Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1026/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1026
Ședința publică din data de 11 iunie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamantul, domiciliat în,-, județul P și cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură, cu sediul în P,-,.2..A,.7, județul P și pârâta SC SA B (în prezent SA), cu sediul în social în B, str. G-ral, nr.11 bis, sector 1 și sediul procesual ales la reprezentantul său legal " & Asociații" din B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.488 din data de 8 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant, reprezentat de avocat, din Baroul Prahova și recurenta-pârâta SC SA B (în prezent SA), reprezentată de avocat G, din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul pentru recurentul-reclamant invocă excepția tardivității declarării recursului formulat de pârâta SC SA
Avocat G având cuvântul recurenta-pârâtă solicită respingerea excepției invocată de recurentul-reclamant, prin apărătorul său legal, arătând că hotărârea instanței de fond a fost comunicată la sediul societății și nu la sediul ales de aceasta pentru comunicarea tuturor actelor de procedură. Apreciază că recursul a fost declarat în termen legal.
Avocat având cuvântul pentru recurentul-reclamant solicită admiterea recursului formulat de acesta, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și precizată și acordarea drepturilor salariale reprezentând primele corespunzătoare sărbătorilor de Paști pentru anii 2005-2006 și de C pentru anii 2004 -2005 în cuantum de 4851,5 lei, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
Avocat G având cuvântul pentru recurenta-pârâtă solicită în principal admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
- 2 -
În subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul acordări drepturilor salariale raportate la salariul mediu de bază, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor împotriva sentinței civile nr.488 din data de 8 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, constată următoarele:
Reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA (în prezent " " SA) solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata drepturilor salariale reprezentând prime corespunzătoare sărbătorilor de Paști 2005, 2006 și de 2004 - 2005, sumele urmând a fi reactualizate conform indicelui de inflație.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate.
Astfel, contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății prevedea la art. 168 alin.1 o suplimentare a drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C în cuantum de un salariu mediu de bază pe societate, suplimentări salariale care nu s-au acordat și ca atare pârâta datorează reclamantei și daune constând în reactualizarea sumelor potrivit indicelui de inflație.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune susținând că sunt aplicabile disp. art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii în sensul că cererile pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pe considerentul că pentru anul 2003 suplimentările au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, situație care s-a păstrat și în următoarele contracte colective de muncă.
La dosar s-a depus și o precizare la acțiune.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahova prin sentința civilă arătată mai sus a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta SA și admis acțiunea, obligând pârâta să plătească reclamantului suma 3501,50 lei reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pentru anii 2004- 2005 și Paști pentru anul 2005, actualizate în raport de indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plații efective.
Prin aceeași sentința s-a dispus ca pârâta să plătească reclamantului suma de 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, a apreciat că cererea a fost înregistrată în cadrul termenului de prescripție de 3 ani prev. de disp.art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, obiectul acțiunii constituindu-l plata drepturilor salariale.
Drept urmare, în baza disp.art.137 pr.civ. instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune.
- 3 -
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2004 prevede în cuprinsul art.168, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C angajații SC SA urmează a beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate.
Prin alin.2 al aceluiași articol, se prevedea ca pentru anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul societății pârâte au menținut pe anii 2004-2005-2006-2007 suplimentările salariale prevăzute la alin.1 al art.168 din Contractul colectiv de muncă.
Coroborând dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2004 cu dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2005-2007, s-a apreciat de instanța de fond că părțile semnatare ale Contractului Colectiv de Muncă la nivelul SNP SA au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de alin.1 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă în cursul anilor 2005-2007, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
S-a mai apreciat de către instanța de fond că pârâta nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea potrivit disp.art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă și nu a achitat suplimentările salariale.
De asemenea, faptul că în Nota întocmită de Comisia Paritară SA se menționează că voința comună a părților a fost aceea că începând cu 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, nu înseamnă că aceste suplimentări au și fost introduse în salariile de bază, cât timp pârâta nu a făcut nici o dovadă în acest sens.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamantul cât și pârâta.
Reclamantul a criticat sentința sub aspectul sumei acordate, arătând că s-a solicitat a se acorda suma de 4851,5 lei și nu de 3501,5, cum din eroare s-a consemnat, dându-se eficiență unei precizări ce privea un alt dosar și un alt reclamant.
Pârâta SC SA, a criticat soluția pentru netemeinicie, pretinzându-se că plata drepturilor în discuție s-a făcut conform înțelegerii părților situație care și justifică pasivitatea care nu a reacționat în nici un mod pentru a cere plata către membrii de sindicat a acestor prime, apreciindu-se de către recurentă că acțiunea reclamantei are la bază o pură speculație.
Se mai susține, în recurs, că instanța de fond a acordat sumele în cuantum greșit, neținând seama de valoarea salariului de bază mediu pe unitate, așa cum prevede CCM.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurenți, precum și dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată următoarele:
Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SC SA de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și
- 4 -
C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
În Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității recurente, în articolul 168 alin.2 se stipulează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu sindicatele.
Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 -2007 prevede că în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Din modul de formulare al ambelor variante ale art. 168 alin.2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 rezultă că drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 din aceleași contracte au fost incluse in salariile angajaților societății recurente doar pentru anul 2003.
Dacă părțile contractante nu intenționau să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004-2006 pe lângă salariile cuvenite angajaților, aceștia nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 alin. 1.
De altfel, salariul de bază mediu la nivel de societate, la care se referă art. 168 alin.l din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestuia în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligațiilor angajatorului reglementată de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 -2007.
Conform dispozițiilor art. 163 din Codul muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit, astfel că recurenta avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale suplimentare prin prezentarea fluturașilor emiși intimatului pentru lunile în care s-au plătit primele de Paște și C, probă pe care aceasta nu a efectuat-
Angajatorul nu a probat nici susținerea că suplimentările prevăzute de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă pe anii 2004-2005 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art. 287 din Codul muncii.
Această dovadă putea fi făcută tot cu statele de plată ale salariaților și eventual cu o dispoziție internă a conducerii societății, nefiind necesară administrarea probei cu expertiză judiciară în acest scop, date fiind și prevederile art. 286 alin. 1 din Codul muncii.
Adresa emisă de Comisia Paritară a SA, nu poate fi luată în considerare, deoarece vizează o reinterpretare a clauzei explicite cuprinsă în art. 168 (1) și (2) din contractul colectiv de muncă după încetarea efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual.
Prin urmare, este corectă soluția instanței de fond sub aspectul constatării dreptului reclamantului de a beneficia de suplimentările salariale aferente sărbătorilor de Paști și
În ce privește cuantumul sumei la care a fost obligată societatea recurentă, curtea va constata că acesta nu este corect, luându-se în considerare, din eroare o precizare formulată de o altă persoană, în alt dosar.
- 5 -
Reclamantul-recurent din prezenta cauză a solicitat a i se acorda primele de C 2004, 2005 și de Paști 2005, 2006, iar în raport de adresele emise de societate pentru fiecare an calendaristic, adrese în care erau evidențiate salariile de bază medii brute pe unitate rezultă o sumă totală de 4851,5 lei.
Aceste adrese, în baza cărora s-a determinat suma cuvenită, sunt însușite și de către sindicat, astfel că în mod corect au fost avute în vedere și de instanța de fond.
Evoluția salariului mediu de bază pe unitate, depusă în recurs, nu poate fi avută în vedere deoarece nu precizează valorile salariilor înainte de fiecare legală și nu precizează dacă este vorba de salariul brut sau net.
Așa fiind, Curtea constată, în ce privește recursul declarat de pârâtă, că nu sunt îndeplinite în cauză disp.art.304 și 3041Cod procedură civilă, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge acest recurs ca nefundat.
În ce privește recursul reclamantului, curtea, văzând disp. art. 3041și 312 alin.1 pr.civ. va constata că acesta este fondat și îl va admite, modificând în parte sentința, în sensul că va majora suma acordată la 4851,5 lei.
Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SA (fosta SC SA) B, cu sediul social în B, str. G-ral, nr.11 bis, sector 1 și sediul procesual ales la reprezentantul său legal " & Asociații" din B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.344 din data de 4 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Admite recursul formulat împotriva aceleiași sentințe de recurentul-reclamant, domiciliat în comuna, sat, nr.387, județul
Modifică în parte sentința în sensul majorării sumei acordate la 4851,5 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
-
Fiind în concediu de odihnă Fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de prezenta se semnează de
președintele instanței președintele instanței
Grefier,
- 6
Red./
3 ex.10.07.2008
f- - Tribunalul Prahova
R
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru