Plângere contravenţională. Sentința nr. 462/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 462/2016 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 462/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR.462
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.01.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. M.
GREFIER: S. C. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. I. și pe intimatul I.T.P.F. TIMIȘOARA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul și martorii F. D. și D. Ș., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că după apelarea cauzei, dar înainte de închiderea ședinței de judecată din data de 26.11.2015, s-a prezentat avocat C. I., apărătorul petentului, care a depus autorizația și licența de pescuit solicitate de instanță, motiv pentru care instanța a revenit asupra dispoziției privind emiterea adresei cu privire la licența și autorizația de pescuit deținute de petent, după care,
În temeiul art.321 Cod procedură civilă, instanța procedează la audierea martorilor F. D. și D. Ș., sub prestare de jurământ, în conformitate cu dispozițiile art.319 Cod procedură civilă, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Având în vedere că autorizația și licența de pescuit depuse la dosar au fost emise după data întocmirii procesului-verbal, instanța interpelează petentul cu privire la deținerea acestor documente valabile la data întocmirii procesului verbal.
Petentul precizează că nu deține alte documente. Învederează instanței faptul că deține permis de pescuit, iar autorizația și licența nu erau necesare pentru locul respectiv.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 alin. 1 C.proc.civ., instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată
Constatând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în baza art. 394 C.proc.civ, președintele închide dezbaterile și, în temeiul art.397 C.proc.civ., reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 01.04.2015, sub numărul de dosar_, petentul C. I., în contradictoriu cu intimatul I.T.P.F. TIMIȘOARA, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal . nr._, emis de MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI DE FRONTIERA LT.P.F.TIMISOARA/SPF DROBETA TR. S.- SERVICIUL TERITORIAL AL POLITIEI DE FRONTIERA M., încheiat la data de 18.03.2015, în localitatea Ostrovul Corbului, județul M., ora 15:30, locul Km FLV 912,2, în baza căruia a fost sancționat cu suma de 300 lei amendă contravențională. A solicitat admiterea plângerii și constatarea nulității absolute a procesului - verbal de contravenție.
În motivare, petentul a arătat că prin procesul - verbal mai sus menționat agentul constatator Saftoiu C. din cadrul SPF Drobeta Tr. S. a consemnat că desfășura activitatea de pescuit comercial pe Fluviul Dunărea cu ambarcațiunea MH 221 și nu a prezentat actele de licența si autorizația de pescuit la solicitarea organelor Poliției de Frontieră.
Petentul a învederat instanței faptul ca aspectele semnalate sunt neadevărate deoarece au fost prezentate atât licența cât și autorizația de pescuit. Față de situația reținută de agentul constatator, am formulat obiecțiuni, pe care acesta nu le-a menționat în procesul - verbal așa cum prevede legea, drept pentru care acesta nu a fost întocmit în prezenta sa și a fost expediat prin posta fără a fi semnat de mine.
Potrivit art. 16 (7) din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor așa cum a fost modificată, în momentul încheierii procesului - verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile trebuie sa fie consemnate distinct in procesul verbal la rubrica "alte mențiuni"" sub sancțiunea nulității procesului verbal de contravenție.
Mai mult, în procesul - verbal la rubrica martori este specificat "Locul era retras și nu se aflau persoane. Refuză să semneze procesul - verbal și devine recalcitrant."
În realitate, ambarcațiunea a fost adusă la mal în dreptul pontonului din satul Ostrovul Corbului lângă drumul care duce către Porțile de F. II.
Proprietarul pontonului, D. Ș., are casa peste drum de ponton, iar în momentul în care a fost adus, sau mai bine spus chemat la mal de către agentul constatator Saftoiu C., a venit până lângă ponton a salutat și a plecat înapoi acasă.
Nu a fost solicitat de agentul constatator să devină martor.
A mai arătat petentul că în barca se mai afla F. D., care nu a asistat la discuțiile de pe mal, nu a fost solicitat să devină martor, dar i s-a întocmit și lui Procesul -Verbal . nr._ cu o sancțiune de 300 lei amendă contravențională, procesul verbal a fost întocmit de agent constatator ..
Față de acestea, petentul a solicitat admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată și constatarea nulității absolute procesului - verbal, de contravenție . nr._.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 16 (7) din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor așa cum a fost modificată.
În dovedirea celor arătate, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale în cadrul căreia să fie audiați martorii F. D. și D. S..
La acțiune au fost anexate procesul-verbal ., nr._ întocmit la data de 18.03.2015, înștiințare de plată, carte de identitate.
Examinând cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe ,s-a constatat că aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197 din Codul de procedura civilă, republicat. În conformitate cu art. 200 alin. 2 C.p.c., republicat, instanța a dispus prin rezoluția din data de 02.04.2015 comunicarea către peetnt a lipsurilor cererii de chemare în judecată, cu mențiunea ca, sub sancțiunea anularii cererii, conform art. 200 alin. 3 C.p.c., în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, să înlăture neregularitățile constatate, respectiv să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit art.19 din OUG nr.80/2013.
Petentul a depus la data de 21.04.2015 dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, aferentă plângerii contravenționale.
Potrivit rezoluției din data de 22.04.2015, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civil, intimatei i-a fost comunicat duplicatul cererii de chemare în judecată și al înscrisurilor atașate acesteia, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Intimata a transmis prin fax, la data de 15.05.2015, întâmpinare, care a fost depusă la dosar și la data de 19.05.2015.
În fapt, la data de 18.03.2015, o patrulă a poliției de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Drobeta Turnu Severin, executând misiune pe malul fluviului Dunărea, raionul de responsabilitate, pe direcția km.flv.912,2, 1-a observat pe numitul C. I. efectuând activități de pescuit comercial. După ce petentul a fost legitimat, prin intermediul Dispeceratului Sectorului Poliției de Frontieră Drobeta Turnu Severin, ofițerul de poliție i-a solicitat să-i prezinte licența și autorizația de pescuit, dar acesta nu s-a conformat celor solicitate, declarând verbal că nu le are asupra sa, drept urmare organul poliției de frontieră l-a sancționat contravențional, aplicându-i minimul amenzii prevăzută de lege.
Potrivit art. 58 lit. b) din O.U.G. nr.23 din 05.03.2008 privind pescuitul și acvacultură cu modificările și completările ulterioare: „neprezentarea permisului, licenței sau autorizației atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravențiile/infracțiunile" constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 600 lei.
Referitor la motivul invocat de petent că :„față de situația reținută de agentul constatator am formulat obiecțiuni, pe care acesta nu le-a menționat în procesul-verbal așa cum prevede legea", considerând astfel că au fost încălcate prevederile art. 16 alin.(7) din Ordonanța nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dorim să subliniem faptul că în mod corect și legal agentul constatator a completat procesul-verbal de contravenție, la rubrica „ Alte mențiuni" reținând următoarele: ,, refuză să semneze procesul-verbal și devine recalcitrant”. Mai mult decât atât, cazurile de nulitate absolută ale procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției sunt prevăzute în mod expres și limitativ în art. 17, din O.G nr.2/2001 și anume: „ Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu." Folosind argumentul de interpretare logică per a contrario, rezultă că necompletarea altor mențiuni, decât cele prevăzute de art. 17 din O.G. nr.2/2001, atrage nulitatea relativă. Astfel, de vreme ce legiuitorul a înțeles să facă o distincție sub aspectul sancțiunii, între mențiunile pe care trebuie să le cuprindă procesul-verbal de constatare a contravenției, rezultă că și natura nulității prevăzută de art. 16, alin.7, teza a II a din O.G.nr.2/2001 este diferită de natura juridică a nulității prevăzută de art. 17, teza a II a din același act normativ.
Se desprinde fără putință de tăgadă, concluzia, după care, numai în cazul încălcării dispozițiilor art. 17 .mai sus menționat, procesul-verbal de constatare a contravenției, ca act administrativ, este, evident, nevalabil, sub aspectul prezumției de legalitate, implicit al beneficiului executării din oficiu, astfel încât, numai în această ipoteză, legea conferă contravenientului, argumente irefutabile, de a se abține de la executare și obligă organele competente a soluționa căile de atac, să constate și din oficiu, nulitatea actului administrativ. Prin urmare, nulitatea prevăzută de art. 16, alin.7, teza a II a din O.G. nr.2/2001, fiind relativă, nu va putea fi constatată din oficiu, de către instanța de judecată, ci declarată în funcție de întregul sistem probator administrat în cauză, atunci când se constată că vătămarea nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului și când vătămarea produsă prin încălcarea dispozițiilor este dovedită de contravenient.
Agentul constatator, cu ocazia întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, a respectat întocmai prevederile art. 19, alin.3 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor care statuează că: „ în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod."", astfel că acesta în conținutul procesului-verbal a menționat că „locul era retras și nu se aflau persoane."
A mai învederat că stabilirea sancțiunii este făcută de agentul constatator în funcție de împrejurările faptei, iar procesul-verbal face dovada situației de fapt reținute în cuprinsul său până la proba contrară, sarcina probei revine petentului. Fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
De asemenea, intimata a învederat faptul că din studiul procesului-verbal de constatare a contravenției, rezultă că acesta a fost întocmit corect cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, și nu sunt cazuri de nulitate a procesului-verbal.
Având în vedere cele prezentate, intimata a solicitat instanței să respingă plângerea ca neîntemeiată și să mențină procesul-verbal ca valabil încheiat.
În probatoriu, intimata a solicitat admiterea probei cu înscrisuri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și urm. din C.p.c, dispozițiile art.58, lit.b) din O.U.G. nr.23/2008 Rep., precum și pe dispozițiile art. 16, alii art. 19, alin.3, art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În conformitate cu prevederile art.223, alin.3 din C. proc. civ., intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
La întâmpinare a fost anexată Nota raport a agentului constatator.
Prin rezoluția din data de 20.05.2015, în temeiul art.201 alin.2 C.proc.civ., instanța a dispus comunicarea către petent a duplicatului întâmpinării și al înscrisurilor atașate, cu mențiunea de a formula răspuns, în termen de 10 zile de la comunicare. Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Constatând îndeplinite condițiile legale, prin rezoluția din data de 03.06.2015, instanța a fixat primul termen de judecată la data de 12.02.2015 și a dispus citarea părților.
Prin notele de ședință depuse la dosar la data de 25.09.2015, intimata a solicitat instanței să respingă proba testimonială cu martorul F. D. apreciind că între acesta și petent există o legătură de interese, martorul din prezenta cauză aflându-se cu petentul la momentul sancționării, fiind și acesta sancționat contravențional.
În ședința din data de 26.1._, după apelarea cauzei, apărătorul petentului, avocat C. I., a depus la dosar licența de pescuit nr. OL1844/25.05.2015, autorizația de pescuit comercial nr.1844/25.05.2015, valabilă de la 26.05.2015 până la 31.12.2015 și permisele de pescuit . nr.OL690/15.05.2014 și . nr.OL691/15.05.2014.
Sub aspectul materialului probator, instanța a încuviințat și administrat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii F. D. și D. Ș., iar pentru intimată prob acu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate în cauza și raportat la dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data 18.03.2015 de un agent constatator din cadrul intimatului Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, petentul C. I. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 300 lei pentru fapta prevăzută de art. 58 lit. b din OUG nr. 23/2008.
În fapt, s-a reținut că în data de 18.03.2015, în jurul orelor 15:30, pe fluviul Dunărea – la km fluvial 912,2 a efectuat activități de pescuit comercial cu ambarcațiunea MH221 și nu a prezentat licența și autorizația de pescuit comercial.
În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pe baza declarațiilor petentului și ale persoanelor citate, dacă se prezintă, precum și a altor probe prevăzute de lege, în scopul asigurării garanțiilor de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumției de nevinovăție (A. c. României, par. 66).
Sub aspectul legalității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel invocate și constatate de instanță din oficiu.
Instanța, analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data 18.03.2015 constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent în sensul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu este semnat de către un martor, ci numai de agentul constatator, instanța îl apreciază neîntemeiat.
Instanța reține că, potrivit art. 19 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. În lipsa unui martor agentul constatator va consemna motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Astfel indicarea unui martor asistent este necesar, după cum rezultă din art. 19 alin. 1 teza a-II-a din OG nr. 2/2001 nu pentru a confirma situația reținută în procesul-verbal de contravenție și pentru care a fost aplicată sancțiunea contravențional, ci să confirme împrejurarea în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze. Ori, în procesul verbal contestat a fost menționat expres că nu a fost de față nici un martor, locul fiind retras.
Instanța reține că petentul a invocat faptul că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni.
Astfel, instanța reține că din interpretarea dispozițiilor alin.7 art.16 din OG nr.2/2001 reiese că agentul constatator are două obligații, respectiv obligația de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare și obligația de a le consemna în procesul-verbal la rubrica „alte mențiuni”. Din formularea textului de lege rezultă că neîndeplinirea obligației de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni nu este sancționată expres cu nulitatea, fiind deci în prezența unei nulități virtuale, în acest sens stipulând și Decizia nr. XXII/19 martie 2007, dată în recursul în interesul legii. În acest caz sancțiunea este nulitatea relativă, anularea actului intervenind în condițiile art.178 Cod de procedură civilă doar în măsura constatării unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Pe de altă parte, instituirea obligației de a consemna obiecțiunile contravenientului în procesul-verbal la rubrica „alte mențiuni”, este o garanție a respectării dreptului la apărare al contravenientului. În consecință, instanța apreciază că, dreptul la apărare al petentului și egalitatea armelor, ca și condiții ale unui proces echitabil sunt respectate în cauză, instanța având posibilitatea să verifice în concret dacă s-au respectat dispozițiile legale în materie prin acordarea posibilității petentului să-și formuleze probatorii în susținerea plângerii și să formuleze eventualele obiecțiuni în instanță.
Pe de altă parte însă, se poate proba contrariul celor reținute prin procesul-verbal, prin administrarea de probe, inclusiv declarația unui martor, fiind atributul exclusiv al instanței de judecată să aprecieze asupra probelor și să stabilească adevărul în fiecare cauză. În speță, petentul a avut posibilitatea să-și dovedească susținerile, inclusiv prin audierea martorilor D. Ș. și F. D..
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței CEDO, forța probantă a proceselor-verbale este lăsat la latitudinea fiecărui stat de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din OG nr. 2/2001), în cadrul căreia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, cauza N. c. României).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată personal de agentul constatator, prin propriile simțuri, se apreciază că faptele constatate personal de acesta sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasburg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, considerăm că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. În situația în care agentul nu a constatat personal fapta contravențională, prezumția de temeinicie nu poate funcționa, întrucât nu își găsește rațiunea. Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul în această situație) consemnează exact fapta pe care o constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Este evident că această rațiune nu se regăsește în situația în care fapta nu este constatată personal. În sprijinul acestei afirmații se poate aduce argumentul că și Codul civil tratează diferit mențiunile constatate personal din actele autentice, față de celelalte mențiuni. Așa cum rezultă din actele dosarului, situația da fapt în cauza de față a fost constatată personal de către agentul constatator.
În cauza de față, instanța consideră că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat.
Din declarația martorului, instanța reține că petentul împreună cu numitul C. I. efectuau activități de pescuit comercial pe fluviul Dunărea, fiind văzuți personal de către martor. De altfel, tot martorul a afirmat că i-a văzut de nenumărate ori pe cei doi pescuind pe fluviul Dunărea (fila 64).
Martorul audiat, D. Ș. a declarat că, după ce petentul împreună cu persoana cu care era în barcă au ajuns la pontonul plutitor, a plecat acasă și nu știe ce s-a discutat între cele două persoane din barcă și patrula Poliției de Frontieră.
Martorul F. D. a declarat că este angajatul petentului și merge cu acesta la pescuit de câte ori este nevoie. A precizat că se afla cu petentul în barcă în momentul în care Poliția de Frontieră le-a cerut documentele pentru pescuit, dar nu știe dacă petentul a prezentat actele deoarece C. I. a coborât din barcă și a mers să discute cu agenții constatatori.
Petentul a depus la dosar licența de pescuit nr. OL 1844 din 25.05.2015 și autorizația de pescuit comercial nr. 1844 din 25.05.2015, valabilă de la 26.05.2015 până la 31.12.2015, (filele 66,67), emise după întocmirea procesului verbal.
De asemenea, instanța reține că potrivit art. 58 lit. b) din OUG nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura „neprezentarea permisului, licenței sau autorizației atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravențiile” constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 600 lei.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Instanța nu va înlocui sancțiunea cu amendă aplicată prin procesul verbal, cu avertisment, deoarece petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum minim prevăzut de lege, dar și ținând cont că deși nu avea documente pentru a pescui legal, a ieșit la pescuit cu barca pe D. în scop comercial, fapt ce denotă o indiferență față de respectarea legii .
Pentru aceste considerente, instanța, în baza dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, va respinge, ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul F. D. și va menține procesul-verbal de contravenție întocmit, ca fiind legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. I., CNP_, cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., ., ., județul M., și pe intimatul I.T.P.F. TIMIȘOARA, cod fiscal_, cu sediul în Timișoara, ..49, județul T...
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.01.2016, la sediul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.MM/ Tehnored.SCL
4 ex./2 ..02.2016
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 479/2016. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 519/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
