Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1033/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6734/2009)
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.1033R
Ședința publică din data de 25.02.2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul GRUP ȘCOLAR TEHNIC A împotriva sentinței civile nr.1731 din data de 28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția de Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații CONSILIUL LOCAL A, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN T, PRIMARUL - INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI A și SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR, având ca obiect "drepturi bănești".
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19.02.2010, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.02.2010 când a decis următoarele:
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1731 din data de 28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția de Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean T invocată de către acesta și, în consecință, a fost respinsă acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă,
A fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, în numele membrilor săi de: G, G, G, londa, -, G, Penel, a, G;, C, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local A, Instituția Primarului Municipiului A,
Au fost obligați pârâții Grupul Școlar Tehnic A, Consiliul Local A, Instituția Primarului Municipiului A la calculul și plata diferențelor salariale dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite potrivit Legii nr.221/2008 pentru aprobarea nr.OG15/2008, începând cu 1 octombrie 2008, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, la data plății efective și,
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Tas usținut că nu are calitate procesuală pasivă motivând că nu se află în raporturi juridice de muncă și fiscale cu reclamanții, nu are calitate de angajator, nu este parte în contractul de muncă cu aceștia și nu este ordonator de credite, finanțator sau plătitor al drepturilor salariale ale personalului didactic, invocând dispozițiile art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 modificată și Legea nr.388/2008.
S-a considerat că, în apărare reclamanții au arătat că excepția este neîntemeiată, invocând dispozițiile art.142 din Legea nr.84/1995 care prevăd că inspectoratele școlare sunt organe de specialitate subordonate Ministerului învățământului, având printre atribuțiile principale și cele privind încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic cât și dispozițiile art.142 din Legea nr.84/1995 și a prevederilor Legii 128/1997, ce conferă calitate procesuală pasivă inspectoratelor.
S-a apreciat că susținerile reclamanților sunt întemeiate în ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean T având în vedere că potrivit dispozițiilor art.167 din Legea nr.84/1995 unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a către rază își desfășoară activitatea.
Astfel, rezultă că ordonator de credite este Consiliul local în a cărui rază teritorială își are sediul unitatea de învățământ, iar calitatea de angajator o are unitatea de învățământ cu personalitate juridică.
De asemenea, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean T nu are, în concluzie, nici calitatea de ordonator de credite și nici calitatea de angajator.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că, prin OG nr.15/2008, aprobată prin Legea nr.221/2008 s-a dispus ca începând cu data de 1 octombrie 2008 valoarea coeficientului de multiplicare pentru salariile personalului didactic să fie de 400 lei.
Salarizarea personalului didactic în 2008 fost reglementată printr-o succesiune de acte normative emise de Guvernul României cât și de Parlamentul României.
S-a considerat că, ulterior publicării acestor acte normative a fost emisă OG nr.136/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din învățământ în anul 2008 și în anexele de la acest act normativ, pe întreaga durată a anului 2009, s-a stabilit valoarea coeficientului de multiplicare la 299,933 lei.
S-a precizat că, prin decizia nr.1221/12.11.2008 a Curții Constituționale a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile OUG nr.136/2008 sunt neconstituționale.
Ca urmare a admiterii acestei excepții Guvernul a emis OUG nr.151/2008 pentru modificarea și completarea OG nr.15/2008 privind creșterile salariale ce vor fi acordate în anul 2008 personalului din învățământ.
S-a avut în vedere că, prin decizia nr.984/30.06.2009 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a declarat neconstituționale și dispozițiile art.I pct.2 și 3 din OUG nr.151/2008 pentru modificarea și completarea OG nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ.
S-a menționat că, din considerentele celor două decizii prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale atât dispozițiile OUG 136/2008 cât și OUG nr.151/2008 reiese că adoptarea celor două ordonanțe de urgență s-a făcut în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ și că prin acestea se încalcă dispozițiile art.1 alin.4, art.61 alin.1, și art.115 alin.4 din Constituția României. S-a mai statuat că o asemenea măsură este contrară dispozițiilor art.115 alin.6, coroborate cu cele ale art.41 și 47 alin.1 din Constituție.
Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, motiv pentru care instanța a ținut cont de acestea la soluționarea cauzei,concluzionînd că drepturile salariale ce urmau a se majora în anul 2008 și respectiv 2009 prin Legea nr.221/2008 nu au fost acordate reclamanților, textele de lege care suprimau aceste creșteri salariale fiind declarate neconstituționale.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Grupul Școlar Tehnic, criticând-o pentru nelegalitate.
.-și susținerile pe dispozițiile art.304 pct.9 și art. 3041.pr.civ, recurentul a criticat sentința în principal sub următoarele aspecte:
1.Instanța fondului nu a avut în vedere lipsa de fundamentarea și de asigurare a fondurilor publice prin legea anuala a bugetului,necesare punerii în aplicare a Legii 221/2008.
Recurentul a susținut că bligarea sa la plată s-a făcut in baza Legii 221/2008 intrată in vigoare la 31 octombrie 2008 care a aprobat si modificat OG nr.15/2008, lege nefundamentata in privința resurselor financiare alocate fondului de salarizare al învățământului prin Legea 388/2008 privind bugetul României pe anul 2009, ca și Legea bugetului pe 2008, lege care a asigurat prin reglementarea fondurilor publice de salarizare a învațâmantului preuniversitar, creșterea dispusă prin OG nr.15/2008 aplicată in ultima tranșă de 9% începând cu data de 1 octombrie 2008 și care situează majorarea salariilor personalului didactic la nivelul unei valori superioare fata de celelalte categorii de bugetari.
2.Instanța fondului nu a avut în vedere că prin admiterea acțiunii se ealizează o discriminare inacceptabilă între personalul din învațământ si alte categorii de bugetari.
S-a arătat că e p. fondul austerității financiare determinata de criza economica, prin admiterea acțiunii, se realizează -în opinia recurentului -o discriminare evidentă, inacceptabilă ntre personalul didactic beneficiar al majorării salariale si celelalte categorii de personal bugetar care de la 1 octombrie 2008 i in anul 2009 nu au beneficiat de majorări salariale comparativ cu creșterea de 50% a personalului didactic, ceea ce încalcă principiul juridic al echității sociale.
3.Instanța fondului a aplicat retroactiv Legea 221/2008,ce a intrat în vigoare la 31 octombrie 2008, admițând cțiunea începând cu data de 1 octombrie 2009, nelegal, întrucât modificarea procentului de majorare cu 37% ( si nu cu 50%) reprezintă o normă de modificare a OG nr.15/2008, care se aplica de la data intrării in vigoare a Legii 221/2008, neprevazand expres retroactivitatea.
Recurentul a invocat prevederile art.58 ale Legii 24/2000 cu modificările si completările ulterioare "Dispozițiile de modificare si de completare se încorporează, de la data intrării lor in vigoare, in actul de baza, identificâdu-se cu acesta. Interventiile ulterioare de modificare sau completare a acestora trebuie raportate tot la actul de baza.
Norma juridica intră in vigoare la data adoptării si publicării noilor dispoziții care modifica sau completează ordonanța,expresia de la data intrării in vigoare se refera la noile prevederi si nu, cum greșit a înțeles instanța fondului, la data intrării in vigoare a ordonanței. Faptul ca noile prevederilor modificatoare sau completatoare se incorporează in actul de baza nu conduce la concluzia ca intrarea lor in vigoare este retroactiva, de la data publicării Ordonanței.
4. Instanța fondului a acordat cheltuieli de judecata ului care nu are calitatea de reclamant, parte în cauză, calitate pe care o au membrii de, ul neputând revendica cheltuieli intr-un proces in care nu este parte.Pe de alta parte, reclamanții membrii de nu au făcut dovada ca au efectuat cheltuieli personale in cauză.
5. Instanța fondului nu a avut în vedere că cțiunea nu este semnată și ștampilată de conducerea persoanei juridice a ului in calitate de pretins reprezentant legal,că nu se face dovada calității de membru de prin acte oficiale emanate de persoana juridică iar tabelul completat de reclamanți nu este actualizat la data acțiunii cu respectarea unui termen rezonabil de 30 de zile, purtând data de 16.03.2009, acțiunea fiind introdusa cu aproximativ 6 luni mai târziu.
Recurentul a mai susținut că instanța fondului nu a luat în considerare că acțiunea nu este pornită de ul din scoală, de la nivelul angajatorului ci de un județean cu structura de federație care, in opinia sa nu poate formula în accepțiunea art.28 din Legea 53/2003 acțiuni revendicative derivate din contracte individuale de munca, incheiate cu unitatea școlară.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurent, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Astfel, nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu nr. 82 din 1.02.2008,acest act normativ fiind aprobat cu modificări prin Legea nr.221/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.730 din 28.10.2008.
Instanța de contencios constituțional prin decizia nr.1221/12.11.2008, a constatat că dispozițiile actului normativ ulterior,respectiv ale G nr.136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008 sunt neconstituționale, prin decizia nr. 842/2.06.2009, a admis excepția de neconstituționalitate a art. pct. 2 și 3 din nr.OUG 151/2008, pentru aceleași considerente care au stat la baza deciziei nr. 1221/12.11.2008, și, în fine, prin decizia nr. 989/30 iunie 2009, constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art.I pct.2 și 3 din nr.OUG 151/2008, precum și neconstituționalitatea prevederilor art.2 și 3 din G nr.1/2009, privind unele măsuri în domeniul salarizării în sectorul bugetar.
În considerentele deciziei nr. 842/2.06.2009, raportându-se la decizia anterioară cu nr. 1221/12.11.2008,Curtea Constituțională, a subliniat caracterul neconstituțional al procedeului la care executivul a recurs, prin emiterea unor ordonanțe de urgență succesive, al căror scop a fost contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de Parlament.
Curtea își însușește concluzia și argumentele instanței de fond în sensul că, în raport de constatarea, prin decizii succesive de către Curtea Constituțională a neconstituționalității modificărilor aduse de executiv Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, așa cum aceasta fusese aprobată prin Legea nr.221/2008, actul normativ invocat de reclamanți ca temei al cererii de chemare în judecată, respectiv G nr.15/2008, a rămas în vigoare în forma în care acesta a fost aprobat prin Legea nr.221/2008 și, în consecință, trebuie să i se dea eficiență.
Nu pot fi primite prin urmare criticile recurentului potrivit cărora nstanța fondului nu ar fi avut în vedere lipsa de fundamentarea și de asigurare a fondurilor publice prin legea anuala a bugetului,necesare punerii în aplicare a Legii nr.221/2008 deoarece aceste susțineri nu pot constitui cauze de exonerare a acestuia de obligația de plată a salariului în cuantumul prevăzut de lege, obligație ce îi revine în calitate de angajator al personalului didactic din învățământul preuniversitar în conformitate cu dispozițiile art.40 alin.2 lit.c din muncii; mai mult, fundamentarea și asigurarea fondurilor publice prin legea anuală a bugetului constituie un act prealabil adoptării unui act normativ și nu pot conduce la înlăturarea forței obligatorii a acestuia reprezentând expresia politicii guvernamentale în domeniul salarizării personalului din învățământ.
Nefondate sunt și susținerile potrivit cărora nstanța fondului nu ar fi avut în vedere faptul că prin admiterea acțiunii se ealizează o discriminare inacceptabilă între personalul din învățământ si alte categorii de personal bugetar care de la 1 octombrie 2008 i in anul 2009 nu au beneficiat de majorări salariale, ceea ce ar încălcă principiul juridic al echității sociale deoarece în conformitate cu dispozițiile art.2 ale OG nr.137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință,determinată de criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Mai mult,discriminarea presupune ca beneficiarii tratamentului diferențiat să se afle într-o situație analogă ori similară,ceea ce nu este cazul în speță, în condițiile în care diversele categorii de personal bugetar au atribuții de serviciu,răspunderi profesionale și un sistem de salarizare deci un statut profesional diferit de personalul din învățământ, astfel că la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit; pe de altă parte, după cum constant a statuat Curtea Constituțională prin deciziile sale, în cadrul realizării politicii salariale,legiuitorul are deplină îndreptățire să stabilească periodic noi modalități de reglementare a drepturilor salariale a diferitelor categorii de personal, și este în drept să elaboreze noi acte normative, să le modifice pe cele existente prevăzând condiții de acordare a drepturilor diferite.
Nu poate fi primită nici critica recurentului referitoare la aplicarea retroactivă Legii nr.221/2008 de către instanța fondului deoarece, potrivit dispozițiilor art.10 ale OG nr. 15/2008-act normativ prin care s-au prevăzut creșterile salariale referitoare la personalul din învățământ aferente anului 2008- s-a stipulat expres de către legiuitor faptul că "prevederile prezentei ordonanțe se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2008" iar Legea nr.221/2008 ce a aprobat cu modificări primul act normativ,și care a intrat în vigoare la data de 31 octombrie 2008,nu a prevăzut o altă dată de acordare a acestor drepturi salariale,nefiind nevoie contrar susținerilor recurentului ce apar ca nefondate nefiind nevoie norma de modificare a OG nr.15/2008, să prevadă expres retroactivitatea actului normativ.
Astfel, este nefondată critica recurentului potrivit căreia instanța fondului nu a avut în vedere că cțiunea nu este semnată și ștampilată de conducerea persoanei juridice a ului in calitate de pretins reprezentant legal,că nu se face dovada calității de membru de prin acte oficiale întrucât potrivit dispozițiilor art.222 din Codul muncii coroborat cu dispozițiile art.28 alin.2 din Legea nr.54/2003 ele pot să-și reprezinte membrii în cadrul conflictelor de muncă, la cererea acestora. Or, în cauză reclamanții au făcut dovada că la data formulării cererii de chemare în judecată erau angajați ai grupului școlar în funcția de profesori,bibliotecari etc.,și au semnat tabelul care le atestă calitatea lor de membri de și împuternicirea dată ului de a le reprezenta în conflictul de muncă; în cauză, reprezentantul reclamanților are calitate de reprezentant în conformitate cu dispozițiile sus-menționate interpretate gramatical și logic și în conformitate cu principiul de drept potrivit căruia, acolo unde lege nu distinge, nici interpretul nu o poate face.
Curtea apreciază ca nefondată și critica referitoare la caracterul necuvenit al cheltuielilor de judecată stabilite de către prima instanță în sarcina recurentului-pârât, câtă vreme, în cauză, s-a făcut corecta aplicare a dispozițiilor art.274 pr.civ. putându-se reține culpa procesuală a acestora, câtă vreme aceste cheltuieli sunt datorate reprezentantului reclamanților, ce a efectuat aceste cheltuieli, chiar dacă acesta nu a avut calitate de parte în cauză ci de mandatar.
Față de cele mai sus arătate, în baza art.312 pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Grup Școlar Tehnic A, împotriva sentinței civile nr.1731 din data de 28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția de Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Consiliul Local A, Inspectoratul Școlar Județean T, Primarul - Instituția Primarului Municipiului A și Sindicatul Învățământului Preuniversitar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
16.03.2010
Jud. fond.:;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Comșa Carmen Georgiana
