Uzucapiune. Hotărâre din 26-05-2014, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 26-05-2014 în dosarul nr. 4652/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.05.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: G. C. M.
GREFIER: D. O. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâta P. M. București – prin Primarul General, având ca obiect uzucapiune – REJUDECARE.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul prin avocat, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosar de către domnul expert B. Emeric planul de amplasament avizat la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară - București.
Avocatul reclamantului precizează ca nu mai are de formulat alte cereri și solicita acordarea cuvântului pe fondul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul prin avocat pune concluzii de admitere a cererii astfel cum a fost formulată, să se constate ca este proprietar al terenului in suprafață de 50,36 mp situat in București, ., sector 4, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani, împlinită prin joncțiunea posesiei. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera precum și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă, va amâna pronunțarea, motiv pentru care,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 12.05.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.05.2014.
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. O. M.
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.05.2014
INSTANȚA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 19.05.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.05.2014.
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. O. M.
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.05.2014
INSTANȚA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 26.05.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.05.2014.
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. O. M.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4652
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.05.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: G. C. M.
GREFIER: D. O. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâta P. M. București – prin Primarul General, având ca obiect uzucapiune – REJUDECARE.
Dezbaterile si susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05.05.2014 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 26.05.2014.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București sub nr._ la data de 04 februarie 2011 reclamantul P. I. a chemat în judecată pe pârâta P. Sectorului 4 București prin Primar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că reclamantul a dobândit, ca urmare a prescripției achizitive de lungă durată, dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 50,36 mp. situată în ., sector 4.
În motivarea acțiunii se arată că în anul 1998 reclamantul a dobândit de la M. T. și M. E. dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 100 mp. situat în București ., sector 4, în baza Contractului de vânzare – cumpărare autentificat la BNP „E. P.” sub nr.1351/ 22.04.1998.
Susține reclamantul că terenul era identificat la momentul vânzării printr-un releveu care nu poartă semnătura și ștampila unui topograf autorizat și printr-un plan de încadrare în zonă, cartografiat în 1981 și actualizat în 1989, astfel că la momentul dobândirii nu s-au efectuat schițe și măsurători cadastrale la fața locului, grănițuirea făcându-se amiabil, prin stabilirea graniței în funcție de deschiderea la stradă agreată a fi împărțită.
Reclamantul, mai adaugă, că terenul era împrejmuit cu gard, precum și faptul că odată cu obținerea titlului de proprietate a intrat și în posesia terenului, însă în anul 2003 când a procedat la întocmirea documentației cadastrale în vederea intabulării dreptului de proprietate s-a constatat că suprafața de teren este de 150,36 mp., ceea ce înseamnă mai mult cu 50,36 mp. decât suprafața din acte, motiv pentru care nu a putut fi primită cererea de eliberare a numărului cadastral și intabulare, fiind depășite erorile admise în aceste sens.
Ca urmare a faptului că pentru suprafața de teren de 100 mp. deține titlu de proprietate, iar dreptul său nu este contestat de nimeni, reclamantul solicită să se constate că este proprietar și pe suprafața excedentară de 50,36 mp., necuprinsă în actele de proprietate, suprafață care se găsește în stăpânirea sa și a autorilor săi.
Totodată, reclamantul precizează că înțelege să invoce joncțiunea posesiilor, în temeiul art.1860 C.civ., posesia terenului fiind exercitată continuu, neîntrerupt, netulburat și sub nume de proprietar de către M. E. și M. T., moștenitori ai autorilor lor, M. C. și M., care la rândul or dobândiseră dreptul de proprietate și posesia de la L. O. prin Actul de vânzare – cumpărare autentificat de Tribunalul I. – Secția notariat la nr._/1935.
În drept cererea de chemare în judecată este întemeiată pe dispozițiile art.1837, art.1845 – art.1847, art.1854, art.1859 și art.1860 C.civ.; art.10, art.26, art.61 și art.62 din legea nr.76/1996 a cadastrului și publicității imobiliare și art.26 din Ordinul pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară nr.634/2006.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, în copii certificate, următoarele înscrisuri: Adresa nr._/02.06.2008 emisă de D.G.I.T.L. Sector 4; certificat de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale în cazul persoanelor fizice; Cerere pentru obținerea avizului de întocmire a documentației tehnice necesare înscrierii în cartea funciară; Documentație pentru obținerea numărului cadastral; Contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1351/22.04.1998 de NP „P. E.”; schițe; Dispoziția Primarului General al M. București nr.578/ 11.04.1996; Sentința civilă nr.9134/22.12.1995 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr.8148/1993 și Act de vânzare – cumpărare autentificat de Tribunalul I. –Secția Notariat sub nr.30.989/26.09.1935.
Prin precizările formulate la data de 03 iunie 2011 și în ședința publică de la data de 27 iunie 2011, reclamantul, prin mandatar, a indicat că înțelege să se judece cu pârâții Consiliul General al M. București și P. Sectorului 4 București prin Primar.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 2.367,48 lei, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 37,5 lei.
La data de 31 martie 2011, prin serviciul Registratură s-a depus la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de pârâta P. Sectorului 4 prin Primar, prin care s-au invocat excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și lipsei calității procesuale pasive.
În motivarea excepției lipsei capacității de folosință se arată, față de prevederile art.80 din Legea nr.215/2001, republicată, că P. Sector 4 nu se regăsește printre autoritățile administrației publice locale reglementate prin lege, deci nu este o autoritate a administrației publice locale.
De asemenea, față de dispozițiile art.61 alin.3 și alin. 4 și art.77 din Legea nr.215/2001, susține pârâta, P. Sector 4 este o structură funcțională cu activitate permanentă constituită din primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ teritoriale și aparatul de specialitate.
Pe cale de consecință, pârâta P. Sectorului 4 București subliniază că nu are personalitate juridică, și prin urmare nici capacitate de folosință, și, în conformitate cu prevederile art.41 C.pr.civ. nu poate sta în judecată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive pârâta arată că în baza art.119 din Legea nr.215/2001, cu modificările ulterioare, bunurile mobile și imobile ce aparțin domeniului public și privat al unității administrativ teritoriale constituie patrimoniul unității administrativ teritoriale, în speță patrimoniului M. București, acesta având și capacitate juridică deplină, putând sta în judecată prin Primarul General.
Se mai arată că în legătură cu imobilul în cauză nu există o hotărâre a C.G.M.B. pentru trecerea acestuia în administrarea Consiliului Local al Sectorului 4 București, iar prin actele existente la dosarul cauzei reclamantul nu face în niciun fel dovada legitimității procesuale pasive a Primăriei Sectorului 4.
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.115 – 118 C.pr.civ. și Legea nr.215/2001, privind administrația publică locală, modificată și completată.
Pârâtul Consiliul General al M. București prin Primarul General, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței deși a fost legal citat în acest sens.
La termenul de judecată de la data de 26 septembrie 2011 instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. Sectorului 4 prin Primar și a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a aceleiași pârâte. Ulterior, la termenul de judecată de la data de 26 martie 2012, din oficiu, instanța a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Consiliul General al M. București.
În cauză a fost admisă și administrată proba cu înscrisuri pentru reclamant și pârâta P. Sectorului 4 prin Primar, pentru reclamant fiind, de asemenea, încuviințate și administrate și proba testimonială și expertiză tehnică specialitatea topografie.
În cadrul probei cu înscrisuri s-au mai depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: Raport extrajudiciar de evaluare; Adresa nr. IIB 1006.4/27.06.2011 emisă de D.G.I.T.L. Sector 4; Declarația numitului V. S. C.; Declarația nr.594/ 20 iunie 2011 a S.C. „Electrotranscom” SRL; Adresa nr. IIB 1000.3/15.11.2011 emisă de D.G.I.T.L. Sector 4; Adresa nr._/1669/09.02.2012 emisă de P. M. București - Direcția Patrimoniu; Adresa nr.P.14.A1/5318/12M/01 martie 2012 emisă de P. Sectorului 4 București – Serviciul Cadastru și Adresa nr._/5937/MR/07.03.2012 emisă de P. M. București – Direcția Juridic.
Raportul de expertiză specialitatea topografie a fost depus la dosarul cauzei la data de 19 decembrie 2011 (filele 113 – 126) părțile neformulând obiecțiuni față de concluziile expertului.
Prin s.c. nr. 3173/2012, Judecătoria Sector 4 a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Consiliul General al M. București, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al M. București ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. Sectorului 4 București prin Primar și a respins acțiunea formulată față de pârâtul P. SECTORUULI 4 BUCUREȘTI prin PRIMAR, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
In motivarea sentinței, s-a arătat, în esență, că în ceea ce privește capacitatea procesuală, instanța reține că aceasta reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile, iar capacitatea procesuală de folosință a unei persoane constă în aptitudinea acesteia de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen reclamantul, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare
Prin decizia nr. R1139/17.04.2013 Tribunalul București a admis recursul și constatând că instanța a pronunțat o hotărâre fără să intre în cercetarea fondului, admițând eronat o excepție, în baza art. 312 alin. final, a casat în parte sentința civilă recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru soluționarea cererii în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București - prin Primar General, urmând ca pe parcursul rejudecării cauzei să se stabilească în ce măsură pretențiile reclamantului sunt sau nu fondate în contradictoriu cu acest pârât. Tribunalul a menținut dispoziția privind admiterea excepției și respingerea acțiunii în contradictoriu cu pârâtul P. sector 4 prin Primar pentru lipsa calității procesuale pasive.
P. a fost reînregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.07.2013, sub nr._ .
La dosarul cauzei a fost depus de expert avizul OCPI cu privire la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză.
Analizând întregul ansamblu probator, în fond după casare, instanța reține următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare nr.1351/22.04.1998 reclamantul a cumpărat de la fam. M. imobilul teren în suprafață de 100 mp situat în București, ., sector 4. Aceștia, la rândul lor, potrivit evidențelor fiscale (f. 94) și declarației de martor (f. 168), dețineau terenul, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză, fără a se modifica poziția gardurilor împrejmuitoare, încă din anul 1952.
Bunul care face obiectul cauzei a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică judiciară (f. 113-126), realizat de către EMERIC B., expert tehnic judiciar în specialitatea topografie.
Concluziile raportului au stabilit amplasamentul fostului imobil din situat în București, ., sector 4, suprafață determinată în urma reconstituirii amplasamentului fiind de 150,3 mp, suprafață stăpânită în fapt care depășește suprafața dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare. Vecinătățile au fost identificate astfel: la nord – 9,154 m – . – 9,056 m – . nr. 9 de pe .,67,69,71 și 73; la est – 16,321 m – cu proprietatea . și THERMICS – Mărțișor nr. 17; la vest – 16,91 m – cu magazia ELECTROTRAN.. De asemenea, s-a mai constatat că imobilul care face obiectul descris în contractul de vânzare cumpărare încheiat cu fam. M., are aceleași caracteristici cu imobilul a cărui uzucapiune se cere, fiind împrejmuit la stradă și în spate cu gard de scândură. OCPI a avizat raportul de expertiză fără mențiuni de suprapunere.
În vederea dobândirii proprietății prin uzucapiune, se cere exercitarea unei posesii utile în tot timpul cerut de lege, respectiv 30 de ani (art. 1846, art. 1847 și art. 1890 C.civ.). Rezultă că pentru a opera uzucapiunea este necesară o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și exercitată sub nume de proprietar. Față de dispozițiile art.1837, art.1846 – 1847 C.civ. acțiunea în constatarea uzucapiunii se îndreaptă împotriva fostului proprietar al imobilului, a cărui pasivitate este sancționată prin instituția prescripției achizitive, astfel că, în acțiunile prin care se urmărește constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, calitate procesuală pasivă are fostul proprietar al imobilului.
Pentru ca stăpânirea materială a unui bun să fie aptă să ducă la dobândirea dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă, este necesar ca ea să constituie manifestarea exterioară a prerogativelor acestui drept real, prin exercitarea faptelor materiale și a actelor juridice care obiectivează conținutul juridic al dreptului de proprietate, și să fie exercitată „de noi înșine sau de altul în numele nostru” (art. 1846 alin.2 C.civ.). Cu alte cuvinte, este necesar să existe atât elementul corpus, cât și animus, respectiv intenția de a stăpâni bunul pentru sine.
Se reține că, privitor la suprafața ce excede cei 100 mp pentru care s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare, începând cu anul 1952, familia M., autorii reclamantului, au intrat în posesia bunului imobil aflat în București, Mărțișor, nr. 19, sector 4. După expropriere, autorii reclamantului au continuat să folosească bunul, actul de donație al acestora fiind constatat ca nul în 1996 și bunul reîntorcându-se în patrimoniul acestora și în drept.
Acțiunea în constatarea uzucapiunii se îndreaptă împotriva fostului proprietar al imobilului, a cărui pasivitate este sancționată prin instituția prescripției achizitive.
Din evidențele Primăriei București – Direcția Patrimoniu – Serviciul Evidență Domeniu Public și Privat reiese că imobilul identificat în Raportul de Expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul de specialitate reprezintă . imobilul ce a purtat adresa ., trecut în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr. 194/22.04.1963.
Continuitatea posesiei trebuie să fie reprezentată de exercitarea acestei stări de fapt în mod regulat, cu intermitențele admise de natura bunului. Pentru intervalul 1952-1980 continuitatea s-a datorat folosirii efective a imobilului de către fam. M.. După exproprierea terenului, continuitatea s-a manifestat prin cultivarea terenului și îngrădirea lui.
Totodată, este necesar ca posesia exercitată să beneficieze de un caracter public, clandestinitatea acesteia neputând conduce la dobândirea dreptului de proprietate ca efect principal al posesiei de lungă durată, în contextul îndeplinirii tuturor celorlalte condiții legale. Autorii reclamantului au exercitat posesia în mod public, achitând taxe, și participând în procedura de expropriere unde au declarat că sunt proprietarii bunului.
În temeiul art. 119 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, bunurile mobile și imobile ce aparțin domeniului public și privat al unității administrativ-teritoriale constituie patrimoniul unității administrativ-teritoriale. Coroborând prevederile art. 20 alin. 1și art. 21 alin 1 din Legea nr. 215/2001, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale și persoane juridice de drept public care au patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină. Din probatoriul administrat în cauză reiese că nu există o hotărâre a Consiliului General al M. București prin intermediul căreia să se fi transmis bunul în administrarea Consiliului Local al Sectorului 4 București și conform adresei Primăriei M. București – Direcția Patrimoniu – Serviciul Evidență Domeniu Public și Privat rezultă că bunul imobil se află în patrimoniul Primăriei M. București.
Art. 1847 C.civ. stabileste ca ”pentru a prescrie se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.”
Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva este acel mod de dobandire a proprietatii sau a altor drepturi reale, prin posesia neintrerupta asupra unui imobil pe perioada si in conditiile prevazute de lege. Conditiile impuse de lege pentru a opera uzucapiunea de 30 de ani sunt posesia utila a bunurilor si exercitarea posesiei neintrerupt timp de 30 de ani.
Termenul de 30 de ani este prevazut de art. 1890 C.civ. care dispune in partea finala ca cel ce invoca aceasta prescriptie nu e obligat sa produca vreun titlu si nu i se poate opune reaua-credinta. Astfel, simplul fapt al implinirii termenului legal de 30 de ani atrage dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, altfel spus starea de fapt se transforma . drept si se consolideaza . proprietate.
De asemenea, art. 1860 C.civ. prevede ca „orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescriptia, sa uneasca posesiunea sa cu posesiunea autorului sau.” In cauza de fata, sunt intrunite cumulativ conditiile cerute pentru invocarea jonctiunii posesiilor, si anume este vorba despre unirea a doua posesii propriu-zise, reclamanii sunt succesori in drepturile posesorilor precedenti, iar posesia s-a transmis in baza unui raport juridic valabil.
Justificarea actiunii reclamantilor rezida in principiul garantarii stabilitatii raporturilor civile ce impune clarificarea unor situatii juridice, cum este si situatia posesorului unui imobil, care nu poate fi lasat la nesfarsit in starea de incertitudine in ce priveste dreptul sau asupra imobilului.
Analizând condițiile uzucapiunii, instanța le constată îndeplinite, reclamantul și autorii săi posedând pentru o perioadă ce depășește 30 de ani imobilul (respectiv suprafața excedentă celor 100 mp pentru care autorii reclamantului aveau titlu de proprietate), în mod continuu, neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietar. Prescripția achizitivă reprezintă atât un mod de dobândire a dreptului de proprietate, dar și o sancțiune aplicată proprietarului, în cauză P. M. București, care, după efectuarea exproprierii nu a realizat scopul propus, lăsând terenul să fie folosit în mod public de către reclamant și autorii acestuia.
În raport de aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va constata că reclamantul a dobândit prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, Mărțișor, nr. 19, sector 4, în suprafață de 50,29 mp, ca făcând parte din terenul deținut de reclamant astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică topografică efectuată de expert tehnic ing. B. Emeric, între punctele 1-2-3-4-1 (schița de la fila 123 la dosar).
În temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ. și a principiului disponibilității instanța urmează să ia act de faptul că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată în litigiul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul P. I., domiciliat în București, .. 3, ., ., în contradictoriu cu pârâta P. M. BUCUREȘTI – PRIN PRIMARUL GENERAL, cu sediul în București, .. 291 – 293, sector 6
Constată că reclamantul a dobândit prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani dreptul de proprietate asupra terenului situat în București, Mărțișor, nr. 19, sector 4, în suprafață de 50,29 mp, ca făcând parte din terenul deținut de reclamant astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică topografică efectuată de expert tehnic ing. B. Emeric, între punctele 1-2-3-4-1 (schița de la fila 123 la dosar).
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.05.2014.
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. O. M.
← Aplicare amendă civilă. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 5204/2015. Judecătoria... → |
---|