Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 2016/2016. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2016/2016 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-02-2016 în dosarul nr. 2016/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 2016
Ședința publică de la 11.02. 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. B.
Grefier L. B.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamantul B. I. C. și pârâta S. E. A., având ca obiect modificare legătură minor
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul asistat de av D. și pârâta asistată de av .R., martorul V. Nicușor ;lipsă martorii D. I., S. V. și I. R.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, instanța a procedat în ședința de judecată de astăzi la luarea interogatoriului reclamantului de către pârât prin intermediul instanței, în conformitate cu art.352 și art.354 alin.1 cod de procedură civilă, - răspunsurile fiind consemnate, iar interogatoriul semnat pe fiecare pagină de președinte, grefier, pârâtă și reclamant, - care a răspuns după ce a luat la cunoștință de cuprins, - interogatoriul fiind atașat la dosar.
Față de poziția sinceră a reclamantului la interogatoriu ,instanța apreciază că nu se mai impune audierea martorilor ,drept pentru care in conformitate cu art 259 cod proc civ revine asupra măsurii prin care s-a dispun audierea martorilor.
In conformitate cu art.244 al.1/cod proc.civ., declară cercetarea procesului încheiată, iar conform art.392/cod proc.civ., instanța deschide dezbaterea pe fond și acordă cuvântul apărătorilor părților
Avocat D. pentru reclamant având cuvântul pe fond a solicitat admiterea cererii, modificarea programului de vizită minor ,fără cheltuieli de judecată .
Av.R. pentru pârâtă având cuvântul pe fond a solicitat respingerea cererii și menținerea programului de vizită minor stabilit prin decizia Tribunalului D. ; majorarea pensiei de întreținere in funcție de venitul minim pe economie și cheltuieli de judecată
Conform art.394 alin.1/cod proc.civ., închide dezbaterile pe fond și reține cauza spre soluționare
JUDECATA
Prin cererea înregistrată la data de 17.06.2015 sub numărul_ pe rolul Judecătoriei C., reclamantul B. I. C., cu domiciliul în C., .. 75 ,..1,., a chemat în judecată pârâta S. E. A. din C. ,.,.,. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună încuviințarea reclamantului de a avea legături personale cu minora in primul și al treilea sfârșit de săptămână de vineri orele 17 până duminică orele 17, cu ridicarea de către tată si rămânerea la acesta peste noapte ; șapte zile consecutive in vacanța de iarnă in anii pari (care să cuprindă și zilele 24,25,26 decembrie ) ,iar in anii impari cele 7 zile să cuprindă zilele de 31 decembrie, 01 și 02 ianuarie, cu rămânerea acesteia peste noapte la tată; jumătate din vacanța de vară, . jumătate ,iar in anul următor cea de-a doua jumătate, cu rămânerea acesteia peste noapte la tată.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin sentința civilă nr._/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C., a fost desfăcută căsătoria părților, s-a dispus încredințarea minorei B. M. T. născută la 09.10.2009 spre creștere și educare pârâtei, cu obligarea reclamantului la plata pensiei de întreținere pentru minoră . Prin decizia civilă 126/13.09.2011 pronunțată de Tribunalul D. s-a luat act de învoiala părților privind legătura personală a reclamantului cu minora in prima și a treia săptămână a lunii, sâmbăta intre orele 10,00- 18.00 și duminica intre orele 10.00-18.00 ,la reședința tatălui din . mamei ; o săptămână in perioada 26 decembrie și 30 decembrie și intre 02 ianuarie – 05 ianuarie la domiciliul reclamantului ; in perioada de vară o săptămână in luna iulie și o săptămână in luna august . In prezent minora are vârsta de 6 ani putând să aibă legături personale cu tatăl ,fără ca pârâta să fie prezentă, fiind in interesul minorei să dezvolte relații echilibrate și armonioase cu ambii părinți . Reclamantul a subliniat că este un tată grijuliu și iubitor cu minora, fiind interesat de creșterea și educarea ei. Reclamantul realizează venituri și deține un imobil îngrijit ,confortabil ,putând să -i ofere minorei un mediu adecvat de petrecere a timpului liber .
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art.403/cod civ. ,art.14 / Legea nr.272/2004 ,art.8 CEDO.
În dovedirea cererii, s-au solicitat proba cu înscrisuri, ancheta socială, doi martori: V. Nicușor din C. . județul D. și D. I. din C. ,.. 35 județul D. .
Cererea s-a depus în două exemplare, fiind semnată și legal timbrată..
În susținerea cererii, s-au depus următoarele acte în xerocopie, în dublu exemplar, cu mențiunea conform cu originalul: decizia civilă nr. 126/13.09.2011 pronunțată de Tribunalul D., definitivă .S-a depus și o xerocopie de pe cartea de identitate a reclamantului.
Prin rezoluția din data de 18.06.2015 conform art.200 alin.2/cod proc.civ., când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute de art.194-197/cod proc.civ., s-au comunicat reclamantului, ca în termen de cel mult 10 zile de la primirea prezentei adrese, să facă completările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii, după cum urmează:
- conform art.194 lit.a/cod proc.civ., reclamantul să menționeze în scris codul numeric personal al reclamantului și codul numeric personal al pârâtei;
-conform art.194lit.e raportat la art.150/cod proc.civ., reclamantul să depună copie de pe cartea de identitate a reclamantului - în dublu exemplar cu mențiunea conform cu originalul.
Ulterior ,reclamantul a menționat in scris codul numeric personal al reclamantului_, a specificat că nu cunoaște care este codul numeric personal al pârâtei ; a depus cartea de identitate a reclamantului în dublu exemplar cu mențiunea conform cu originalul.
Prin rezoluția din data de 13.07.2015 în conformitate cu art.201 alin.1/cod proc.civ., coroborat cu art.208 alin.1, art.149 alin.1 și art.150 alin.5/cod proc.civ. s-au comunicat pârâtei un exemplar de pe cererea de chemare în judecată și de pe înscrisuri, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art.165/cod proc.civ., sub sancțiunea prevăzută de art.208 alin.2/cod proc.civ., a decăderii pârâtei din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.Conform art.254 alin.1/cod proc.civ., probele se propun sub sancțiunea decăderii (de către pârâtă) prin întâmpinare. Întâmpinarea se depune în dublu exemplar pentru a se putea comunica un exemplar reclamantului, conform art.149 alin.1/cod proc.civ.
Pârâta CNP_ a formulat întâmpinare, în care a solicitat respingerea acțiunii. Pârâta a arătat că in anul 2013, reclamantul a plecat in Italia și a păstrat ocazional legătura cu minora, venind in țară la câteva luni, vizitând-o pe minoră. Pârâta a subliniat că nu i-a interzis reclamantului legătura cu minora .Reclamantului nu-i place să se joace cu minora și nici să o ia in brațe . De 2- 3 luni, reclamantul nu a mai păstrat legătura cu minora pentru că nu a respectat programul de vizită a minorei așa cum a fost stabilit prin hotărârea judecătorească . Minora are program de hrană, somn și de joacă .Reclamantul nu are posibilități financiare și nu se poate îngriji de minoră .
Pe cale reconvențională ,pârâta a solicitat majorarea pensiei de întreținere in favoarea minorei subliniind că reclamantul pârât nu are serviciu .
In drept ,pârâta reclamantă a invocat dispozițiile art 209 cod proc civ și a solicitat proba cu înscrisuri ,anexând in xerocopii conform cu originalul sent civ_/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. ,cartea de identitate a pârâtei reclamante, certificatul de naștere al minorei și decizia civilă nr. 126/13.09.2011 pronunțată de Tribunalul D., definitivă.
Prin rezoluția din 07.09.2015 în conformitate cu art.201 al.2/cod proc.civ., s-a comunicat reclamantului pârât un exemplar de pe întâmpinare, cu obligația ca reclamantul pârât să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare, pârâta reclamantă urmând să ia cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
Reclamantul pârât nu a formulat răspuns la întâmpinare .
La primul termen de judecată în conformitate cu art.219 alin.1/cod proc.civ, pârâta reclamanta a fost identificată în baza cărții de identitate și au fost verificate împuternicirile avocațiale ale apărătorilor părților .
La interpelarea instanței,pârâta reclamantă a arătat că minorul locuiește in C. .
Instanța in conformitate cu art. 131 al.1 cod proc .civ la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate din oficiu a verificat și a stabilit că este competentă material și teritorial să judece pricina pentru temeiul de drept prev de art. 94 pct .1 lit. a; art 107,cod proc civ, art 496 al.5 ,art 262, 403 cod civ
Conform art. 224 cod proc .civ ,instanța a acordat cuvântul pe cererea de probatorii
Apărătorul reclamantului pârât și-a menținut probele solicitate in acțiune (acte, martori V. Nicușor ,D. I. ,efectuarea anchetei psihosociale in Podari ) pentru a dovedi condițiile de locuit și posibilitățile pe care le are reclamantul pârât pentru îngrijirea minorei ; totodată solicită astăzi proba cu interogatoriul pârâtei reclamante ; de asemenea arată că reclamantul pârât nu realizează venituri impozabile
Apărătorul pârâtei reclamante și-a menținut probele solicitate in întâmpinare (acte, martori S. V. și I. R. ,interogatoriul reclamantului pârât ) pentru a dovedi că reclamantul pârât a solicitat stabilirea programului de vizită minor ca și când nu ar fi existat un program stabilit printr-o hotărâre judecătorească și învederează că se opune la proba cu interogatoriul pârâtei reclamante solicitată la acest termen .
In virtutea rolului activ prev de art 254 al 5 cod proc civ instanța a pus in discuție efectuarea unei adrese către AFP D. pentru a se comunica dacă reclamantul realizează venituri impozabile,probă cu care părțile au fost de acord.
In conformitate cu art.22 al 4 cod proc civ ,instanța a pus in discuția părților și apoi a restabilit calificarea juridică a acțiunii ca fiind modificare legătură minor
Apreciind ca fiind utile și concludente probele solicitate in acțiune și intîmpinare, instanța a încuviințat proba cu acte în conformitate cu dispozițiile art 255 al.1, art. 258 al. 1, art. 254 al.1 cod proc civ ; a admis proba cu martori conform art 309 al.1 corob cu art 255 al.1, art. 258 al. 1, art. 254 al.1 cod proc civ ; a admis proba cu interogatoriul reclamantului pârât conform art 351 cod proc civ și s-a citat conform art 157 al 1 lit. i,j corob. cu art 203 al.1 cod proc civ . În conformitate cu art. 258 al.2 cod proc civ, instanța a luat act că reclamantul pârât a solicitat probele pentru a dovedi condițiile de locuit și posibilitățile pe care le are reclamantul pârât pentru îngrijirea minorei ; iar pârâta reclamantă pentru a dovedi că reclamantul pârât a solicitat stabilirea programului de vizită minor ca și când nu ar fi existat un program stabilit printr-o hotărâre judecătorească
In conformitate cu art 173 cpc s-au citat martorii părților .
Având in vedere că proba cu interogatoriul pârâtei reclamante nu a fost solicitată de reclamantul pârât prin acțiune conform art 254 al 1 cod proc civ,iar apărătorul pârâtei reclamante s-a opus la această probă, solicitată la termenul de judecată din 19.11.2015, instanța apreciind că nu sunt incidente dispozițiile prev de art 254 al.2 cod proc civ, a respins proba cu interogatoriul pârâtei reclamante .
In conformitate cu art 229 al 2 lit. b din legea 71/10.06.2011, instanța a încuviințat efectuarea anchetei psihosociale, în dovedirea interesului superior al minorului, la domiciliul reclamantului pârât .
S- a emis adresă către Primăria Podari pentru efectuarea anchetei psihosociale la domiciliul reclamantului pârât (prin care să se verifice condițiile de locuit și de viață oferite minorei, preocuparea manifestată de fiecare părinte pentru creșterea minorei, comportamentul părinților, posibilitățile materiale ale părinților, gradul de atașament și legăturile afective dintre copii și părinți, îngrijirea sănătății, dezvoltare fizică ,psihică și intelectuală ,educația și învățătura ,orientarea și sfaturile necesare ) .
S-a emis adresă către AFP D. pentru a se comunica dacă reclamantul pârât realizează venituri impozabile
După ascultarea părților, instanța în baza art .238 al 1 cod proc. civ a estimat durata necesară pentru cercetarea procesului până la termenul de judecată următor acordat în cauză.
S-a depus referatul de anchetă nr.4/06.01.2016 al autorității tutelare Podari
In ședința de judecată de astăzi, instanța a procedat în ședința de judecată de astăzi la luarea interogatoriului reclamantului pârât de către pârâta reclamantă prin intermediul instanței, în conformitate cu art.352 și art.354 alin.1 cod de procedură civilă, - răspunsurile fiind consemnate, iar interogatoriul semnat pe fiecare pagină de președinte, grefier, pârâta reclamantă și reclamantul pârât, - care a răspuns după ce a luat la cunoștință de cuprins, - interogatoriul fiind atașat la dosar.
Analizând susținerile părților din cererile formulate, - pe baza probelor administrate în cauză, - instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr._/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. a fost desfăcută căsătoria părților, s-a dispus ca pârâta reclamantă să revină la numele purtat anterior căsătoriei (S. ), s-a dispus încredințarea minorei B. M. T. născută la 09.10.2009 spre creștere și educare pârâtei reclamante ; cu obligarea reclamantului pârât la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 126 lei lunar în favoarea minorei; s-a încuviințat ca reclamantul pârât să aibă legături personale cu minora în următoarea modalitate: în prima și a treia săptămână a lunii de vineri orele 10.00 până duminică orele 16.00; o săptămână in perioada vacanței de iarnă a minorei, 2 săptămâni in vacanța de vară in domiciliul reclamantului pârât .
Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel care a fost admis prin decizia 126/13.09.2011 pronunțată de tribunalul D. rămasă irevocabilă prin decizia civilă 4948/10.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. ,in sensul că sentința a fost schimbată in parte ,luându-se act de tranzacția părților privind modalitatea de păstrare a legăturii personale dintre reclamantul pârât și minoră: în prima și a treia săptămână a lunii de sâmbăta orele 10.00-18.00 duminica intre orele 10.00-18.00 la reședința tatălui din . mamei ; o săptămână in perioada 26 decembrie și 30 decembrie și intre 02 ianuarie și 05 ianuarie, in perioada de vară, o săptămână in luna iulie și o săptămână in luna august cu respectarea orelor stabilite anterior .
La interogatoriu, reclamantul pârât a recunoscut că pârâta reclamanta nu s-a opus niciodată desfășurării legăturii personale a reclamantului pârât cu minora, conform deciziei civile 126/13.09.2011 a Tribunalului D. că a fost plecat din tară in 2013 in Italia ,iar când a revenit in România o dată la câteva luni a contactat-o pe pârâta reclamantă telefonic pentru vizitarea minorei .Reclamantul pârât a recunoscut la interogatoriu că programul de legături personale cu minora s-a realizat sporadic din cauza lipsei acestuia din România . Totodată reclamantul pârât a mai recunoscut la interogatoriu că minora a fost adusă la domiciliul său de către pârâta reclamantă o dată pe lună (sâmbăta sau duminica intre orele 11-18) in .> Prin urmare, reclamantul pârât recunoscând la interogatoriu că pârâta reclamanta nu s-a opus la legătura personală a acestuia cu minora așa cum a fost stabilită prin hotărârea judecătorească definitivă la care am făcut referire pe larg mai sus și că din contră, din cauza reclamantului pârât care a fost plecat in străinătate acesta a ținut sporadic legătura cu minora ci nu din vina pârâtei reclamante- instanța este îndreptățită să concluzioneze că nefiind îndeplinită cerința interzicerii dreptului reclamantului pârât de a lua legătura cu minora și nici cea a manifestării de către acesta a unui interes constant in ceea ce privește respectarea programului de legături personale cu minora cum a fost stabilit prin hotărârea judecătorească definitivă, din cauză că acesta a fost plecat mereu plecat in străinătate, înseamnă că nu se justifică cererea de modificare a legăturii personale cu minora. Această ,deoarece pârâta reclamanta nu i-a interzis reclamantului pârât legătura cu minora ,iar reclamantul pârât este cel care nu s-a conformat in ceea ce privește respectarea modalității de realizare a legăturii personale cu minora .
De aceea,- aceste aspecte prezentate în mod argumentat mai sus - nu atrag inevitabil revenirea asupra măsurii, - câtă vreme subzistă elementele decisive în concordanță cu interesul superior al minorei.
Așadar, modificarea măsurilor cu privire la copil și-ar fi găsit justificarea numai dacă s-ar fi constatat că situația de fapt reținută inițial de instanță ar fi suferit modificări semnificative, iar interesul superior al copilului ar pleda pentru modificarea măsurii legale.
Deci nu orice modificare a circumstanțelor de fapt trebuie să se regăsească în modalitatea faptică de înfăptuire a ocrotirii părintești, ci doar acelea care ar semnala că pe viitor, menținerea acelei măsuri ar avea consecințe defavorabile asupra creșterii și educării minorei.
De aceea, instanța, fără a neglija consecințele instabilității asupra dezvoltării minorei,- a analizat situația de fapt în cazul din speță în mod concret în funcție de circumstanțele cauzei, cu respectarea dreptului fundamental la relații de familie garantat de art.8/CEDO, dându-se prioritate interesului superior al copilului.
Aceasta tocmai pentru că ideea călăuzitoare în materie, - este aceea a preeminenței interesului copilului, - ce trebuie respectat și asigurat în contextul situațional din cauza dedusă judecății.
În concluzie, schimbările dese, intervențiile inoportune în viața familială a minorei, contrazicând principiul stabilității în creșterea și educarea copilului – art.6 lit.i din Legea 272/2004, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, pot avea consecințe dăunătoare asupra evoluției acesteia.
În raport de considerentele de mai sus, instanța apreciază că nu sunt incidente dispozițiile art. 403 raportate la art 496 alin.5/cod civ., situație în care instanța urmează să respingă cererea principală a reclamantului pârât ca neîntemeiată.
In ceea ce privește cererea reconvențională s-a reținut potrivit adeverinței ANAF nr DJ_/04.12.2015 că reclamantul pârât nu figurează in evidențele fiscale cu venituri impozabile .
În situația în care debitorul obligației de întreținere nu are niciun loc de muncă, pensia de întreținere datorată descendentului minor va fi stabilită luând ca bază de calcul venitul minim pe economia națională și având în vedere nevoile de creștere și educare ale minorului.
Conform art.524 coroborat cu art.527/cod civ. are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau bunurile sale și poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
În acest sens, în conformitate cu art.531 alin.1/cod civ., - instanța de tutelă dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, potrivit împrejurărilor, este abilitată să reducă sau să majoreze cuantumul obligației de întreținere sau chiar să sisteze plata acesteia după cum variază cele două criterii expuse mai sus.
Nevoile minorei au crescut în prezent, și de asemenea cuantumul venitului minim pe economia națională s-a mărit, situație în care instanța constată că împrejurările de fapt avute în vedere la momentul pronunțării sent..civ.nr._/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. rămasă definitivă prin dec civ 4948/10.04.2012 a Curții de Apel C.,s-au schimbat.
În cazul în care cel care urmează să plătească pensia de întreținere nu are venituri sau mijloace materiale, dar este capabil de muncă, - în situația din speță pârâtul, nu poate fi scutit de obligația de întreținere, întrucât orice persoană capabilă de muncă are posibilitatea de a realiza un venit prin muncă.
Prin urmare lipsa unor venituri nu scutește pe debitor de obligația de întreținere, pârâtul având obligația de a depune diligențe pentru realizarea de venituri cel puțin egale cu venitul minim pe economia națională.
Prin noțiunea de mijloace se înțelege nu numai mijloace materiale ci și aptitudinea de a munci a celui obligat la întreținere, care este izvorul obținerii mijloacelor materiale.
Astfel prin aplicarea acestei reguli prevăzută de noțiunea de mijloace instanța poate prezuma existența unor venituri sau a altor surse din punct de vedere financiar ale debitorului obligației de întreținere, deoarece nu s-ar explica în alt mod cum acesta își asigură propria existență.
La calcularea noului cuantum al pensiei de întreținere urmează să fie avute în vedere dispozițiile prev.de art.529 alin.2/cod civ, precum și cuantumul venitului minim pe economia națională (în valoare netă), – conform art 1/ HG 1091/ 2014 coroborat cu dispozițiile Legii 571/2003 cu ultimele modificări privind cota unică de impozitare de 16%.
În cazul părintelui neangajat, baza de calcul la stabilirea pensiei de întreținere o constituie deci salariul minim pe economie, în valoare netă. Este evident că numai venitul net (fie că este salariul efectiv primit pentru munca prestată, fie că este cel minim pe economie, se încadrează în categoria de mijloace, la care se referă art.529 alin.1/cod civ..
Potrivit art.529 alin.2/Cod civ. „când întreținerea este datorată de părinte (...) ea se stabilește până la 1/4 din venitul său lunar net pentru un copil”, - în speță ținând seama de venitul minim pe economia națională (în valoare netă).
În raport de considerentele de mai sus, instanța apreciază că cererea reconvențională este întemeiată, urmând a o admite.
Astfel, instanța urmează să dispună majorarea pensiei de întreținere în sarcina reclamantului pârât și în favoarea minorei născută la 09.10.2009 de la suma de 126 lei lunar la cât a fost obligat reclamantul pârât prin sent.civ.nr._/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. rămasă definitivă prin dec civ 4948/10.04.2012 a Curții de Apel C., la suma de 220,5 lei lunar începând cu data introducerii cererii reconvenționale 11.08.2015 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației de întreținere.
In conformitate cu art 453 al 1 cod proc civ partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat să-i plătească acesteia cheltuieli de judecată .
Prin urmare ,întrucât reclamantul pârât este in culpă procesuală urmează ca acesta să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată către pârâta reclamantă in cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge cererea principală a reclamantului pârât B. I. C. CNP_, cu domiciliul în C., .. 75 ,..1,., in contradictoriu cu pârâta S. E. A. CNP_ cu domiciliul în C. ,.,.,.
Admite cererea reconvențională a pârâtei reclamante
Dispune majorarea pensiei de întreținere în sarcina reclamantului pârât și în favoarea minorei B. M. T. născută la 09.10.2009 de la suma de 126 lei lunar la cât a fost obligat reclamantul pârât prin sent.civ.nr._/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. rămasă definitivă prin dec civ 4948/10.04.2012 a Curții de Apel C., la suma de 220,5 lei lunar începând cu data introducerii cererii reconvenționale 11.08.2015 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației de întreținere.
Dispune obligarea reclamantului pârât la plata cheltuielilor de judecată către pârâta reclamantă in cuantum de 1000 lei (reprezentând onorariu avocat)
Cu apel în 30 de zile (la Judecătoria C. ) de la comunicare..
Pronunțată în ședință publică, azi 11.02.2016.
PREȘEDINTEGREFIER
S.BUȘUIOCL.B.
Red.:B.S./Tehnored.:B.L./Nr.ex.: 4/Data red: 18.02.2016
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 312/2016.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 311/2016. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
