Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 10019/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 10019
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier - -
.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamant, împotriva sentinței civile nr. 1295 din 09.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat pârât SC DE SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimat pârât SC DE SA prin consilier juridic lipsind: recurent reclamant .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.
Consilier juridic pentru intimat pârât solicită respingerea recursului pentru considerentele formulate în scris prin întâmpinare și arată că sporurile nu erau prevăzute în contractul colectiv de muncă.
CURTEA:
Asupra recursului de față.
Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 1295 de la 09 iunie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei SC DE SA Tr.
A obligat pârâta să acorde reclamantului spor de confidențialitate și mobilitate în cuantum de 25% începând cu 1.01.2008.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamantul, consilier juridic în cadrul societății pârâte, a solicitat să i se acorde sporurile de mobilitate - 25% și confidențialitate 10% aplicat la salariul de încadrare aplicat pe perioada martie 2005 - martie 2008, indexat cu rata inflației.
Actul juridic care reglementează relațiile de muncă dintre salariați și angajator este contractul individual de muncă, în care sunt prevăzute clauzele care definesc drepturile și obligațiile părților, conform prev. art. 16 Codul muncii, contractul individual de muncă încheindu-se în baza consimțământului părților. La angajare reclamantul a luat cunoștință de obligațiile și sarcinile de serviciu cuprinse în fișa postului și le-a acceptat fiind specifice activității de consilier juridic, Se constată că în contractul individual de muncă al reclamantului, nu sunt prevăzute clauzele de mobilitate și confidențialitate solicitate de acesta, de asemenea nici în contractul colectiv de muncă.
În legislația specială aplicabilă profesiei de consilier juridic, respectiv Legea nr.514/2003 modificată se prevede adoptarea statutelor asociațiilor profesionale, nu se conferă acestora abilitatea de a emite acte normative prin care să se instituie obligații pentru persoana juridică la care este încadrat consilierul juridic.
Stipularea în art.60 al.2 din Statutul Consilierului Juridic a dreptului consilierului juridic să negocieze și să primească prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate, nu echivalează cu acordarea acestui spor în mod automat. Statutul este un act adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România din data de 10.03.2004 și nu intră în categoria actelor normative.
Potrivit prev. art. 20 Codul muncii, în afara clauzelor generale, între părți pot fi negociate și cuprinse în contractul individual de muncă și alte clauze specifice. Este deci o posibilitate, nu o obligativitate.
În raport de aceste prevederi legale menționate, între părți au avut loc negocieri cu privire la acordarea celor 2 clauze și conform procesului verbal al ședinței de negociere al comisiei mixte administrație - sindicat din data de 28.03.2008, cele 2 sporuri au fost introduse începând cu data de 1.01.2008 prin Actul adițional nr.2 la CCM, reclamantul urmând să primească sporul de confidențialitate și mobilitate în cuantum de 25% începând cu această dată, după semnarea Actului adițional la contractul colectiv de muncă.
Față de această situație, de faptul că, în Codul muncii nu este prevăzut un procent fix pentru aceste sporuri și de faptul că reclamantul nu a dovedit că a solicitat aceste sporuri până la data de 1.01.2008, acțiunea a fost admisă în parte și pârâta a fost obligată să acorde reclamantului sporul de confidențialitate și mobilitate în cuantum de 25% începând cu data de 1.01.2008.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Un prim motiv de recurs a fost acela că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii și anume extrasul din contractul colectiv de muncă al intimatei în care se stipulează că atunci când intervin reglementări legale mai favorabile acestea vor face parte de drept din contract, iar consemnarea acestor situații se va face prin note încheiate de comisia mixtă angajator -sindicat.
Aceste dispoziții, susține recurentul, îl îndreptățeau la acordarea sporului respectiv de îndată ce a fost reglementat.
De asemenea, această obligație subzista și în raport de prevederile art. 25 din Codul muncii și 26 alin.2 din același cod.
Un alt motiv de recurs a fost acela că instanța a pronunțat o hotărâre dată cu încălcarea legii, deoarece a reținut că aceste sporuri se începând cu data semnării actului adițional la contractul colectiv de muncă și anume 01.01.2008. Aceasta deoarece a formulat cerere scrisă la data de 21 2006, iar intimata- pârâtă a inițiat demararea procedurii de introducere a acestui spor în CCM abia în luna martie 2008 finalizând-o la 10 iunie 2008.
Cum actul adițional a fost înregistrat la 10.06.2008 el nu ar putea conferi drepturi retroactive.
Analizând recursul formulat se constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Primul motiv de critică nu este întemeiat instanța de fond pronunțându-se în raport de toate actele aflate la dosarul cauzei, inclusiv contractul colectiv de muncă al intimatei.
Cât privește nepronunțarea asupra prevederilor art.1.9 alin.3 din CCM instanța reține că acest motiv de critică nu este întemeiat.
Pentru a fi modificată o sentință în baza art. 304 pct.10 Cod pr.civilă este necesar ca mijlocul de apărare sau dovada administrată despre care face vorbire textul de lege să fi fost hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii. Ori în speță prevederile respective din CCM nu sunt hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii deoarece,pe de o parte se referă la drepturi ce decurg din contractul colectiv de muncă respectiv, iar pe de altă parte sporurile solicitate de către reclamant au fost introduse în contractul colectiv de muncă începând cu 01.01.2008, ceea ce înseamnă că anterior acestei date aceste drepturi nu erau stipulate în contractul colectiv de muncă, neexistând astfel obligația unității la acordarea acestor sporuri.
Nici cel de-al doilea motiv de critică nu este fondat, prin actul adițional la contractul colectiv de muncă stabilindu-se introducerea acestor sporuri începând cu data de 01.01.2008.
Pentru considerentele expuse în baza art. 312 Cod pr.civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamant, împotriva sentinței civile nr. 1295 din 09.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat pârât SC DE SA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
24.11.2008
Red.jud.-
2 ex/As
Fl.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
