Obligaţie de a face. Sentința nr. 422/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 422/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 422/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S L A T I N A
C I V I L
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 422
Ședința publică din data de 19.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-M. L.
GREFIER: D. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „grănițuire”, privind pe reclamantul-pârât H. J., CNP_, cu domiciliul în Slatina, .. 6, . și reședința în Piatra-O. – Criva de Sus, ., județul O., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant S. I., cu domiciliul în Piatra-O. – Criva de Sus, ., județul O..
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 14.01.2016, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de amânare a pronunțării de la acel termen, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii în data de astăzi, pentru când, în aceeași compunere, hotărât:
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 05.11.2012 sub nr._, reclamantul H. J. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul S. I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
1. să se stabilească linia de hotar care desparte proprietățile părților,
2. ca urmare a stabilirii liniei de hotar, obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 156 mp, pe care i-o ocupă fără drept,
3. obligarea pârâtului să ridice construcțiile edificate fără drept pe linia de hotar, iar în caz de refuz să fie autorizat reclamantul să le ridice pe cheltuiala pârâtului,
4. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că în fapt:
1. Proprietățile, a sa și a pârâtului, sunt vecine în loc. Piatra - O., Criva de Sus, părțile fiind și rude.
Profitând de faptul că domiciliază în mun. Slatina, lucrând la . neputând fi zi de zi la reședința menționată mai sus, pârâtul a înlocuit o parte din gardul despărțitor dintre proprietățile lor, modificând linia de hotar, în sensul că a împins efectiv gardul pe terenul proprietatea reclamantului.
I-a reproșat personal pârâtului o atare situație, însă acesta a avut o atitudine de neînțeles, respectiv agresivă, deși în calitate de rude îl ajutase de multe ori în diverse probleme, ba chiar l-a amenințat, fiind astfel nevoit să sesizeze organele de poliție.
De asemenea, a sesizat Primăria orașului Piatra-O. cu privire la cele arătate, sesizare în urma căreia a fost constituită o comisie formată din 3 membri, care s-a deplasat la fața locului, efectuând cuvenitele măsurători și întocmind procesul-verbal de constatare din 03.07.2012.
Pentru a fundamenta susținerile de mai sus, a apelat, prin intermediul apărătorului său, la dl. expert tehnic G. N., care a efecuat o expertiză tehnică extrajudiciară de specialitate, întocmind raportul de expertiză și schițele anexă.
2. Prin acest capăt de cerere, a solicitat, ca în urma stabilirii liniei de
hotar, să fie obligat pârâtul să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie
suprafața de 156 mp, pe care i-o ocupă fără drept.
Așa cum rezultă din procesul-verbal de constatare menționat mai sus și, mai exact, din raportul de expertiză tehnică extrajudiciară, prin modificarea liniei de hotar, pârâtul îi ocupă fără drept suprafața de teren menționată mai sus.
3. A solicitat prin acest capăt de cerere obligarea pârâtului să ridice
construcțiile edificate fără drept pe linia de hotar, iar în caz de refuz să fie autorizat reclamantrul să le ridice pe cheltuiala pârâtului.
Construcțiile sunt următoarele:
- fântână cu acoperiș, care în prezent nu mai este utilizabilă, gospodăriile
lor fiind racordate la rețeaua de apă curentă;
- magazie cu patul;
- grajd pentru vacă;
- cocină pentru porci;
- grajd pentru cal.
4. Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor ocazionate de acest proces, respectiv onorariu avocat, taxă timbru, onorarii experți.
In dovedirea susținerilor de mai sus, înțelege să se folosească de probele cu înscrisuri, interogatoriu, expertize.
În drept, întemeiază prezenta pe disp. art. 560, 563, 1516 din N.C.C., 274 c.p.civ.
Apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Noului cod civil în baza art. 5 alin. 2 din Lg. nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a Noului Cod Civil, potrivit cu care: dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare alei situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . Codului civil."
La prezenta anexează copie pentru comunicare, copii de pe actele de proprietate, copii de pe înscrisurile menționate, raportul de expertiză tehnică judiciară, taxă timbru.
Pârâtul S. I. a depus cerere reconvențională și întâmpinare. Prin cererea reconventionala solicită:
- granituirea proprietăților părților, prin stabilirea liniei de hotar, in contradictoriu cu
reclamantul H. J.,
- ca urmare a stabilirii liniei de hotar, reclamantul să fie obligat sa-i respecte dreptul
de proprietate si posesie asupra terenului proprietatea sa.
- reclamantul sa-și ridice construcțiile edificate fără drept pe linia de hotar, iar în caz de refuz, sa fie autorizat pârâtul-reclamant sa le ridice, pe cheltuiala reclamantului-pârât;
- obligarea reclamantului-pârât la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cauza.
În motivare arată că în fapt,este proprietarul suprafeței de 3099 mp teren loc de casa, curte si gradina, pe care sunt edificate o casa din cărămida, acoperita cu tabla, compusa din 4 camere si hol, un grajd din cărămida acoperit cu țigla, o bucătărie din placi de beton cu patul din stacheti deasupra, acoperit cu țigla, situate in oraș Piatra O. - Cri va de Sus, jud. O., cu vecini: la N - H. I., la S - Drum Comunal, la E - V. P., la V - drum Exploatare.
Imobilele sunt dobândite prin cumpărare de la părinții săi, S. G. si S. E., conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 319/28.02.1996.
In anul 2008 a intabulat dreptul său de proprietate, astfel bunurile au fost înscrise in cartea funciara nr. 815 al localității Piatra-O., cu nr. cadastral 957.
In vederea intabularii, terenul si construcțiile au fost măsurate, rezultând faptul ca deține suprafața de 3154 mp. fata de 3099 mp din titlul de proprietate, cu 55 mp in plus, insa nu se specifica unde este situata aceasta diferența.
Suprafața de teren de 3099 mp se învecinează pe latura de N cu terenul proprietatea reclamantului, între ei existând gard despărțitor edificat între anii 1988-1999, pe hotar existând si o fântâna construita de părinții săi împreuna cu părinții reclamantului, numiții H. I. si H. M..
Deși niciodată limitele proprietății lor nu s-au modificat, stăpânind suprafața de teren cuprinsa in titlul de proprietate, din momentul in care reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, aceștia au solicitat efectuarea unor măsurători din partea Primăriei Piatra O., pentru a se stabili daca el ocupă sau nu vreo suprafața de teren aparținând acestora.
In acest sens, la fata locului s-a deplasat o comisie din partea Primăriei Piatra-O., care a efectuat măsurători asupra terenului deținut de reclamant, încheind un proces verbal de constatare din care rezulta ca reclamantul deține o suprafața de 3164 mp, față de 3303, cat figurează in titlul de proprietate, deci cu 139 mp mai puțin, fara insa a se efectua vreo măsurătoare asupra terenului său.
Deși linia de hotar dintre proprietățile lor nu s-a modificat niciodată, reclamantul este in permanenta nemulțumit, frecvent creând scandaluri, fiind violent verbal astfel incat solicită, in contradictoriu cu H. J., granituirea proprietăților, prin stabilirea liniei de hotar.
Reclamantul H. J. a edificat, in urma cu aproximativ 1 an de zile, in imediata vecinătate a gardului despărțitor, o anexa, apa de pe acoperișul acesteia curgând in curtea sa, iar in continuarea acesteia a ridicat un cotet de animale, si o toaleta, astfei incat toate dejecțiile emanate se revarsă pe terenul proprietatea sa. Mai mult decât atât. acestea sunt situate exact in fata casei sale, mirosul emanat fiind insuportabil.
Întrucât nu respecta limita de distanță legala fala de linia de hotar, solicită obligarea reclamantului sa-si ridice construcțiile edificate fara drept pe linia de hotar, iar in caz de refuz, el sa fie autorizat sa le ridice, pe cheltuiala reclamantului.
2. Prin întâmpinare solicită:
- respingerea acțiunii in revendicare formulata de către reclamantul H. J. ca fiind neîntemeiata,
- respingerea capătului de cerere privind obligarea sa la ridicarea construcțiilor edificate fara drept pe linia de hotar, iar in caz de refuz, reclamantul sa fie autorizat sa le ridice si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces, pentru următoarele motive:
1. El, paratul, nu ocupă nicio suprafața de teren aparținând reclamantului, si nu a făcut niciun fel de act material in acest sens, el ocup strict suprafața de teren deținuta de autorii săi S. G. si S. E., conform titlului de proprietate nr._/43 din 26.08.1996 (T1. P80, P81, P82, P82/2, P 83, P.84) si pe care a cumparat-o in anul 1996, conform contractului de vanzare-cumparare nr. 319/28.02.1996.
In vederea intabularii dreptului său de proprietate, au fost făcute măsurători de către o persoana autorizata, in urma cărora a rezultat ca deține in plus suprafața de 55 mp, insa aceasta suprafața nu aparține reclamantului, ci se afla in continuarea terenului, fiind delimitată de drumul de exploatare care delimitează terenul pe latura de Vest, diferența rezultând din faptul ca toți proprietarii din zona si-au mutat gardul inspre acest drum de exploatare, astfel ca toate proprietățile au o suprafața de teren in plus fada de cele deținute in titlurile de proprietate.
In ceea ce privește susținerea reclamantului, potrivit căreia ocupă suprafața de 156 mp teren care îi aparține, aste total neadevarata, intre cele doua proprietăți existând gard despărțitor construit de către părinții săi, S. G. si S. E., impreuna cu părinții reclamantului, H. I. și H. M., la edificarea căruia au participat si ei, paratul si reclamantul, copii fiind.
Reclamantul susține ca a împins gardul pe proprietatea acestuia, insa acest aspect nu corespunde realității, asa cum a arătat, fiind edificat de părinții lor, este din beton, cu fundație din beton, si se poate observa clar ca este un gard vechi si ca nu a fost mutat.
Urmare a bunei înțelegeri dintre părinții lor, gardul despărțitor are o inaltime foarte mica, de aproximativ 1 metru, fiind ușor de pătruns de pe o proprietate pe alta.
Referitor la procesul verbal de constatare intocmit de către angajații Primăriei Piatra-O., apreciază ca nu poate constitui un mijloc de proba, intrucat, asa cum se poate observa, nu se specifica de unde anume lipsește suprafața de 139 mp, din terenul curți construcții sau din gradina, iar măsurătoarea a fost efectuata cu ruleta, si nu cu mijloace tehnice de specialitate, ruleta aflata in posesia Primăriei Piatra-O. nefiind omologata.
În ceea ce privește raportul de expertiza tehnica extrajudiciara, solicita respingerea acestei probe, este un document întocmit pro causa, si este susceptibil de a fi părtinitor. In măsura in care reclamantul ar fi dorit ca in acel inscris sa se expună date reale, ar fi solicitat expertului sa efectueze măsurători si asupra terenului proprietatea sa, si, eventual asupra terenului proprietatea numitului C. I., care se afla pe latura de Vest a reclamantului, si doar asa ar fi putut dovedi faptul ca terenul care îi lipsește este ocupat de el sau de celalalt vecin.
Insa, in condițiile date, expertul a propus o delimitare a proprietăților asa cum i-a solicitat reclamantul: cea mai mare parte a terenului ocupat presupunandu-se a fi situat in zona de curti-constructii, in opinia acestora el ocupând teren cu o latime cuprinsa intre 1,28 -2,20 m, pe toata lungimea terenului curti-constructii - 141 m, iar in zona de gradina, deși se pare ca ocupă teren, nu se arata lățimea terenului pe careîl ocupă, pe o lungime de 269 mp.
Asa cum se poate observa, linia de hotar propusa de catre expert este utopica, este o linie frântă imposibil de pus in practica, si total in contradicție cu linia de hotar existenta la acest moment, care corespunde liniei de hotar dintre proprietățile lor inca dinainte ca ei, reclamantul si paratul sa devină proprietari.
Mai mult decât atât, din planul de încadrare in zonă a localității Piatra-O.. rezulta clar ca intre cele doua proprietăți, linia de hotar este dreapta, si nu o linie frântă ce unește niște puncte inventate.
2.Pe hotarul dintre proprietăți a fost edificata, tot de către autorii lor, părinții săi si părinții reclamantului, o fântâna, insa pana acum nu au existat divergente privind amplasarea acesteia. . fântâna, el, paratul a reparat acoperișul existent, inlocuindu-l cu un acoperiș din tabla, pe care îl va ridica, daca reclamantul considera ca îl deranjează.
In ceea ce privește celelalte construcții a căror ridicare o solicita reclamantul, menționează faptul ca acestea au fost construite de părinții săi, vânzătorii S. G. si S. E., intre anii 1988-1989, fiind degradate, gradul de uzura fiind vizibil, au fost edificate cu acordul vecinilor H. I. si H. M., părinții reclamantului H. J. si pana in acest moment nu au existat divergente privind amplasarea lor. Mai mult decât atât, nici chiar reclamantul, devenit proprietar, nu a fost deranjat de amplasarea acestor construcții.
Dovada acțiunii intelege sa o facă cu înscrisuri, martori, expertiza tehnica judiciara, si interogatoriul reclamantului care urmează a fi citat cu aceasta mențiune.
Anexează alăturat următoarele înscrisuri: titlul de proprietate, contract de vanzare-cumparare, extras de către funciara, schite, plan de încadrare in zona.
Analizând cererea formulată prin prisma materialului probator existent la dosarul cauzei și a dispozițiilor normative incidente în speță, Judecătoria găsește întemeiată în parte, atât cererea de chemare în judecată, cât și cererea reconvențională, pentru următoarele considerente:
Cu privire la capătul de cerere privind revendicarea, Judecătoria constată că reclamantul H. J. este proprietarul unei suprafețe de 3303 mp teren (dobândit prin contract de vânzare-cumpărare nr. 3524/03.08.1995, contract de vânzare-cumpărare nr. 2100/02.03.1995 și TP_/89/10.01.1996 – filele 8-10).
În ceea ce-l privește pe pârâtul S. I., acesta deține terenul în suprafață de 3099 mp(dobândit prin contract de vânzare-cumpărare nr. 319/28.02.1996 și TP_/43/26.02.1996 – filele 41-42).
Urmare a acestor constatări, Judecătoria urmează să dea eficiență raportului de expertiză întocmit de expertii M. E. și C. I. A. în varianta 1 (filele 209-2019 din dosar), dat fiind faptul că a fost efectuat în conformitate cu actele de proprietate ale părților existente la dosar.
În urma expertizei topografice efectuate în cauză s-a constatat că pârâtul S. I. ocupă 89 mp suprafață din terenul proprietatea reclamantului.
În aceste condiții, acțiunea în revendicare se dovedește a fi întemeiată, Judecătoria constatând incidente în cauză dispozițiile normative invocate de reclamantă:
Potrivit art. 563 alin. 1 N.C.Civ., incident în cauză în raport de art. 6 alin. 6 N.C.Civ., proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept.
În lumina acestui text de lege, exercițiul dreptului de proprietate presupune implicit atributul stăpânirii efective asupra bunului în materialitatea sa, din punct de vedere fizic sau economic, direct și nemijlocit, prin putere proprie și în interes propriu.
Acțiunea reclamantului este o acțiune în revendicare imobiliară, prin care proprietarul care a pierdut folosința unui bun imobil individual determinat, invocând titlul său de proprietar, încearcă să redobândească folosința acestuia de la acela care îl stăpânește în prezent.
Prin faptul ca pârâtul a ocupat imobilul proprietatea reclamantului, acesta a adus atingere atributelor posesiei și folosinței pe care reclamantul le are asupra imobilului în virtutea dreptului său de proprietate, încălcând astfel obligația negativă de a nu face nimic de natură să încalce acest drept subiectiv.
Pentru toate aceste considerente, Judecătoria urmează să admită cererea reclamantului în temeiul art. 563 Cod civil și să dispună obligarea pârâtului să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren ocupată de acesta, astfel cum acesta a fost identificată prin expertiza tehnică de specialitate efectuată în cauză în varianta 1, pârâtul posedând în fapt, o suprafață cu 89 mp mai mare decât suprafața care rezultă din acte.
Cu privire la capătul de cerere privind grănițuire, Judecătoria constată că terenul reclamantului se învecinează pe latura de nord cu terenul proprietatea pârâtului S. I., conform concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză de expertii M. E. și C. I. A. în varianta 1 (filele 209-2019 din dosar).
Conform dispozițiilor normative în materie,
Art. 560 N.C.Civ. potrivit căruia proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Față de prevederile legale citate, având în vedere că părțile au proprietăți învecinate, iar pârâtul a încălcat linia de hotar, cererea urmează să fie admisă cu consecința stabilirii liniei de hotar între proprietățile limitrofe.
În ceea ce privește modalitatea concretă de grănițuire, Judecătoria va da eficiență măsurătorilor topografice efectuate de experti în lucrarea lor(filele 209-2019) în varianta 1 pentru următoarele motive:
Mai întâi, instanța reține că terenul reclamantului are deschiderea la Dc 220 de 14,14 m, adică cu 0,15 m mai puțin decât cel din schița de la OCPI, iar pârâtul S. I. are deschiderea la Dc 220 de 11,27 m, adică cu 0,33 m mai puțin decât cel din schița de la OCPI. Acesta este punctul care desparte cele doua proprietăți(nr. 2 pe schiță) care a existat dintotdeauna, acceptat de ambele părți și care nu respectă datele prevăzute în schițele OCPI.
De asemenea, din expertiza efectuată în cauză, rezultă că raportat la schițele OCPI, atât reclamantul, cât și pârâtul, nu dețin terenuri cu dimensiuni ale laturilor conform schițelor OCPI.
Singurul aspect controversat este dacă linia care desparte cele două proprietăți trece prin punctele 4-7 sau 4-A-13.
Dacă s-ar alege varianta 2, unde granița s-ar stabili între punctele 4-A-13, instanța ar trebui să tină seama de schițele de la OCPI, unde sunt trecute dimensiunile terenurilor reclamantului la distanța de 42 m măsurată către nord și al pârâtului la distanța de 58,90 m măsurată către nord, ori tocmai pentru că aceste dimensiuni pornesc greșit de la stradă, adică nu se respectă dimensiunile schițelor de la OCPI(pentru reclamanta 14.14 m, în loc de 14,30m și pentru pârât 11,27 m, în loc de 11,60 m) este puțin probabil ca cele din interiorul terenului să poată fi respectate.
Dacă s-ar respecta aceste dimensiuni, acest fapt ar implica demolarea gardului pârâtului făcut din zidărie(între punctele 7-8), demolarea construcției-pătul, construcție edificată după spusele pârâtului de autorul său în 1989 sau după spusele reclamantului în 2003, demolarea grajdului pârâtului(între punctele 9-10), demolarea gardului din beton al pârâtului, coteț(între punctele 10-11-12) gard care a fost edificat după spusele pârâtului în anul 2000 sau după spusele reclamantului în 2005 și demolarea grajdului pârâtului edificat după spusele pârâtului în anul 2000 sau după spusele reclamantului în 2006.
În concluzie, dacă s-ar alege a doua varianta, unde granița s-ar stabili între punctele 4-A-13, instanța ar trebui să tină seama doar de cele 2 puncte de pe schițele de la OCPI aflate la distanța de 42 m către nord pe terenul reclamantului și la distanța de 58,90 m către nord pe terenul pârâtului, dar nu și de dimensiunile prevăzute în schițele de la OCPI privind deschiderea la stradă a celor două proprietăți, dimensiuni(pentru reclamanta 14.14 m, în loc de 14,30m și pentru pârât 11,27 m, în loc de 11,60 m) acceptate de cele două părți.
Astfel, instanța apreciază că varianta 1 propusă de experți, cea care trece prin punctele 4-7, este cea care satisface cel mai bine criteriilor de grănițuire a proprietăților în sensul că hotarul existent este materializat prin semne exterioare, că aceste semne sunt vechi, că această variantă ar fi cea mai puțin costisitoare deoarece nu ar implica demolări și că aceasta a fost și varianta propusă de expert M. F. în prima experiză efectuată în cauză(filele 62-69).
D. consecință, linia de hotar va urma între terenul proprietatea reclamantului și terenul proprietatea pârâtului aliniamentul 2-4-7-8-9-10-11-12-13-16-17-C.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligația de a face, cererile reclamantului și a pârâtului urmează a fi respinse deoarece niciuna dintre construcții nu se află pe proprietatea celuilalt.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, având în vedere faptul că pârâtul a căzut în pretenții, în conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ., acesta urmează să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată către reclamant (taxe de timbru + onorariu avocat + onorariu experți) după cum urmează.
În primul rând, având în vedere dispozițiile art. 560 C. civ., conform cărora cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate, sumele aferente capătului de cerere privind grănițuire urmează să fie suportate de cele două părți în mod egal, respectiv câte 1/2 fiecare(cheltuieli privind expertize 2000 lei - din care 1000 pentru revendicare si 1000 pentru grănițuire - înseamnă că ultima suma de 1000 lei / 2), adică 500 lei reclamantul si 500 lei pârâtul si taxele de timbru aferente.
În al doilea rând, din taxa de timbru aferentă capătului de cerere având ca obiect revendicarea (70 lei) și cheltuielile privind expertizele de 1000 lei pentru capătul de cerere privind revendicarea(1000 lei pentru revendicare si 1000 lei grănițuire), urmează a fi suportată de pârât deoarece aceasta s-a dovedit a fi întemeiată, adică suma de 1070 lei urmează a fi suportată de pârât.
Cheltuielile privind capătul de cerere pentru ambele părți privind obligația de a face urmează a nu fi acordat niciunei părți(8 lei taxa de timbru pentru fiecare) deoarece ambele au fost respinse.
De asemenea, având în vedere că cererea reclamantului de revendicare si grănițuire a fost admisă în parte, pârâtul urmează să suporte și cheltuielile de judecată cu privire la onorariul avocatului în cuantum de 1000 de lei.
În fine, Judecătoria a apreciat că pârâtul va fi obligat la plata sumei de 2570 lei (500+1070+1000) lei reprezentând cheltuieli privind revendicarea și grănițuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
INSTANȚA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul-pârât H. J., CNP_, cu domiciliul în Slatina, .. 6, ., . și reședința în Piatra-O. – Criva de Sus, ., județul O., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant S. I., cu domiciliul în Piatra-O. – Criva de Sus, ., județul O..
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant S. I. in contradictoriu cu reclamantul-pârât H. J..
Dispune grănițuire imobilelor terenuri învecinate aparținând părților, situate în Criva de Sus, oras Piatra-O., jud. O., stabilind linia de hotar pe aliniamentul 2-4-7-8-9-10-11-12-13-16-17-C, astfel cum acesta este indicat în schița anexată raportului de expertiză întocmit în cauză de expertii M. E. și C. I. A. în varianta 1 (filele 209-2019 din dosar).
Obligă pârâtul S. I. să lase reclamantului H. J. în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 89 m2teren identificat în schița anexată raportului de expertiză întocmit în cauză de expertii M. E. și C. I. A. în varianta 1 (filele 209-2019 din dosar).
Respinge cererea reclamantului-pârât H. J. de ridicarea a construcțiilor edificate de pârâtul-reclamant S. I. pe linia de hotar ca neîntemeiată.
Respinge cererea reconvențională a pârâtului-reclamant S. I. de ridicarea a construcțiilor edificate de reclamantul-pârât H. J. pe linia de hotar ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul S. I. să plătească reclamantului H. J. suma de 2570 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.01.2016.
P R E Ș E D I N T E,G R E F I E R,
A.-M. L. D. D.
Red. AML
Tehnored. AML/IM
7 ex./22.01.2016
| ← Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 833/2016.... | Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 487/2016.... → |
|---|
