „contract de cesiune de părți sociale" autentificat sub nr. 3853 din data de 11 octombrie 2010 de către notarul public C. Z., din care rezultă că, reclamantul I. G. a cedat pe veci și irevocabil în întregime drepturile sale, adică cota de 2/8 părți din masa succesorală ce se va stabili ulterior după def. I. A., decedat la data de 18 septembrie 2010, consideră că nu mai are calitatea de succesor.

Clauza contractuală mai sus menționată reprezintă renunțarea reclamantului I. G. la succesiunea după defunctul său tată, renunțare care fiind indivizibilă, privește pe atât activul succesoral, cât și pasivul succesoral.

Potrivit caracterului indivizibil al succesiunii, acceptarea sau renunțarea nu se poate limita doar la o parte a moștenirii, ci trebuie să privească totalitatea ei. Ca atare, acesta nu mai are calitatea de moștenitor al defunctului tată.

In ceea ce privește fondul pricinii, pârâtul invocă reaua-credință pe care o trădează reclamanta, care, pe de o parte, a considerat relevant și suficient a fi supus: dezbaterii succesorale doar pasivul succesoral iar, pe de altă parte, preferă să se lamenteze cu privire la necesitatea efectuării unor împrumuturi, în condițiile în care, trece sub tăcere faptul că, în mod unilateral și abuziv a lichidat prematur contul defunctului său soț, la data de 22 septembrie 2009 - deci ulterior decesului său - scoțând din banca Raiffeisen - Agenția Carei suma de 33.327,64 lei ron, pe care i-a folosit în interes propriu.

Această retragere a banilor defunctului este nelegală, întrucât, atâta vreme cât pe de o parte, a survenit ulterior decesului acestuia, nu putea fi permisă de către instituția bancară mai sus menționată (fapt ce este de domeniul dreptului penal) și, pe de altă parte, a nesocotit drepturile succesorale ale subsemnatului, care are calitatea de fiu-deci descendent de gradul I - al defunctului I. A..

De asemenea, este de precizat că reclamanta pârâtă a lichidat și alte conturi ale defunctului. De aceea, este imperios necesar a se face adresă la toate băncile din mun. Carei pentru a se comunica sumele de bani pe care le avea în cont def.. la data decesului acestuia - 18 septembrie 2010.

Celelalte bunuri menționate în petitul prezentei acțiuni reconvenționale se găsesc in posesia și folosința exclusivii a reclamantei-pârâte I. M. care a refuzat și refuză în continuare orice dialog având ca subiect lămurirea aspectelor ridice legate de pretențiile pârâtului.

În drept invocă prevederile art. 112 c.pr.civ., precum și art. 650 și urm c.civil, dispozițiile Legii privind dreptul special de moștenire al soțului supraviețuitor, art. 728 și urm. c.civil., art. 673/1 și urm. c.pr.civ.

În probațiune, acte, interogatoriul reclamanților, martori și expertiză.

La fila 23-24 s-a depus din partea reclamanților o precizare de acțiune și o întâmpinare la acțiunea reconvențională prin care se invocă excepția de prematuritate in temeiul art.109 al.3 cod procedura civila modificata prin L. 202/2010 in ceea ce privește acțiunea reconvenționala având ca obiect masa succesorala.

Se precizează că în baza art.132 alin.(2) cod procedura civila valoarea pasivului succesoral pe care instanța de judecata trebuia sa-l aibă in vedere la stabilirea activului succesoral in suma de 12.360 lei pentru care se dovedește cu acte:sicriu si accesorii-2100 lei; taxa parohie-500 lei; taxa săpat mormant-360 lei; taxa turnat trotuare si bordura-700 lei; placa granit mormant-400 lei; placa funerara-6300 lei; masa restaurant după înmormântare pt. 30 persoane-2000 lei.

Obligarea la plata sumei de 6975 lei din contul C.I.dr.I. A. 007RZB_9056 Raiffeisen Carei, a cheltuielilor aferente exclusiv desfășurării activității, banii din acest cont fiind utilizati pentru plata salariilor, impozitelor, a utilităților si a chiriei, suma achitata integral de reclamanta I. M..

Cu cheltuieli de judecata:onorar prima instanța, onorar recurs si onorar rejudecare. În probatiune:depune acte, interogatoriu si martori.

Prin întâmpinarea la acțiunea reconvenționala se recunoaște ca din masa succesorala fac parte cota de 1/1 parte din garajul din cărămida și beton si din c.f._ nr.topo. 564/16, dar nu si terenul de sub garaj cumpărat in intregime si exclusiv de I. M. după decesul soțului.

Recunoaște ca 1/2 parte din autoturismul Opel Astra brek (2001) ,cealalta 1/2 parte fiind proprietatea reclamantei I. M..

Recunoaște cota de 1/4 parte din depozitul bancar de la Raiffeisen Bank in suma totala de 33.327,64 lei, doar suma de 8332 lei, deoarece din suma de 33.327,64 lei, ½ parte a fost primita de reclamantă cadou de căsătorie de la sora sa, iar cealaltă cota de 1/2 parte este bun comun, din care jumătate a reclamantei si 1/2 parte a defunctului, deci din intreaga suma doar ¼ parte intra in masa succesorala.

I. G. nu este străin de succesiune ,deoarece acesta nu a incheiat un act numit „contract de cesiune de parti sociale" in 11 oct. 2010, ci toți 3 au acceptat succesiunea, doar ca I. M. este cea care cesionează cota sa către I. G.. Astfel cota acestuia este mai mare, deoarece din 3/4 ce le reveneau celor 2 copii, G. primește cota sa de jumătate din aceasta, si plus 1/4 parte cota soției supraviețuitoare I. M..

Nu cunoaște modalitatea de partaj solicitata de reclamantul-parat cu privire la bunurile care nu se pot imparii in natura, precum si la faptul ca reclamantul-parat este obligat si la suportarea pasivului succesoral.

În fapt se arată că din contractul de cesiune de parti sociale rezulta o alta stare de fapt decât cea expusa de pârâtul-reclamant.

Dintre bunurile enumerate doar autoturismul este in posesia lor si era defect la data decesului, asa cum este si acum, garajul au o cheie dar nu-l folosesc.

Au dorit intelegere, doar ca paratul-reclamant nu recunoaște cheltuielile efectiv făcute doar de reclamanta cu inmorrnantarea, la care a participat fizic si nu material ,si nici datoriile achitate efectiv pentru cabinetul medical.

De altfel el refuza orice dialog, inclusiv cu fratele sau, nu si-a vizitat in 20 de ani decât sporadic, de câteva ori părintele si fratele, si acum considera ca are doar drepturi si nu obligații in memoria acestuia.

În drept invocă art:132 alin.2 cod procedura civila, art. 114-119 cod procedura civila, art.274 cod procedura civila.

Atât prin cererea reconvențională cât și prin precizarea la acțiune depusă, instanța analizând natura juridică a acțiunii juridice, constată că în cauză părțile au convenit să fie analizată întreaga masă succesorală, atât activul cât și pasivul, prin urmare instanța a respectat îndrumarul deciziei Tribunalului Satu M. în ceea ce privește natura juridică a acțiunii reclamantei, în speță fiind vorba de dezbaterea succesorală în urma defunctului I. A. sen., instanța stabilind prin urmare atât calitatea de moștenitori ale părților, cât și masa succesorală lăsată după def. I. A. sen. compusă fiind din activul și pasivul succesoral.

La prezentul dosar a fost atașat dosarul penal nr. 182/P/2012, având ca obiect cercetarea numiților I. M. și O. I. A., funcționar public în cadrul Primăriei Carei, privind cercetarea sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, înșelăciune, neglijență în serviciu, formulată la plângerea persoanei vătămate I. A. jun., la data de 06.02.2012 la P. de pe lângă Judecătoria Carei.

Petentul menționează în plângere faptul că după decesul tatălui său I. A. sen, făptuitoare I. M. soția defunctului a lichidat ilegal un cont bancar în sumă de 33.000 ron. refuzând să accepte trecerea sumei respective la masa succesorală, refuzând să înmâneze moștenitorilor actele medicale ale Cabinetului Medical dr. I. A..

În urma analizării acestei plângeri, soluția dată de parchet este aceea de a nu se începe urmărirea penală față de I. M. sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune,deoarece faptei i-a lipsit unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, și cu privire la O. A. tot soluția de neîncepere a urmăririi penale cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, motivând prin faptul că faptelor le lipsește intenția și respectiv cea de a doua faptă nu există.

În ședința publică de la 30 mai 2012, s-a luat interogatoriul reclamanților I. M. și I. G. și a intimatului I. A..

În ședința publică de la 27 iunie 2012, a fost audiat martorul C. Z., a cărei declarație este consemnată la dosarul cauzei.

În ședința publică de la 12 septembrie 2012, a fost audiat martorul L.-Dobos A.-P.,a cărei declarație este consemnată la dosarul cauzei.

În ședința publică de la 18 noiembrie 2014, s-a luat supliment la interogatoriul reclamanților I. M. și I. G. și a intimatului I. A..

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că, potrivit precizării formulate prezenta acțiune este una de natură juridică menită a dezbate succesiunea după def. I. A. sen., stabilind calitatea de moștenitori ale părților, precum și activul succesoral și pasivul succesoral.

În ceea ce privește calitatea părților, instanța constată că potrivit certificatului notarial de calitate de moștenitor nr. 268/2010 din 08.10.2010, din dosarul emis în dosarul succesoral notarial 356/2010, fila 5 de la dosar din dosar nr._, reiese că def. I. A. sen., a decedat la data de 18.09.2010 iar calitatea de moștenitori legali o au următoarele persoane, I. M. (reclamanta din prezenta cauză), având calitatea de moștenitoare legală-soție în cotă de 2/8 parte, I. G. reclamant, în calitate de moștenitor legal-fiu, cota de 3/8 parte și I. A. jun., în calitate de moștenitor legal-fiu, în cotă de 3/8 parte iar potrivit acestui certificat de calitate de moștenitor, au fost stabilite doar calitatea de moștenitori ai părților, fără stabilirea masei succesorale întru-cât părțile nu s-au înțeles în fața notarului cu privire la masa succesorală, în ceea ce privește masa succesorală și cotele acestea au fost stabilite de către instanță prin prezenta sentință.

În ceea ce privește calitatea părților de-al moșteni pe def. I. A., instanța constată că reclamanta I. M. are calitate de soție supraviețuitoare și prin urmare potrivit Legii nr. 319/1944, aceasta a conferit sotului supravietuitor drepturi succesorale proprii, fara a modifica dispozitiile Codului civil care reglementeaza drepturile sccesorale ale celorlalti mostenitori legali, s-a ajuns la concluzia ca atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori se va proceda mai intai la stabilirea cotei sotului supravietuitor raportat la intreaga mostenire, dupa care partea de mostenire ramasa se va imparti intre ceilalti mostenitori conform cotelor de mostenire prevazute de lege . Astfel, de exemplu, daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu doi copii ai defunctului, se procedeaza mai intai la stabilirea dreptului sotului supravietuitor in raport cu intreaga mostenire, adica 1/4 din mostenire, dupa care partea ramasa, adica 3/4 din mostenire, se imparte in doua parti egale intre copii defunctului, fiecare primind cate 3/8 din mostenire ( conform încheierii dată în baza art. 763 ind. 5 C.p.civ. fila 200 din dosar_ ).

În ceea ce privește activul succesoral, instanța potrivit înscrisurilor depuse la dosar constată că în masa succesorală rămasă după def. I. A. sen., intră următoarele bunuri:

-cota de 1/1 parte din garajul din cărămidă și beton, din cf._, nr. top 564/16, dar nu și terenul de sub garaj, acesta aparținând Primăriei Carei ca urmare a desființării actului de vânzare-cumpărare, potrivit sentinței civile nr. 2794/02.12.2013 pronunțată în dosar nr._, sentinței civile nr.1121/22.04.2013 pronunțată în dosar nr._ ale Judecătoriei Carei și decizia civilă nr. 621/R/16.09.2013 a Tribunalului Satu M. pronunțată în dosar nr._ *, terenul de sub acest garaj nemaintrând în masa succesorală după def. I. A. sen, deoarece s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare cu privire la acest teren încheiat între reclamanta I. M. și Primăria Carei, urmând ca acest teren să fie doar proprietatea Primăriei Carei, fiind evaluat de către părți la suma de comun acord de 4000 de euro, iar în ceea ce privește cota de 1/1 ce formează masa succesorală din acest imobil instanța consideră că, deși la dosar la fila nr. 132 -135 au fost depuse o . înscrisuri, respectiv certificat de căsătoriei al def. I. A., cu numita Braner M. K., iar aceștia fiind părinții naturali ai reclamantului I. G. și ai pârâtului I. A., aceștia potrivit sen. civ. nr. 602/26.05.1987 dată în dosar nr. 1279/1986, au încetat menajul comun, conform celor reținute în sentința civilă mai sus menționată, la data introducerii acțiunii de divorț respectiv august 1986 părțile nu mai locuiau împreună, respectiv nu se gospodăreau, aceștia fiind despărțite în fapt, iar garajul fiind cumpărat potrivit antecontractul de vânzare cumpărare depus la fila 135 la data de 26.01.1987, doar de către numitul I. A., pentru care a achitat o sumă de 50.000 lei numitului O. G., numita Braner M. K. nefiind trecută în calitate de cumpărătoare în antecontractul de vânzare cumpărare privind acest garaj.

Instanța consideră că deși garajul a fost cumpărat în februarie 1987, când încă nu se pronunțase divorțul între cei doi soți, faptul că acțiunea de divorț a fost înregistrată pe rolul instanței în august 1986, presupune că cei doi soți se gospodăreau separat, prin urmare garajul cumpărat de def. I. A. reiese în acest mod că este bunul său propriu iar faptul că nu s-a solicitat printr-o acțiune de împărțire de bunuri a se constata că acest garaj este bunul comun al soților se poate concluziona fără dubiu că acest garaj i-a aparținut în exclusivitate doar def. I. A., astfel încât cota care forează masa succesorală după acest garaj este de 1/1 parte și nu de ½ parte cum susține pârâtul I. A., urmând ca fiecare moștenitor în urma vânzării acestui bun să culeagă partea de moștenire care i se cuvine fiecăruia în funcție de cotele legale ale acestora.

În ceea ce privește cota de ½ parte din autoturismul Astra Break (an fabricație 2001), cealaltă parte de ½ revenind reclamantei I. M., autoturism evaluat de către părți de comun acord la suma de 3500 euro, acesta este un bun ca fiind recunoscut bun comun al def. I. A. cu reclamanta I. M..

În ceea ce privește 1/2 parte din depozitul bancar de la Raiffeisen Bank, adică ½ parte din suma totală de 33.327,64 lei cealaltă ½ reprezentând cota reclamantei I. M. în calitate de soție supraviețuitoare, acesta fiind de asemenea un lucru recunoscut de către reclamanta la interogatoriu.

În ceea ce privește 1/2 parte din sumele existente în contul Cabinetului Medical I. A., reprezentând veniturile salariale, cealaltă cotă de ½ reprezentând cota ce –i revine soției supraviețuitoare, drepturile salariale fiind bunuri comune.

În ceea ce privește modalitatea de stabilire a masei succesorale, instanța în cadrul actiunii de impartire a bunurilor succesorale, trebuie sa solutioneze si cererile formulate de mostenitori privind drepturile si obligatiile succesorilor, printre care si cererile de aducere la masa de impartit si a altor bunuri, a fructelor acestora, a datoriilor si sarcinilor succesiunii.

Astfel, la decesul unei persoane fizice, patrimoniul ei, intransmisibil in timpul vietii, se transmite asupra mostenitorilor, legali sau testamentari. Fiind vorba de un patrimoniu, o universalitate, el va cuprinde nu numai drepturile, dar si obligatiile defunctului, transmisiunea vizand, ca atare, atat activul, cat si pasivul succesoral.

In principal, transmisiunea succesorala are ca obiect numai drepturile si obligatiile defunctului ce au continut patrimonial, cele personale nepatrimoniale fiind netransmisibile, pe cale de mostenire.

In timp ce in alcatuirea activului succesoral intra drepturile reale principale sau accesorii (proprietate, uzufruct, uz, abitatie, superficie, servitute, dreptul real de folosinta, ipoteca si gajul), drepturi de creanta sau drepturi patrimoniale rezultand din creatie intelectuala, din componenta pasivului succesoral fac parte datoriile si sarcinile mostenirii.

Prin datorii succesorale se inteleg acele obligatii patrimoniale ale defunctului, care indiferent de izvorul lor (contractual, delictual, legal, etc.), exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii, inclusiv datoriile defunctului fata de mostenitori.

In aceasta categorie nu intra obligatiile care se sting prin moartea celui ce lasa mostenirea, respectiv obligatiile legate de o calitate personala a defunctului (cum ar fi intretinerea datorata in calitate de ruda sau de sot), sau care au fost contractate intuitu personae.

Spre deosebire de datoriile succesiunii, care constituie pasivul mostenirii stricto sensu, intrucat sunt obligatii care il tineau pe defunct la data decesului, sarcinile mostenirii sunt obligatii care se nasc dupa data deschiderii mostenirii, dar care decurg din faptul decesului lui de cujus.

Ele incumba nu atat mostenitorilor, cat mai degraba mostenirii.

Fiind urmarea directa a mortii lui de cujus, aceste obligatii sunt asimilate, in principiu, datoriilor propriu-zise ale succesiunii, urmand regimul juridic al acestora, chiar daca se nasc dupa deschiderea succesiunii si nu l-au tinut niciun moment, direct, pe defunct.

In componenta acestor sarcini se includ si cheltuielile legate de inmormantarea defunctului, adica atat inmormantarea propriu-zisa cat si slujbele religioase, parastasele pentru pomenirea memoriei autorului, la diferite intervale de timp, dupa data inmormantarii, conform traditiilor crestinesti, precum si contravaloarea unor monumente funerare, deoarece toate aceste cheltuieli sunt cauzate de decesul lui de cujus.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosar de către reclamanta I. M., reiese că aceasta a suportat cheltuielile de înmormântare pentru def. I. A. sen. depunând în acest sens, înscrisurile doveditoare, respectiv chitanțe de mână, dispoziții de plată, toate fiind cuprinse între filele 27-33 din dosarul nr._ ,respectiv sicriu și accesorii în sumă de 2100 lei, taxă parohie 500 lei,taxă de înmormântare 200 lei; contribuție parohie 300 lei;120 lei loc de veci pentru o singură persoană;turnat trotuar 400 lei ;turnat trotuar și bordură 700 lei;săpat mormânt 360 lei; 400 lei contravaloare granit; pomana 2000 lei; monument funerar 3900 lei(reprezentând ½ din valoarea totală de 7800 lei) care este cuprinsă în chitanța de mână existentă la dosar nr._ la fila 30, iar potrivit depoziției martorului audiat L.-Dobos A.-P. în ședința publică din 12.09.2012, reiese că lățimea mormântului este de 1 metru făcându-se un singur capac, dar pot fi îngropate persoane una peste alta, monumentul funerar fiind unul singur, o singură cruce, dar inscripționarea este pentru două persoane, ceea ce presupune că acel monument funerar a fost făcut atât pentru def. I. A. sen. cât și pentru reclamanta I. M., prin urmare cheltuielile ocazionate cu, confecționarea acestui monument funerar fiind doar ½ din valoarea cestuia (respectiv partea def. I. A.).

Cheltuielile de inmormantare sunt apartenente pasivului succesoral, ca obligatii, ce se nasc in sarcina mostenitorilor, odata cu deschiderea succesiunii.

Obligatia de a suporta pasivul mostenirii revine mostenitorilor universali sau cu titlu universal, adica toti mostenitorii legali, inclusiv statul, legatarii universali si cu titlu universal, pentru ca numai ei dobandesc intregul patrimoniu sau o fractiune din patrimoniul defunctului.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 774 din Codul civil: „Coerezii contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii, fiecare in proportie cu ce ia”.

De asemenea, prevederile art. 775 din acelasi act normativ, arata ca: „Legatarul cu titlu universal contribuie deopotriva cu erezii in proportie cu emolumentul sau. Cel particular nu contribuie”, iar dispozitiile art. 777 din Codul civil statueaza ca si „coerezii platesc datoriile si sarcinile succesiunii, fiecare in proportie cu partea sa ereditara”.

In acelasi sens, sunt si dispozitiile art. 896 din Codul civil, potrivit carora: „Legatarul unei fractiuni de ereditate este obligat la sarcinile si datoriile succesiunii testatorului, personal, in proportie cu partea sa si ipotecar pentru tot”.

Asadar, datoriile si sarcinile mostenirii se impart, de drept, intre succesorii universali sau cu titlu universal, chiar din ziua deschiderii succesiunii, proportional cu partea la care sunt chemati la succesiune, fara a se deosebi, dupa cum se bucura sau nu de sezina.

Regula diviziunii de drept a pasivului succesoral, proportional cu partea (cota – parte) ce revine fiecarui mostenitor, se aplica atat in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii, cat si in cazul acceptarii sub beneficiu de inventar.

Astfel, chiar daca acceptarea este pura si simpla, mostenitorul nu raspunde solidar pentru pasiv, ci numai fiecare in proportie cu partea ce ii revine in baza dreptului sau succesoral, riscul insolvabilitatii unui mostenitor fiind suportat de creditor, asa cum el suporta si riscul insolvabilitatii mostenirii, daca mostenitorii o accepta sub beneficiu de inventar.

Intrucat, prin mostenire se transmit nu numai drepturile celui care lasa mostenirea, ci si obligatiile si sarcinile succesiunii, este normal ca in cadrul actiunii complexe de iesire din indiviziune, sa fie solutionate, fiind conexe, toate pretentiile reciproce dintre mostenitori, inclusiv cele legate de lichidarea pasivului.

In aceasta situatie, mostenitorul care a platit in intregime cheltuielile de inmormantare, se va putea intoarce impotriva coerezilor sai, in cazul in care plata a fost voluntara, prin actiunea personala nascuta din gestiunea de afaceri.

De asemenea, mostenitorul care a acceptat o succesiune, intra vires hereditatis, si a platit in mod voluntar o datorie sau sarcina a succesiunii din propriul sau patrimoniu, se subroga, potrivit prevederilor art. 1108 pct. 4 din Codul civil, in drepturile creditorului, situatie in care poate cere restituirea platii nedatorate.

In cazul in care mostenitorul care a platit intreaga datorie mai mult decat partea sa contributiva a fost obligat sa o faca, el are la alegere, contra celorlalti succesori universali sau cu titlu universal, fie actiunea in garantie a impartelii, conform art. 787 din Codul civil, fie o actiune rezultand din subrogatie legala.

In unele situatii, insa, cheltuielile de inmormantare pot fi solicitate in afara procesului de partaj, chiar de catre persoane care, desi nu au calitatea de mostenitor legal al defunctului si nici pe aceea de mostenitor testamentar, au suportat aceste cheltuieli, caz in care, acestia le pot pretinde de la succesorii lui de cujus, in termenul general de prescriptie, care curge de la data efectuarii acelor cheltuieli.

In consecinta, cheltuielile de inmormantare, cele de doliu, cheltuielile legate de slujbele religioase, parastasele pentru pomenirea memoriei autorului la diferite intervale de timp, dupa data inmormantarii, conform obiceiurilor crestine, precum si contravaloarea unor monumente funerare sunt obligatii, care nu au incumbat niciodata defunctului, ce fac parte din categoria sarcinilor succesiunii.

Aceste cheltuieli alcatuiesc adevarate sarcini ale mostenirii.

Ele apartin pasivului succesoral, ca obligatii ce se nasc in sarcina mostenitorilor, odata cu deschiderea mostenirii sau ulterior si au un caracter prescriptibil, reprezentand drepturi de creanta ce se pot valorifica in termenul general de prescriptie de 3 ani, prevazut de dispozitiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, republicat.

Tot în cuprinsul pasivului succesoral intră și bunurile reprezentând cheltuielile cu Cabinetul def. I. A., reprezentând plata asistent 1000 lei, plată rechizite 31,50 lei,salarii asistent 70,60 lei și 1000 lei, impozit pentru anul 2010, 8903 lei, regie 130 lei, taxă Florisal cabinet, 68,16 lei, conform filelor 6-12 din dosarul nr._ și conform filei nr. 96 din dosarul nr._, potrivit adresei emise de AFP mun. Carei., reiese că s-a achitat pentru anul 2010 un impozit de 8903 lei pentru un venit net din profesii libere în sumă de 55.645 lei, calculate pentru Cabinetul Medical Ind. I. A..

În ceea ce privesc susținerile reclamantei cum că ar fi achitat aceste datorii legate de cheltuieli cu cabinetul defunctului și cheltuieli de înmormântare din bani proprii împrumutați de la terțe persoane, acest lucru nu s-a dovedit pe parcursul procesului, mai mult decât atât reclamanta recunoscând că a scos din contul cabinetului medical I. A. o sumă de bani pentru a acoperi cheltuielile cu înmormântarea și cabinetul individual al defunctului, iar sumele de bani care mai există în aceste conturi urmează a fi împărțite în funcție de cotele legale de moștenire ale părților.

În ceea ce privesc bunurile din masa succesorală care nu au putut fi împărțite între moștenitori, acestea urmează a fi vândute la licitație, stabilindu-se un preț de pornire indicat de comun acord de către părți, respectiv suma de 4000 euro pentru garaj și 3500 euro pentru autoturismul Opel Astra, iar sumele rezultate în urma vânzării acestor bunuri urmează a fi împărțite în funcție de cotele fiecărei părți.

La dosar s-a făcut dovada faptului că reclamanta I. M. potrivit contractului de cesiune de părți sociale autentificat (fila 25 din dosarul inițial), a cesionat cota sa de 2/8 parte către reclamantul I. G., urmând ca la împărțirea masei succesorale să se țină cont de acest aspect. Acest fapt este confirmat și de depoziția martorului audiat în cauză C. Z., în ședința publică din 27 iunie 2012, fila 84 de la dosar, în cuprinsul căreia se precizează că în calitatea sa de notar are cunoștință de faptul că între cele două părți I. G. și I. A. jun. a existat o înțelegere cu privire la apartament în care locuiește I. G.. Iar în ceea ce privește contul Cabinetului medical și bunurile cabinetului nu au reușit să se înțeleagă I. A. jun., I. G. și I. M., urmând astfel procedura în instanță.

Cu privire la excepția prematurității în ceea ce privește acțiunea reconvențională, având ca obiect masa succesorală, invocată de către reprezentanta legală a reclamanților I. M. și I. G., instanța constată că aceasta nu este întemeiată pe considerent că fiind stabilită natura juridică a cauzei și pârâtul avea posibilitatea să formuleze pretenții în ceea ce privește acțiunea civilă, iar faptul că a fost trimisă spre rejudecare cauza dă posibilitatea pârâtului I. A. jun. prin avocatul său ales să formuleze prezenta acțiune reconvențională, aceasta nefiind o acțiune prematură în temeiul art. 109 alin. 3 din Lg. nr. 202/2010, acest lucru fiind lămurit de către Tribunalul Satu M. prin decizia civilă nr. 569/R/12.10.2011 în care se precizează faptul că acțiunea introductivă portă ca dată a înregistrării 18.11.2010 iar Lg. 202/2010 a intrat în vigoare din 26.11.2010, astfel că nu se putea realiza o procedură prealabilă în data de 18.11.2010 pentru că acea dată nu era cadrul legal. Se consideră că acest aspect este primordial față de ceilalți și anume tipul de acțiune, pentru că în speță sunt aplicabile disp. art. 109 modificate prin Lg. nr. 202/2010 deoarece legea nu era în vigoare. Potrivit principiului dreptului civil, legea nu retroactivează iar acest principiu de drept a fost întărit inclusiv de practica CEDO. Iar pentru considerentele arătate mai sus instanța urmând a respinge această excepție ca neîntemeiată, iar în baza disp. art. 650 și urm. c.civ., 728 și urm. C.civ., 1060 C.civ și 777 C.civ. urmează a admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamanții I. M. și I. G. așa cum a fost precizată, având ca obiect constatarea calității de moștenitori (soție supraviețuitoare și fii), precum și a activului succesoral și a pasivului succesoral, după defunctul I. A. sen., (decedat la data de 18.09.2010), în sensul că fac parte din activul succesoral următoarele bunuri:

-cota de ½ parte din autoturismul Astra Break (an fabricație 2001), cealaltă parte de ½ revenind reclamantei I. M., autoturism evaluat de către părți de comun acord la suma de 3500 euro.

-1/2 parte din depozitul bancar de la Raiffeisen Bank, adică ½ parte din suma totală de 33.327,64 lei cealaltă ½ reprezentând cota reclamantei I. M. în calitate de soție supraviețuitoare.

-1/2 parte din sumele existente în contul Cabinetului Medical I. A., reprezentând veniturile salariale, cealaltă cotă de ½ reprezentând cota ce –i revine soției supraviețuitoare, drepturile salariale fiind bunuri comune.

Bunurile care fac parte din pasivul succesoral sunt:

1. cheltuieli de înmormântare în sumă totală de 10.980 lei reprezentând:

-sicriu și accesorii în sumă de 2100 lei;

-taxă parohie 500 lei;

-taxă de înmormântare 200 lei;

-contribuție parohie 300 lei;

-120 lei loc de veci pentru o singură persoană;

-turnat trotuar 400 lei ;

-turnat trotuar și bordură 700 lei;

-săpat mormânt 360 lei;

-400 lei contravaloare granit;

-pomana 2000 lei;

-monument funerar 3900 lei(reprezentând ½ din valoarea totală de 7800 lei);

2. cheltuieli cu cabinet după def. I. A. reprezentând în total suma de 11.203,26 lei, astfel:

-plata asistent 1000 lei;

-plată rechizite 31,50 lei;

-salarii asistent 70,60 lei și 1000 lei;

-impozit pentru anul 2010, 8903 lei;

-regie 130 lei;

-taxă Florisal cabinet, 68,16 lei;

În ceea ce privește calitatea de moștenitori, reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare vine în concurs cu cei doi fii ai defunctului dintr-o căsătorie anterioară, respectiv cu reclamantul I. G. și pârâtul I. A..

Va lua act de faptul că reclamanta I. M. prin contractul de sesiune nr. 3853/11.10.2010 de la BNP Cherestesiu a cedat cota sa de 2/8 părți din masa succesorală după reclamantul I. G., care împreună cu cota sa legală, are o cotă mai m are din moștenire.

Cu privire la partajul masei succesorale, instanța reține că sumele de bani ce reprezintă activul și pasivul succesoral se pot împărți în funcție de cotele fiecăruia în modul descris prin încheierea dată în baza art. 763 ind. 5 C.p.civ.

În ceea ce privește cele două bunuri, respectiv garajul și autoturismul Opel Astra Break (care fac parte din activul succesoral) pe care nici una din părți nu dorește să-l preia instanța dispune vânzarea la licitație, conform codului de procedură civilă, prețul de pornire fiind de 4000 de euro pentru garaj, conform învoielii dintre părți și 3500 de euro, pentru autoturismul marca Opel Astra Break.

Distribuirea prețului ca urmare a vânzării se va face în funcție de bunurile cuprinse în masa succesorală conform încheierii de la fila 200,din dosarul nr._, astfel garajul bun propriu al defunctului, cota de ¼ soției supraviețuitoare, restul de ¼ părți aparținând celor doi fii, reclamantul I. G. și pârâtului I. A., cu mențiunea că, cota de ¼ parte a reclamantei I. M. a fost cedată reclamantului I. G. care va încasa și prețul pentru cota ei.

În ceea ce privește distribuirea prețului obținut din vânzarea autoturismul marca Opel Astra Break, din care ½ îi revine reclamantei I. M. ca și cotă personală, din cota de ½ parte ce intră în masa succesorală, cota lui I. M. de 2/8 părți îi revine lui I. G. care avea 5/8 părți din masa succesorală și 3/8 părți revin lui I. A. jun.

Va admite în parte acțiunea reconvențională a pârâtului I. A. așa cum a fost precizată, în sensul că va constata că în masa succesorală după def. I. A., intră cota de 1/1 parte (și nu ½) din garajul de cărămidă și beton, situat în mun. Carei, Piața A. I., intabulat în cf._, nr. top 564/16, în cotele care au fost descrise mai sus.

În baza art. 276 v. c.pr.civ. compensează cheltuieli de judecată deoarece potrivit acestui text de lege: „Când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.”

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția prematurității în ceea ce privește acțiunea reconvențională, având ca obiect masa succesorală, invocată de către reprezentanta legală a reclamanților I. M. și I. G..

Admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamanții I. M. și I. G. așa cum a fost precizată, având ca obiect constatarea calității de moștenitori (soție supraviețuitoare și fii), precum și a activului succesoral și a pasivului succesoral, după defunctul I. A. sen., (decedat la data de 18.09.2010), în sensul că fac parte din activul succesoral următoarele bunuri:

-cota de ½ parte din autoturismul Astra Break (an fabricație 2001), cealaltă parte de ½ revenind reclamantei I. M., autoturism evaluat de către părți de comun acord la suma de 3500 euro.

-1/2 parte din depozitul bancar de la Raiffeisen Bank, adică ½ parte din suma totală de 33.327,64 lei cealaltă ½ reprezentând cota reclamantei I. M. în calitate de soție supraviețuitoare.

Bunurile care fac parte din pasivul succesoral sunt:

1. cheltuieli de înmormântare în sumă totală de 10.980 lei reprezentând:

-sicriu și accesorii în sumă de 2100 lei;

-taxă parohie 500 lei;

-taxă de înmormântare 200 lei;

-contribuție parohie 300 lei;

-120 lei loc de veci pentru o singură persoană;

-turnat trotuar 400 lei ;

-turnat trotuar și bordură 700 lei;

-săpat mormânt 360 lei;

-400 lei contravaloare granit;

-pomana 2000 lei;

-monumet funerar 3900 lei(reprezentând ½ din valoarea totală de 7800 lei);

2. cheltuieli cu cabinet după def. I. A. reprezentând în total suma de 11.203,26 lei, astfel:

-plata asistent 1000 lei;

-plată rechizite 31,50 lei;

-salarii asistent 70,60 lei și 1000 lei;

-impozit pentru anul 2010, 8903 lei;

-regie 130 lei;

-taxă Florisal cabinet, 68,16 lei;

Ia act de faptul că reclamanta I. M. prin contractul de sesiune nr. 3853/11.10.2010 de la BNP Cherestesiu a cedat cota sa de 2/8 părți din masa succesorală după reclamantul I. G., care împreună cu cota sa legală, are o cotă mai m are din moștenire.

Admite în parte acțiunea reconvențională a pârâtului I. A. așa cum a fost precizată, în sensul că va constata că în masa succesorală după def. I. A., intră cota de 1/1 parte (și nu ½) din garajul de cărămidă și beton, situat în mun. Carei, Piața A. I., intabulat în cf._, nr. top 564/16, în cotele care au fost descrise mai sus.

În baza art. 276 v. c.pr.civ. compensează cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi 31.03.2015

PREȘEDINTE GREFIER

C. S. MINODORATOUT C.

Red. C.S.M

Tehnored. C.T.

5 ex/ 27.04.2015

Emis 3 .

2 ex. reclamanții I. M., domiciliată în Carei, .. 4/8, județ Satu M. și I. G. domiciliat în Carei, ./3, județ Satu M.

1 ex. intimatul I. A., domiciliat în A. I., ., jud. A.

C.T. 31 martie 2015

← Prestaţie tabulară. Sentința nr. 333/2015. Judecătoria CAREI		Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 464/2015.... →

Succesiune. Sentința nr. 484/2015. Judecătoria CAREI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Sentința nr. 484/2015. Judecătoria CAREI