Plângere contravenţională. Sentința nr. 169/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 169/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 169/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 169
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.01.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. F. G.
GREFIER: C. P.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect „plângere contravențională„ formulată de petentul T. G. A. (CNP_), cu domiciliul în comuna Slătioara, ., nr. 4, jud.O., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN O., cu sediul în Slatina, jud. O..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit partile si martorul R. M., petentul a fost reprezentat de avocat O. O. M., cu împuternicire avocațială la dosar (fila nr. 26).
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Petentul, prin avocat, invedereaza ca martorul este plecat din tara, urmand a depune pana la termenul urmator de judecata dovada imposibilitatii de prezentare a acestuia, motiv pentru care solicita acordarea unui nou termen de judecata in acest sens și înlocuirea martorului.
Instanta respinge solicitarea aparatorului petentului avand in vedere ca termenul a fost fixat cu aproximativ doua luni de zile in urma, acesta beneficiind de suficient timp pentru a depune inscrisuri in dovedirea faptului ca martorul este plecat din tara.
Aparatorul petentului mentioneaza ca martorul a plecat din tara dupa sarbatori, iar petentul nu a avut cunostinta de aceste aspecte, in dimineata zilei de azi afland ca acesta este plecat din tara, motiv pentru care solicita inlocuirea acestuia cu un alt martor. Precizeaza ca va face dovada celor invederate, pana la termenul de judecata urmator, sub sanctiunea decaderii din administrarea acestei probe.
Avand in vedere ca petentul nu a prezentat martorul R. M. si nici nu a facut dovada lipsei temeinice a acestuia la prezentul termen de judecata, instanta constata neîndeplinte condițiile prev. de art. 311 C.proc. civ. și respinge aceasta cererea de înlocuire a martorului. Constată decazut petentul din dreptul de a mai administra aceasta proba prin propunerea unui alt martor, dupa care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Petentul, prin avocat, solicita admiterea plangerii astfel cum a fost formulata, precizand ca din probele administrate nu rezulta aspectele retinute de agentul constatator in cuprinsul procesului verbal de contraventie. F. cheltuieli de judecata.
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._, petentul T. G. A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/26.06.2015 întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean O. și exonerarea de la plata amenzii contravenționale.
In motivarea plângerii petentul a arătat că în data de 26.06.2015 ora 15,48 a fost sanctionat contraventional cu suma de 390 lei și aplicarea a 4 puncte de amendă și 4 pincte penalizare, deoarece conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a fost depistat că nu a respectat culoarea roșie a semaforului.
Petentul sustine că nu se face vinovat de săvârșirea faptei retinute și invocă nulitatea absolută a procesului verbal de contraventie pentru următoarele considerente:
Un motiv de nulitate absolută a procesului verbal contestat este ca în cuprinsul acestuia nu se regăsesc mentiuni cu privire la omologarea cinemometrului de control rutier, numărul casetei cu care s-a realizat filmarea, consemnări ce sunt obligatorii pentru ca doar astfel se pot face verificări cu privire la verificarea celor consemnate.
Pe fond, petentul solicită să se ia act de faptul că, chiar dacă se judecă procedura civilă, în cadrul procesual al plângerilor contraventionale beneficiază de toate garantiile prevăzute de art. 6 din Protocolul nr. 1 al CEDO privind prezumtia de nevinovăție, etc ( a se vedea A. împotriva României 08.10.2007). Prezumtia de nevinovăție este evident contrară oricărei prezumtii de temeinicie a procesului verbal de contraventie, în sarcina probei vinovătiei contravenientului ( Annuarie de la Convention, vol. VI pag 783).
In aceste conditii petentul solicită să i se pună în vedere agentului constatator să pună la dispozitia instantei toate probatoriile care au stat la baza aplicării sanctiunilor contraventionale, respectiv înregistrările aparatului verificarea metrologică a acestuia, atestatul operatorului și ordinul de serviciu pentru a se afla în locatia respectivă.
Petentul arată că în timp ce se deplasa cu auto_ pe Dn 65 într-o zonă în care se efectuau lucrări de infrastructură a drumului și se circula pe un singur sens de mers, a fost încadrat regulamentar în coloană, iar când s-a aprins culoarea verde la semafor a plecat tot în coloana de masini, după el încadrându-se pe culoarea verde încă 6 autoturisme, iar după ce a trecut de portiunea de drum în lucru, un echipaj al politiei i-a oprit pe toti și i-a sanctionat că au trecut pe culoarea rosie a semaforului.
Petentul sustine că s-a încadarat în mod corect pe culoarea verde mai ales având în vedere că după el s-au încadrat încă 6 autoturisme.
Petentul consideră că acest aspect a fost retinut în mod eronat în sarcina sa, procesul verbal nu a fost întocmit în mod legal, fiind necesar pentru înlăturarea dubiului și în conditiile în care fapta a fost filmată să fie consemnat în cuprinsul procesului verbal de contraventie și în ideea descrierii complete a faptei în toate împrejurările sale, a autovehiculului pe care era instalat cinemometrul de control rutier, a denumirii seriei acestuia pentru a putea corobora datele, pentru a se putea efectua verificări care să concluzioneze că filmarea apare pe suport logistic verificat metrologic.
Normele de metrologie legale impun ca toate înregistrările ce ulterior pot constitui mijloc de probă în aplicarea legislatiei rutiere să fie efectuate de operatorii calificati ca atare era necesară consemnarea în cuprinsul procesului verbal a existentei buletinului de verificare metrologică-aspect ce lipseste cu desăvârșire din cuprinsul procesului verbal de contraventie contestat.
Petentul solicită instantei să analizeze sub aspectul temeiniciei procesului verbal prin prima perspectivelor Conventiei Europene a Drepturilor omului și conform art.20 din Constitutia României si să se constate netemeiniciei procesului verbal de contraventie consideră că nu este vinovat de faptele retinute de către agentul constatator motiv pentru care solicită anularea procesului verbal de contraventie cu exonerarea sa de la plata amenzii.
In drept au fost invocate dispoz. OG 2/2001, codul de procedură civilă și a actelor normative în vigoare.
In sustinere petentul a depus la dosar copia procesului verbal contestat.
Intimatul I.P.J.O., legal citat, a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării intimata a arătat că actul de sanctionare este temeinic și legal întocmit iar acest act face dovada deplină a situatiei de fapt și de drept existente în cauză, până la proba contrară.
Procesul verbal de contraventie respectă întocmai conditiile de fond și formă impuse de O.G.2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sanctiunea aplicată este proportională cu gravitatea faptei săvârșite.
Potrivit art.269 alin. 1 Codul de procedură Civilă conform cărora, " înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consințământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției constituie un înscris autentic.
In conformitate cu prevederile art.270 alin 1 Cod de procedură civilă „înscrisul autentic face deplina dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii".
Prin urmare, procesul verbal de constatare și sanctionare a contraventiilor reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele constatate și consemnate până la proba contrară ce revine celui care contestă înscrisul respectiv.
În conformitate cu dispozițiile art. 249 Codul de procedură Civilă „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege".
În conformitate cu prevederile art. 411, alin.l, pct. 2 din Codul de procedură civilă, intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
In sustinerea întâmpinării petentul a depus la dosar înscrisuri ( f. 16-19)
In cursul cercetării judecatoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat, instanța constată și reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prev. de art. 100 alin. 3 lit. d și 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002 respectiv faptul că în ziua de 26.06.2015, orele 15.35, în timp ce conducea autoturismul marca Ford cu numărul de înmatriculare_, pe DN 65 din direcția Slatina către B., la semaforul din zona lucrărilor pentru reabilitarea părții carosabile nu a respectat culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune . De asemenea, nu avea cartea de identitate și nici permisul de conducere asupra sa .
În temeiul art. 34 alin.1 din O.G.2/2001 instanța verifică legalitatea si temeinicia procesului-verbal.
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petenta nu a invocat nici un motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu acest aspect, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Potrivit art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002, constituie contravenție nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului
Instanța reamintește ca, potrivit art.51 din HG 1391/2006 Semnalul de culoare verde permite trecerea iar potrivit art. 52 al. 1 H.G 1391 2006, semnalul de culoare roșie interzice trecerea.
De asemenea, potrivit 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002, constituie contravenție nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).
Din procesul verbal de contravenție instanța constată că acesta a fost încheiat în prezența petentului, care l-a semnat menționând la rubrica „obiecțiuni” că „Nu recunosc fapta comisă, m-am încadrat pe culoarea verde a semaforului”, cu respectarea prevederilor OG 2/2001.
Față de beneficiul prezumției de nevinovăție, este de observat ca, potrivit jurisprudentei Curții Europene a Drepturilor Omului, cât privește controversa legată de valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție, în măsura în care acesta nu este afectat de vicii de legalitate, valoarea lui probatorie nu trebuie exclusă.
In raport de principiile stabilite de Curte, ar fi lipsit de logica sa le fie recunoscut statelor parte la Convemtie dreptul de a investi organe administrative cu competenta de sanctionare a unor fapte minore (a se vedea in acest sens cauza Lauko imp. Slovaciei), fiind conforma Conventiei procedura de aplicare si executare a unei sanctiuni contraventionale pe baza unui act necontestat in fata instantei, avand implicit si valoare, iar in momentul formularii unei contestatii judiciare impotriva unui alt act de acelasi gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia sa contravina Convenției.
Concordant, în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție, dar acestea nu trebuie sa depășească limite rezonabile.
Pe de altă parte, prin hotărârea din 23 noiembrie 2006 a Marii Camere, pronunțată în cauza Iussila imp. Finlandei, Curtea evidentiaza existenta unor distinctii între „infracțiuni”, ca nucleu dur al dreptului penal și restul „faptelor penale”, altele decât infracțiunile, cu mențiunea ca garanțiile procesual-penale recunoscute de art. 6 din Convenție nu se vor aplica în cazul „faptelor penale”, altele decât infracțiunile, cu toată strictețea”.
Pe cale de consecință instanța apreciază că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt constatat de către agentul constatator-intrumentator si consemnata în cuprinsul acestuia, atâta vreme cât cel sancționat nu produce nicio proba nu produce nicio proba in dovedirea unei situatii contrare ; instanta nu poate aprecia ca un proces verbal de contraventie întocmit pe baza unor situații constatate de un agent al autorității publice, investit de lege cu comtența de a constata contravențiile respective, nu mai prezintă nicio relevanță probatorie odata formulată plângerea contravențională și că acesta se impune a fi desființat exclusiv în considerarea prezumției de nevinovăție a contravenientului în condițiile unei atitudini pasive din partea acestuia.
Jurisprudența Curții de la Strasbourg este constanta in a aprecia ca garantiile procesului echitabil edictate prin prevederile art, 6 din Convenție sunt pe deplin respectate daca partii îi este judecată cauza de o instanță independentă, imparțială, care îi respectă dreptul la apărare, cu luarea în considerare a tuturor susținerilor și probelor aduse în discuție, astfel că în cauza B. contra României, Curtea a reținut că art. 6 din Convenție nu obligă statele să supună litigiile unei proceduri care sa-i respecte cerințele in toate etapele (inclusiv cu privire la organismele administrative), cu condiția ca aceste organisme sa se supuna controlului ulterior al unui organ judiciar cu competenta deplina, care garantează art.6.
Această concluzie reiese inclusiv din considerentele hotărârii pronunțate în cauza A. împotriva României, prin care România a fost condamnată pe considerentul nerespectării dreptului la apărare al petentului in faza judiciara si nu pentru motivul nerespectarii garanțiilor specifice acuzațiilor în materie penală în faza administrativă; în plus, la epoca pronunțării menționate hotărâri, în legea contravențională română exista posibilitatea transformării sancțiunii amenzii neexcutate in pedeapsa închisorii contravenționale (ex.art. 16 din Legea 61/1991), ceea ce conducea facil la calificarea faptei ca fiiind una din sfera penala, chiar daca formal aceasta nu se integra in aceasta sfera; la data analizei, prin dispozițiile OUG nr.58/2002, astfel de prevederi au fost abrogate.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator dar nu a făcut acest lucru, în raport de probele administrate în cauză, rezultă că faptele au fost descrise în mod corect de către agentul constatator.
Ca atare, ținându-se cont și de împrejurarea că în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal, instanța constată așadar că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Față de considerentele expuse mai sus, dat fiind faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat instituită de legea română nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petentă și având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în temeiul art.34 coroborat cu art.31 din OG nr.2/2001, instanța urmează să respingă plângerea formulată .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Respinge plângerea contravențională formulată de T. G. A. (CNP_), cu domiciliul în comuna Slătioara, ., nr. 4, jud.O., în contradictoriu cu pârâta I.P.J O., cu sediul în Slatina, ..19, jud.O. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/26.06.2015.
Cu apel în termen de 30 zile de la pronunțare.
Cererea privind calea de atac se depune la Judecătoria Slatina, Județul O..
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.01.2016.
Președinte, Grefier,
A. F. G. C. P.
red:A.F.G.
Tehnored.P.C
4ex/22.01.2016
| ← Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 394/2016.... | Modificare act constitutiv persoană juridică. Încheierea nr.... → |
|---|
